Educatia nonformala

Educatia nonformala

Domeniile in care patrunde si prin care se realizeaza totodata educatia depasesc cadrul strict formal, ea fiind regasita si realizata si prin intermediul altor forme si structuri, in speta cele ce apartin si care delimiteaza educatia nonformala sau extrascolara. Aceasta forma paralela a educatiei cuprinde totalitatea influentelor educative ce se deruleaza in afara clasei fiind denumita si educatie extra, para sau periscolara sau prin intermediul unor activitati optionale sau facultative. Termenul nonformal desemneaza o realitate educationala mai putin formalizata sau neformalizata dar totdeauna cu efecte formative (T. Cosma, 1988). Actiunile incluse in acest perimetru se caracterizeaza printr-o mare flexibilitate si vin in intampinarea unor interese mai mult de ordin personal ale elevilor/studentilor. Ea este, totodata, o modalitate de sprijin pentru cei care au sanse mai mici de a accede la educatia formala si la structurile acesteia.

Educatia nonformala este educatia urmarita in afara sistemului scolar intr-o maniera regulata sau intermitenta si se realizeaza printr-un ansamblu de mijloace extrascolare in scopul dobandirii unor cunostinte generale sau chiar a unei calificari profesionale. In "Vocabularul Educatiei", educatia nonformala este considerata "orice activitate educativa structurata intr-un cadru nonscolar (invatamant traditional, miscari ale tineretului, cluburi si asociatii diverse si care ofera tipuri de invatare unor subgrupe specifice ale populatiei, atat in randul adultilor cat si la nivelul varstei tinere.

La fel ca si educatia formala, educatia nonformala deriva din latinescul "non formalis" care inseamna fara forme, in afara formelor organizate in mod oficial pentru un anumit gen de activitate, cu alte cuvinte aceasta forma iese din structurile si "tiparele" invatamantului si educatiei realizate prin intermediul procesului de invatamant.

Educatia nonformala este determinata de actele educationale mai mult sau mai putin spontane realizate in afara formelor educationale oficiale din structurile de invatamant, deci in cadrul unor institutii si a unor forme specifice altor activitati care fie direct, fie indirect, isi proiecteaza obiective educationale completand uneori chiar substituind continuturile predate prin intermediul educatiei formale. Evidentiem in acest sens rolul mass-mediei cu structurile acesteia: radioul, televiziunea, presa; a unor institutii culturale si artistice: teatrul, cinematograful, muzeele, expozitiile, precum si a altor activitati stiintifice, sportive, economice etc. care vin in sprijinul educatiei si al formarii personalitatii indivizilor.

O forma noua a educatiei care imbina structurile formale cu cele nonformale este Invatamantul De la Distanta care, chiar daca este programat si oficializat - organizat, implica in foarte mare masura modalitati si mijloace informationale de natura personala si indirecta in raport cu cadrele didactice oficiale carora le revin asemenea responsabilitati de ordin didactic in vederea realizarii unei conceptii unitare si a unor profesii cu un potential informational si practic aplicativ similar formelor educationale realizate prin intermediul invatamantului clasic. De aceea educatia nonformala poate sa se imbine cu educatia formala in scopul dezvoltarii integrale si complexe a personalitatii. Astfel, intre educatia formala si cea nonformala exista raporturi de interactiune si complementaritate functionala, educatia formala avand un rol prioritar prin obiectivele si functiile sale. Desprindem din cadrul educatiei nonformale realizate prin intermediul mass-mediei in special conferintele, expunerile si, mai ales, lectiile in vederea insusirii unor limbi straine sau alte informatii ce completeaza cultura generala si chiar de specialitate.

Printre obiectivele specifice acestei forme educationale enumeram:

a.  sustinerea celor care doresc sa-si dezvolte sectoare particulare de activitate (comert, servicii, industrie, agricultura etc.);

b. ajutarea populatiei pentru a exploata mai bine resurse locale sau personale;

c.  alfabetizarea;

d. desavarsirea profesionala sau initierea intr-o noua activitate;

e.  educatia pentru sanatate, timp liber sau familiala.

Ea raspunde, totodata, la necesitatile concrete de actiune si faciliteaza contactul cu anumite cunostinte acordand un rol tot mai mare obiectului educational, demitizand functia de predare si rolul activitatilor didactice formale.  Este asa-numita forma de pregatire autodidactica si care se regaseste in randul a tot mai multi indivizi, fie tineri, fie adulti.