QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate pedagogie

Educarea elevilor in vederea alegerii carierei








Educarea elevilor in vederea alegerii carierei


Informarea scolara si profesionala


Pentru a se ajunge la efectuarea unor optiuni scolare si profesionale corecte si realiste este absolut necesara informarea elevilor cu privire la tipurile si profilurile de studii pe care le pot urma, la posibilitatile si formele de calificare profesionala, la piata muncii si dinamica ei specifica, la perspectivele dezvoltarii social-economice si oferta sociala de munca in diferite sectoare de activitate. In practica aceasta se realizeaza gradat, de la o informare cu caracter general spre una aprofundata si specializata. Din punct de vedere metodic, principalele etape care se contureaza in cadrul acestei succesiuni sunt:




v    informare generala asupra formelor de pregatire scolara si de activitate profesionala,

prin care se urmareste familiarizarea elevilor cu diversitatea formelor de pregatire si de activitate social-umana;

v    o informare relativ diferentiata, cu privire la activitatile scolare si profesionale spre

care se poate indrepta elevul in etapa respectiva;

v    o informare in detaliu, la incheierea scolaritatii, asupra domeniilor de activitate (scolara

sau profesionala) spre care elevul are acces, in conditiile respectarii principiului concordantei relative dintre ceea ce vrea, ceea ce poate si ceea ce trebuie sa faca;

v    o informare specializata asupra formelor de solicitare si asupra nivelului concordantei

dintre solicitarile profesiunii respective si posibilitatile elevului.

In afara de aceste aspecte elevii trebuie sa cunoasca si alte profesii sau meserii inrudite cu cele pentru care opteaza, ce deprinderi sunt transferabile in cazul schimbarii profesiei, care ar fi profesiile viitorului etc. Pe masura ce elevii se apropie de sfarsitul scolaritatii si de momentul integrarii profesionale ei ar putea fi interesati de urmatoarele aspecte:

- profile ocupationale existente precum si perspectivele acestora de evolutie in viitorul

apropiat

profesii sau familii profesionale vulnerabile (aflate pe cale de disparitie)

proiecte de dezvoltare economica, social-culturala, artistica, sportiva a comunitatii ;

raportul cerere-oferta pe piata muncii locale, zonale sau nationale;

fenomene specifice pietei muncii: grad de ocupare, somaj etc;

Modalitatile si mijloacele de informare a elevilor sunt diverse iar o clasificare mai operationala se orienteaza dupa caracterul pe care-l au in practica orientarii (Gh. Tomsa, 1999):

a)     academice sau orale (cicluri de conferinte, cursuri, consultatii, intalniri cu

specialisti din diferite domenii de activitate etc);

b)    concrete (vizite in institutii si unitati productive, stagii de practica,

activitati practice in laboratoare, ateliere si intreprinderi, activitati in cercuri tehnice, stiintifice, artistice etc)

c)     audiovizuale (expozitii, muzee tehnice, seturi de diapozitive, videocasete,

filme, emisiuni speciale de radio si televiziune, informatii oferite prin Reteaua Internet etc);

d)    scrise (monografii profesionale, ghiduri scolare si profesionale, buletine de

informare, ziare si reviste de specialitate).

Aceste metode si mijloace pot fi folosite fie in cadrul lectiilor, de catre toti profesorii, fie in cadrul unor actiuni scolare si extrascolare (targuri de oferte academice, de job-uri, burse ale locurilor de munca etc). In ceea ce priveste informarea elevilor la lectie, trebuie retinut faptul ca diversele discipline de invatamant ofera posibilitati relativ diferite. Astfel, in afara de legaturile firesti ce se pot stabili la lectie intre cunostintele predate si activitatile social-productive, fiecare obiect de studiu beneficiaza de anumite modalitati si mijloace specifice. Spre exemplu: lectiile in muzee (Istoria) sau in case memoriale (Literatura romana), excursiile (Geografie si Economie), dezbaterea unor planuri privind dezvoltarea social-economica pe plan local sau national (Economie), alcatuirea de colectii si albume (Istorie, Literatura romana), activitatea in cercuri, lectura independenta etc.

Desigur, disciplinele fundamentale si activitatile tehnico-productive ofera posibilitati de informare mult mai ample cu privire la profesiunile si ramurile de activitate din diversele sectoare ale productiei. Folosind insa metode active, participative de instruire, prin care elevii sunt pusi in situatia de a lucra independent si de a veni in contact nemijlocit cu realitatile sociale, poate fi amplificata si contributia disciplinelor umaniste la realizarea obiectivelor orientarii scolare si profesionale, facilitand cu precadere dezvoltarea unor trasaturi de personalitate, acumularea treptata a unor cunostinte despre diverse profesiuni si crearea climatului psihologic necesar pentru exprimarea de catre elevi a unor optiuni scolare si profesionale adecvate.(M. Ghiviriga, 1986).

Dintre toate cadrele didactice, rolul cel mai important in ceea ce priveste informarea scolara si profesionala il are – in ciclul gimnazial si liceal – dirigintele, sprijinit, acolo unde exista Cabinete Interscolare de Asistenta Psihopedagogica, de catre consilierul scolar. El este un factor activ de informare directa si de indrumare a activitatii de autoinformare a elevilor sai. In cadrul orelor de dirigentie (gimnaziu), al unor ore speciale de consultatii (liceu) si a altor actiuni scolare si extrascolare, dirigintele trebuie sa asigure informarea directa a elevilor cu privire la: posibilitatile de continuare a studiilor, meseriile pentru care pregatesc diferite tipuri si profiluri de licee precum si scolile profesionale, specificul studiilor in tipurile si profilurile liceale respective, cerintele sociale etc.

De asemenea, tot in atributiile dirigintelui intra si organizarea informarii elevilor de catre alti factori ( specialisti din productie, cadre didactice din diferite institute de invatamant, parinti). In acest scop, el are la dispozitie metodele si mijloacele enumerate mai sus, la care putem adauga si altele cum ar fi: intalnirile cu fostii elevi ai scolii, informarile elevilor asupra profesiunilor pe care le au parintii si asupra profesiunilor alese de ei, alcatuirea unor albume cu imagini din diferite profesiuni, organizarea unor excursii cu caracter turistic si stiintific etc.

Dintre toate metodele si mijloacele de informare ce pot fi utilizate in practica orientarii elevilor, cele mai eficiente sunt considerate activitatile practice (desfasurate in ateliere, intreprinderi si pe terenuri agricole), care ii pun pe elevi in contact direct cu munca productiva si cu principalele profesiuni de pe piata muncii locale. O eficienta ridicata mai pot avea, desigur, vizitele in unitatile productive, consultatiile date de specialistii din diverse domenii de activitate, de consilierii scolari, filmele, casetele video special realizate in acest scop, consultarea independenta a informatiilor transmise de institutii specializate prin Reteaua Internet.

In urma diverselor contacte cu surse de informare si in urma discutiilor purtate cu consilierul scolar si cu parintii, elevul se va decide asupra unui domeniu de activitate sau chiar asupra unei profesii date. Alegerea trebuie sa-i apartina in totalitate, ceilalti factori doar asistandu-l in avaluarea propriilor decizii. Rolul acestora este de a-l invata pe elev cum sa obtina informatii utile, cum sa le utilizeze eficient, sa le coreleze si raporteze corect la posibilitatile sale. El trebuie sa stie ca alegerea sa nu este definitiva, in sensul ca se poate reveni asupra ei. Pe parcursul procesului de orientare elevul trebuie sprijinit, incurajat in diversele directii posibile, in sensul luarii deciziei, adoptarii unui program specific de pregatire si reevaluarii periodice a alegerii facute.


Sintetic, procesul luarii deciziei poate fi redat astfel (G. Collins, 1988):

Alcatuirea unei liste cu:

Interese

Abilitati

Domenii de experienta

Scopuri in viata

Obiective profesionale

Profesiunea visata


Culegerea de informatii despre un

Numar de profesiuni si posibilitatile lor

Alcatuirea unei liste evaluative a unui numar de

profesiuni si posibilitatile lor

 

Posibilitati, Alternative                                       Aspecte pozitive si negative





Decizia de a urma o alternativa


Miscarea in directia aleasa


Evaluarea deciziei


Continuare


Decizia de schimbare


Procesul de luare a deciziei profesionale


Consilierea pentru alegerea profesiei


ALEGEREA TRASEULUI SCOLAR

Orientarea scolara se caracterizeaza prin tatonari succesive in care elevul ia cunostinta de meserii dintre cele mai comune, care prezinta exigente variate privind abilitati manuale si cunostinte teoretice de matematica, fizica, chimie, stiinte ale naturtii etc. Asa cum am prezentat intr-un paragraf anterior, in aceasta etapa – ce porneste de la prima treapta a scolaritatii, gradinita si se extinde pana in gimnaziu si liceu – elevul nu urmareste un obiectiv precis, orientarea catre o anumita meserie. El este ajutat de catre cadrele didactice, atat la disciplinele teoretice, cat si la lucrarile practice, sa cunoasca, in ansamblu, cerintele meseriilor respective, conditiile de munca si perspectivele de satisfactie profesionala. Comparand meseriile in care se initiaza, elevul isi poate manifesta un interes mai mare fata de una dintre ele. Pe baza acestui interes el se poate orienta, in cunostinta de cauza, in momentul alegerii profesiei, cu sansa mai mare de succes. Orientarea scolara este non-directiva, avand un rol ajutator la o varsta cand interesele si aspiratiile inca nu sunt bine definite.


ALEGEREA   PROFESIEI

Momentul alegerii profesiei, in majoritatea cazurilor, este in timpul adolescentei, cand tanarul inca nu se cunoaste suficient pe sine, nu-si poate da seama de posibilitatile sale de viitor. Din aceasta cauza, alegerea profesiunii facandu-se la intamplare sau sub diverse influente (ale parintilor, a rudelor sau prietenilor) apar multe cazuri de neadaptare, de schimbari de profesie sau de cariere ratate. Actiunea de consiliere si indrumare a elevilor in alegerea profesiei presupune o metodologie eficienta, care sa-i confere recomandarii finale, data elevului si familiei sale, obiectivitate si validitate. Orientarea presupune – dupa J. Drevillon – doua modalitati principale de actiune: una, bazata pe trecutul elevului si alta pe perspectivele de evolutie ale personalitatii sale. Esenta primei metode rezida in faptul ca „trecutul determina viitorul”, in sensul ca elementele care s-au dovedit stabile, constante in evolutia anterioara a personalitatii elevului au sanse sporite de a se manifesta si in planul evolutiei sale viitoare (J. Drevillon, 1973). Utilizand aceasta metoda – la care, de o importanta deosebita sunt observatiile notate in profilul individualizat al fiecarui elev – institutorul va cauta in trecutul elevilor elemente care sa-i permita sa presupuna stabilitatea conduitei actuale si sa prevada evolutia lor in viitor. Este vorba despre acele tendinte, aspiratii si capacitati confirmate in timp. Pentru aceasta modalitate este necesara cunoasterea permanenta si sistematica a personalitatii, obiectiv pe care l-am analizat intr-un paragraf anterior si care se concretizeaza cu consemnarea aspectelor esentiale.

A doua modalitate de elaborare a sfatului de orientare porneste de la ideea ca „viitorul determina prezentul”. Aceasta presupune ca institutorul sa stie nu atat ceea ce este elevul in cauza, cat ceea ce va putea el sa fie. Optiunile exprimate de elevi, chiar daca nu sunt definitive, ii angajeaza pe acestia pentru un anumit timp si determina anumite comportamente specifice.

Pornind de la aceasta premisa, el va trebui sa studieze criteriile de adaptare a elevilor la diferite situatii cu ajutorul unor probe sau teste. Pronosticurile facute au insa un caracter de probabilitate ce implica anumite riscuri. De aceea institutorul – in colaborare cu consilierul – va trebui sa incerce o combinare a celor doua modalitati. Astfel, pornind de la cunoasterea personalitatii elevilor, intr-o maniera longitudinala, prin intermediul metodelor si tehnicilor descrise anterior si prin utilizarea profilului individual sau a fisei psihopedagogice realizate pe aceasta baza, pot fi intrezarite, cu destula certitudine, tendintele si directiile de evolutie ale personalitatii elevilor.

Un rol deosebit in educarea elevilor pentru alegerea carierei il are consilierea acestora in vederea autocunoasterii intereselor profesionale. Prezentam in continuare un chestionar ce ii poate sprijini in acest demers, mentionand ca mai sunt si alte instrumente (teste, chestionare) pentru autocunoasterea intereselor profesionale (testul HOLLAND, testul IOPTIONS, CIMA etc ).


CHESTIONAR PENTRU AUTOCUNOASTERE


(Adaptat dupa „Ghid de planificare a carierei”. M. Klein, rev. „Psihologia”, nr. 2/1998)

  1. CUM SUNT EU?

DEPRINDERILE / ABILITATILE

Nr.

Crt.


DA

Cate-odata

NU

















































Pot sa vorbesc doua limbi straine

Pot sa gatesc

Pot sa cos

Pot sa calculez repede

Pot sa citesc si sa inteleg o harta, un plan

Pot sa ma orientez in spatiu

Pot sa folosesc un computer

Pot sa dau indicatii clare cuiva (atunci cand ma intreaba o adresa)

Pot sa iau decizii bune

Pot sa fiu lider de grup

Pot sa fac un buget

Pot sa-mi amintesc detalii

Pot sa ajut oamenii sa-si rezolve problemele

Pot sa fiu membru al unui grup/echipa si sa ma integrez ca atare

Pot sa fiu calm in situatii deosebite

Pot sa fac acelasi lucru la nesfarsit, fara sa ma plictisesc

Pot sa car/transport obiecte grele

Pot sa vand lucruri

Pot sa organizez oamenii

Pot sa organizez o petrecere

Pot sa distrez oamenii

Pot sa fac curatenie

Pot sa cresc plante

Pot sa completez formulare

Pot sa construiesc un gard

Pot sa fac piese de mobilier (scaun, rafturi de biblioteca etc)

Pot sa coafez

Pot sa fac mici reparatii la motorul unei masini

Pot sa repar unelte de lucru

Pot sa am grija de copiii mici

Pot sa bat/scriu la masina/computer

Pot sa ajut oamenii atunci cand acestia sunt suparati

Pot sa repar un computer

Pot sa vorbesc unui grup de persoane

Pot sa desenez, sa realizez un tablou

Pot sa fac sport

Pot sa povestesc

Pot sa aranjez un interior (camera) sa arate placut

Pot sa ingrijesc animale

Pot sa fac proiecte de locuinte

Alte lucruri pe care le pot face:

Pot sa . . . . . . . . . .

Pot sa . . . . . . . . . .

Pot sa . . . . . . . . . .

Pot sa . . . . . . . . . .

Pot sa . . . . . . . . . .






Dupa completarea chestionarului, subiectul extrage din coloana cu DA cinci deprinderi/abilitati pe care le considera cele mai reprezentative pentru sine si le trece in tabelul urmator, mentionand si o explicatie sau fapte care sa fundamenteze abilitatea respectiva:


DEPRINDERILE/ABILITATILE mele sunt:



















INTERESELE

Nr.

Crt.


DA

Cate-odata

NU















































Imi place sa fiu activ

Imi place sa ascult muzica

Imi place sa sofez

Imi place sa repar lucruri

Imi place sa desenez

Imi place sa lucrez in gradina

Imi place sa am grija de animale

Imi place sa fac lucruri cu ajutorul mainilor(croitorie, tamplarie etc)

Imi place sa fac cumparaturi

Imi place sa fac ordine si curatenie in casa

Imi place sa merg la teatru

Imi place sa fac sport

Imi place sa ma plimb

Imi place sa vorbesc la telefon

Imi place sa manuiesc banii

Imi place sa utilizez instrumente mici de lucru (surubelnita, mixer)

Imi place sa cos

Imi place sa gatesc

Imi place sa coafez

Imi place sa bat/scriu la masina/computer

Imi place sa fac aranjamente florale

Imi place sa zugravesc camera

Imi place sa fac fotografii

Imi place sa dansez, sa cant, sa joc teatru

Imi place sa cant la un instrument muzical

Imi place sa-i fac pe oameni sa rada

Imi place sa predau adultilor

Imi place sa predau copiilor

Imi place sa ajut oamenii sa-si rezolve problemele

Imi place sa vand diverse lucruri

Imi place sa fiu eu cel care comanda

Imi place sa vand carti

Imi place sa lucrez cu cifre

Imi place sa lucrez la computer

Imi place sa stau de vorba cu prietenii

Imi place sa fac noi cunostinte

Imi place sa fac excursii

Imi place sa invat limbi straine

Imi place sa fac experimente

Imi place sa scriu

Alte activitati care imi plac:

Imi place sa . . . . . . . .

Imi place sa . . . . . . . .

Imi place sa . . . . . . . . .

Imi place sa . . . . . . . . .

Imi place sa . . . . . . . . .





Dupa completarea chestionarului, subiectul extrage din coloana cu DA cinci tipuri de activitati pe care le considera cele mai reprezentative pentru sine si le trece in tabelul urmator, mentionand si o explicatie sau fapte din care sa rezulte alegerea facuta:


INTERESELE mele sunt:


















VALORILE

Nr.

Crt.


DA

Cate-odata

NU
























































Este important pentru mine sa fiu sanatos

Este important pentru mine sa invat lucruri noi

Este important pentru mine sa-mi dezvolt personalitatea

Este important pentru mine sa am timpul si energia necesare si pentru alte activitati in afara programului de lucru

Este important pentru mine sa ma intalnesc cu diferite persoane

Este important pentru mine sa am multi prieteni

Este important pentru mine sa am un loc de munca sigur

Este important pentru mine sa am un sef corect

Este important pentru mine sa am un sef

Este important pentru mine sa lucrez in conditii confortabile

Este important pentru mine sa lucrez in conditii de securitate

Este important pentru mine sa lucrez cu persoane agreabile

Este important pentru mine sa stiu exact ce am de facut

Este important pentru mine sa fac ca lumea sa fie mai frumoasa

Este important pentru mine sa fac ceea ce simt eu ca este important

Este important pentru mine sa castig multi bani

Este important pentru mine sa vad rezultatele muncii mele Este important pentru mine sa am o functie importanta

Este important pentru mine sa am relatii de familie bune

Este important pentru mine sa am responsabilitatea muncii altora

Este important pentru mine sa protejez mediul inconjurator

Este important pentru mine sa evoluez din punct de vedere spiritual

Este important pentru mine sa fac activitati care implica munca fizica



Este important pentru mine sa am posibilitati de promovare

Este important pentru mine sa lucrez astfel incat planeta noastra sa fie un loc mai bun pentru fiecare

Este important pentru mine sa termin ceea ce am inceput, mai ales daca este o sarcina dificila

Este important pentru mine sa-mi fac datoria la locul de munca

Este important pentru mine sa iau decizii impreuna cu alte persoane

Este important pentru mine sa fiu propriul meu sef

Este important pentru mine sa fiu creator: sa fac lucruri noi, sa aplic idei noi

Este important pentru mine sa-mi folosesc celulele cenusii

Este important pentru mine sa-mi stabilesc programul de lucru

Este important pentru mine sa-mi valorific aptitudinile

Este important pentru mine sa am putini prieteni dar foarte apropiati

Este important pentru mine sa fac numai un singur lucru o data, nu mai multe in acelasi timp

Este important pentru mine sa lucrez la mai multe lucruri o data in aceeasi perioada de timp

Este important pentru mine sa am un loc de munca interesant

Este important pentru mine sa existe competitie, sa ma intrec cu altii atunci cand desfasor o activitate

Este important pentru mine sa am un loc de munca cu o activitate usoara

Este important pentru mine sa am o activitate plina de neprevazut

Alte lucruri importante pentru mine:

Este important pentru mine . . . . . . . . .

Este important pentru mine . . . . . . . . .

Este important pentru mine . . . . . . . . .

Este important pentru mine . . . . . . . . .

Este important pentru mine . . . . . . . . .






Analizand cu atentie raspunsurile date, subiectul este rugat sa aleaga cinci valori care crede ca sunt cele mai importante pentru sine, incercand sa explice alegerea fiecareia.



VALORILE mele sunt:


















TRASATURILE DE PERSONALITATE

Nr.

Crt.


DA

Cate-odata

NU
































Sunt organizat

Termin intotdeauna ceea ce am inceput

Fac lucruri diferite in aceeasi perioada de timp

Fac acelasi lucru in cea mai mare perioada de timp

Simt nevoia sa-mi termin treaba la sfarsitul zilei

Sunt foarte atent la ceea ce fac

Pun multa energie in ceea ce fac

Lucrez intr-un ritm lent

Sunt creator

Sunt cheltuitor

Sunt diferit in comparatie cu altii

Ma aseman multor persoane

Am nevoie de mult timp pentru mine insumi

Ma gandesc inainte de a lua o decizie

Deciziile le iau spontan, fara sa ma gandesc

Cand iau o decizie, nu ma dau inapoi, este definitiva

N-am nimic impotriva sa-mi asum riscuri

Sunt ambitios

Sunt un conducator, un lider

Rezolv problemele pe cai obisnuite

Gasesc noi modalitati de rezolvare a unei probleme

Imi place sa lucrez asa cum vreau eu

Imi place sa lucrez impreuna cu alte persoane

Iubesc munca, ea reprezinta viata mea

Lucrez ca sa traiesc. Munca nu este scopul vietii mele

Alte lucruri care ma descriu pe mine asa cum sunt si actionez:










Analizand raspunsurile date, subiectul este rugat sa aleaga cinci trasaturi care crede ca il reprezinta cel mai bine, incercand sa scrie si o explicatie.



TRASATURILE mele de personalitate sunt:

















Centralizand toate informatiile obtinute despre sine in spatiile de mai jos, subiectul va

obtine o imagine generala despre sine, care ii va permite apoi sa raspunda intrebarii „ce tip de ocupatie mi se potriveste?”

Trasaturi de personalitate






Deprinderi/abilitati






Valori






Interese







Din cele peste 5000 de ocupatii din Romania numai cateva se vor potrivi cel mai bine cu imaginea generala obtinuta prin chestionarul anterior. Pentru aceasta, ocupatiile au fost grupate dupa cateva criterii, cum ar fi: continutul principal al activitatii ( cu oameni, cu lucruri, cu idei, cu date sau informatii), deprinderile si interesele asociate, rezultand urmatorul tabel:


Grupe de ocupatii

Tip de activitate implicata

Legat de:

Meserii, profesii

manuale,practice

- munca fizica

lucruri

sportiv

fermier

pescar

mestesuguri

- munca manuala, artizanala

- munca mecanica, se lucreaza cu ajutorul unor masini

lucruri

croitor

tamplar

zugrav


stiintifice, tehnice

- se lucreaza cu idei

idei

cercetator

proiectant

tehnolog

creative

- ne autoexprimam in activitatile desfasurate

idei

scenarist

fotograf

pictor

sociale,de ajutorare

- sunt ajutate alte persoane

oameni

profesor

asistent social

medic

afaceri

- se coordoneaza activitatea celorlalti

oameni

vanzator

manager

lucrator in publicitate

informare, manageriala

- se lucreaza cu date

- se lucreaza cu detalii

date, informatii



functionar

contabil

operator pe computer


Comparand cele 7 grupe de ocupatii cu imaginea generala obtinuta din chestionar, elevii isi vor putea alege mai usor si mai realist profesia (sau grupa de ocupatii). Astfel, pentru ocupatii manuale sunt necesare urmatoarele trasaturi de personalitate, deprinderi, valori, interese:

1. Ocupatii manuale

Trasaturi de personalitate

independent.

singuratic

Deprinderi/abilitati

mecanice

forta fizica

Valori

activitate de rutina

activitate in aer liber

actiune, munca fizica

Interese pentru:

actiune, munca fizica

sport, animale, plante

echipamente

Exemple de astfel de locuri de munca:

q      In industria de constructii: operator de echipament greu

q      In agricultura, silvicultura: fermier, gradinar, padurar, taietor de copaci

q      In activitati de recreere, sport: antrenor, salvamar, salvamontist

q      In activitati hoteliere: bucatar, menajera, ospatar

q      In servicii publice: postas, sofer, pompier, ghid de vanatoare


Ocupatii mestesugaresti

Trasaturi de personalitate

independent.

singuratic

Deprinderi/abilitati

indemanare manuala

indemanare in utilizarea masinilor

Valori

stabilitate

creativitate

competitie

Interese pentru:

lucruri

reparatii

construire

Exemple de astfel de locuri de munca:

q      In industria de constructii: vopsitor, zidar, instalator, proiectant

q      In agricultura: crescator de animale, horticultor

q      In industria usoara: sticlar, ceramist

Ocupatii tehnice si stiintifice:

Trasaturi de personalitate

independenta

creativitate

curiozitate

Deprinderi/abilitati

inteligenta

abilitati de cercetare

lucru cu cifre

Valori

independenta in luarea deciziilor

program de lucru flexibil

activitate metodica

Interese pentru:

stiinta

idei

matematici

Exemple de astfel de locuri de munca:

q  In institute de cercetare, proiectare si universitati: cercetator stiintific, laborant, tehnician, profesor

q  In centre medicale: terapeut, psihoterapeut, medic veterinar


Ocupatii creative

Trasaturi de personalitate

independent

solitar

imaginativ

Deprinderi/abilitati

acuitate vizuala, auditiva, tactila

dexteritate manuala si digitala

gandire creativa

Valori

program de lucru flexibil

situatii nestructurate

autoexprimare

Interese pentru:

actiune, munca fizica

sport, animale, plante

echipamente

Exemple de astfel de locuri de munca:

q      In domeniul reclamei si publicitatii: designer, textier

q      In arta: balerin, actor, compozitor, sculptor, pictor

q      In ziaristica: grafician, reporter

5. Ocupatii sociale

Trasaturi de personalitate

responsabilitate

compasiune

creativitate

Deprinderi/abilitati

de comunicare

de relationare

de persuasiune

Valori

utili altora

cooperare

Interese pentru:

coordonare

discutii

conducere

Exemple de astfel de locuri de munca:

q      In invatamant: profesor, invatator, institutor, educator

q      In servicii sociale: asistent social, consilier

q      In alte servicii publice: steward, baby-sitter, ghid, politist

6. Ocupatii destinate afacerilor

Trasaturi de personalitate

incredere in sine

asumarea riscului

responsabilitate

Deprinderi/abilitati

de comunicare

de relationare

de persuasiune

Valori

libertate in actiune

bani

putere

relatii cu alte persoane

Interese pentru:

coordonare

discutii

conducere


Exemple de astfel de locuri de munca:

q      In domeniul vanzarilor: vanzator, comis-voiajor etc

q      In industria serviciilor: receptioner, manager de restaurant

q      In industrie: sef de sectie, manager comercial

Ocupatii de informare manageriala

Trasaturi de personalitate

stabilitate

organizare

Deprinderi/abilitati

de gandire logica

operare cu informatii

Valori

securizare

ordine

Interese pentru:

computer

lucru cu cifre, grafice, cuvinte

Exemple de astfel de locuri de munca:

q      In finante, asigurari: contabil, functionar, agent de asigurare

q      In departamente de stat: statistician, operator pe calculator, analist programator

q      In diverse companii, firme: dispecer, administrator, analist

v    Daca subiectul nu a gasit nici o grupa care sa se potriveasca exact profilului sau, este

rugat sa le ordoneze cum crede ca este mai bine pentru sine, incepand cu grupa care se apropie cel mai mult de profilul sau.

v    Daca a gasit ocupatii din grupe diferite, inseamna ca isi poate alege una care sa fie de

baza (platita) si o alta care sa constituie o pasiune (hobby)

v    Daca subiectul nu vrea sa-si aleaga o ocupatie din grupa care i se potriveste cel mai bine,

va fi lasat sa aleaga ce-i place, insa va fi invitat sa consulte si un consilier de orientare a carierei, care ii va putea da mai multe amanunte si il va putea ajuta si cu alte instrumente de autocunoastere a intereselor profesionale (testul HOLLAND, testul IOPTIONS, CIMA etc ).





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }