QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.

AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Salpingo-ovarite



Salpingo-ovarite


Ovarita acuta

o      Etiologia ovaritelor nespecifice este microbiana, mai frecvent cu streptococ, gonococ, stafilococ, Proteus, anaerobi. Infectia ovarului se produce pe cale canaliculara sau prin contiguitate in cadrul unei infecti genitale, mai ales in cele tubare cu care adesea se asociaza, pe cale limfatica si pe cale hematogena.

o      Se pot prezenta ca ovarita seroasa sau purulenta.

o      In ovarita seroasa ovarul este marit de volum, edematiat, congestionat.

o      Ovarita purulenta se prezinta ca abcese unice sau multiple, mici sau voluminoase, determinand marirea de volum a ovarului si distrugeri ale tesutului ovarian.

o      Se asociaza adesea cun procese de periovarita si extensie la trompa uterina.

o      In abcesele mai vechi se pot gasi in sesutul din jur celule cu citoplasma abundenta si spumoase care denota dezvoltarea abcesului pe un corp galben sau un proces de resorbtie.

Ovarita purulenta flegmonoasa se produce in cadrul infectiilor puerperale.

v    Ovarita cronica

o      Urmeaza celei acute sau se dezvolta ca o complicatie a salpingitei. Ovarul este adesea cuprins intr-un tesut fibros aderential. Procesul inflamator cronic poate ramane localizat numai periovarian sau poate patrunde si in ovar sub forma de infiltrat inflamator cronic si scleroza.

o      In forma hipertrofica ovarul este marit de volum cu hiperplazia tesutului conjunctiv si atrezia foliculilor.

o      Forma scleroasa urmeaza celei precedente si se caracterizeaza prin fibroza retractila.

o      Forma chistica consta in scleroza ovariana asociata cu chisturi foliculare sau de corp galben.

v    Salpingite

o      Inflamatiile trompei denumite salpingite sau anexite pot fi, in functie de etiologia lor, nespecifice sau specifice.

o      Saplingitele nespecifice sunt provocate de infectii bacteriene cu Streptococ, Stafilococ, Colibacil, Gonococ. Infectia salpingelor se produce ascendent, pe cale canaliculara, pe cale limfatica sau hematogena.

o      Propagarea infectiei de la intestin la apendice, la salpinge si ovar se poate face si prin contiguitate.

o      Inflamatia salpingiana se asociaza frecvent cu aceea a ovarului.

Salpingita acuta

o      Este de regula bilaterala dar cu predominenta afectarii uneia din trompe. Se prezinta sub doua forme: catarala si purulenta.

o      Salpingita catarala: macroscopic trompa este ingrosata, cu mucoasa sau peretele hiperemice. In lumenul trompei este prezent exudat muco-seros. Pavilionul trompei poate fi deschis, lasand sa se scurga exudatul din lumen, sau poate fi obliterat prin edem si aderente.

o      Microscopic se identifica edem, hiperemie si infiltrat cu polimorfonucleare neutrofile in mucoasa si perete. 

v    Salpingita purulenta

o Macroscopic trompa este marita de volum, congestionata, cu aderente fibrinoase in jur. Mucoasa este ingrosata hiperemiata cu sufuziuni hemoragice. Lumenul contine exudat  fibrino-purulent. Ostiumul pavilionar este obstruat.

v    Salpingita cronica

o      Se formeaza consecutiv celei acute si prin infectii genitale repetate. Se prezinta sub mai multe forme: hipertrofica, atrofica, nodulara.

o      Salpingita hipertrofica

o Macroscopic peretele trompei este ingrotat cu lumenul dilatat, ingustat sau de dimensiuni normale si adesea alterneaza zone dilatate si stricturi realizand un lumen multilocular.

o Microscopic peretele trompei este ingrosat prezentand infiltrat inflamator cronic cu limfocite, plasmocite si eozinofile predominant la nivelul mucoasei si variate grade de scleroza. Franjurile mucoasei adera intre ele realizand lumene pseudoglandulare sau determinand obstructia completa a lumenului.

Salpingita atrofica

o Macroscopic trompa este micsorata, dura, scleroasa iar mucoasa este subtiata.

o Microscopic peretele trompei este modificat printr-un proces de scleroza difuza si atrofia straturilor. Mucoasa prezinta si infiltrat inflamator cronic iar franjurile mucoasei sunt micsorate si rare.

v    Salpingita nodulara

o      Este caracterizata prin ingrosari nodulare intramurale si in portiunea istmului tubar. Nodulii variaza in diametru de la cativa milimetri la 2,5 cm. Sunt bine delimitati, fermi, pe sectiune au culoare albicioasa, uneori cu un lumen central.

o      Microscopic prezinta spatii de tip glandular de marimi variate, raspandite in stratul muscular al salpingelui, inconjurate de fibre musculare hipertrofiate si hiperplaziate.


v    Hidrosalpinxul

o      Apare ca o dilatare importanta a trompei, pana la realizarea de aspecte pseudochistice. Continutul chistului este seros, citrin.

o      Peretele trompei este subtiat iar mucoasa atrofiata prin compresiune si distensia organului.

o      Desi in peretele trompei nu se gasesc modificari inflamatorii se considera ca hidrosalpinxul este un rezultat al proceselor inflamatorii catarale.

v    Hematosalpinxul

o      Hematosalpinxul de origine inflamatorie se produce uneori in cursul unei salpingite cronice ca urmare a fenomenelor hiperemice exacerbate de factori endocrini.

o      Hematosalpinxul se constituie mai frecvent prin torsionarea unui hidrosalpinx, prin ruptura vaselor mucoasei.

o      Macroscopic trompa este destinsa cu acumulare de sange lichid sau amestecat cu cheaguri in lumen.

o      Frecvent hematosalpinxul este expresia unei unei sarcini tubare. Identificarea unui rest ovular sau periovular permite diferentierea de hematosalpinxul negravidic.

o      S-au raportat cazuri de hematosalpinx prin endometrioza tubara.

v    Piosalpinxul

o Se prezinta ca o dilatare unica sau multipla, neregulata a trompei, cu acumulare de exudat purulent in lumen. Exudatul purulent contine uneori germeni microbieni, alteori este steril.

o Peretele trompei este ingrosat, edematiat si cu aderente peritubare.

o Ruptura piosalpinxului se poate face in cavitatea peritoneala, intre aderente, in organele invecinate, determinand peritonite generalizate sau fistule rectale, vezicale.

o Abcesul si flegmonul ligamentului larg se constituie in unele cazuri de salpingita subacuta si piosalpinx. Procesul supurativ, initial slab delimitat, se incapsuleaza prin organizarea fibroasa a exudatelor fibrino-hemoragice periferice.

v    Salpingita tuberculoasa

o Saplingita tuberculoasa este cea mai frecventa dintre toate tuberculozele de organ ale aparatului genital feminin si constituie primul stadiu al tuberculozei genitale.

o Infectia se face pe cale hematogena in cursul diseminarilor hematogene de la focare pulmonare, renale, ganglionare. Se prezinta sub urmatoarele forme:

o Forma miliara in care trompele sunt tumefiate, cu numeroase granulatii si tuberculi miliari galbeni la suprafata si pe seroase din vecinatate.

o Microscopic se gasesc foliculi giganto-epitelioizi cu sau fara necroze centrale in corionul mucoasei. Mucoasa trompelor este hiperplaziata; proliferarea epiteliului glandular realizeaza canalicule si pseudoglande, stimuland uneori un proces adenomatos.

o Forma ulcero-cazeoasa se caracterizeaza prin zone de cazeificare si ramolisment si se asociaza frecvent cu o pelviperitonita tuberculoasa. Datorita obstructiilor lumenului trompei apare piosalpinxul tuberculos prin acumularea de cazeum si puroi. Macroscopic se diferentiaza de un piosalpinx banal prin prin prezenta cazeumului si a tuberculilor cazeosi.

o Forma de salpingita chistica tuberculoasa produsa prin obstructii ale orificiului peritoneal sau in lungul lumenului trompei, se poate prezenta ca hidrosalpinx sau piosalpinx.

o Hidrosalpinxul, leziune aparent banala, constituie frecvent substatul salpingitei TBC subacute si cronice. Trompele sunt destinse, mobile, ingrosate, cu cuduri; la deschidere se scurge un lichid clar, opalescent sau hematic.

o Microscopic se deosebeste o forma atrofica si o forma atrofo-hipertrofica.Ultima se caracterizeaza prin dispozitia radiara a franjurilor tubare consecutiv aglutinarii extremitatilor libere in jurul unei plaje hialine.

o Abcesul rece salpingian se prezinta sub forma unei colectii purulente delimitate de tesut de granulatie tuberculos.

o Saplingita tuberculoase se complica cu insamantari peritoneale si ovariene sau ale altor organe genitale.

o Insamantarea peritoneala este urmata de procese acute de peritonita localizata sau mai rar generalizata, cu formarea de aderente care ajung pana la constituirea unui bloc aderential fibro-cazeos, ce cuprinde, pe langa trompe si intestinul subtire, colonul pelvin, vezica urinara si epiploonul.

v    Chisturile si tumorile trompei uterine

o Cele mai frecvente leziuni primare ale trompei sunt chisturile paratubare care sunt chisturi de 0,1-2 cm, de aspect translucid cu con inut seros.

o Tumorile trompei uterine sunt rare. Tumorile benigne sunt reprezentate de tumorile adenomatoase care sunt localizate subseros sau la nivelul mezosalpingelui. Se caracterizeaza prin proliferarea structurilor de tip glandular.

o Corpii Walthard sunt mici formatiuni chistice sau solide localizate la nivelul subseroasei tubare. Se formeaza din invaginatii mezoteliale.

o Adenocarcinomul tubar este extrem de rar.



v    Tumori ovariene

o Cancerele ovariane reprezinta aproximativ 6% din totalitatea cancerelor la sexul feminin si apar de obicei intre 40 si 65 ani.Cancerul ovarian este al doilea ca frecventa dupa cancerul endometrial. 

o Factorii de risc sunt reprezentati de nuliparitate, istoricul familial si mutatiile genetice. Disgenezia ovariana in copilarie este asociata cu un risc crescut de cancer ovarian.

o Tumorile ovariene se clasifica in funcsie de tesutul de origine. Astfel tumorile ovarului se dezvolta din una din cele trei componente ovariene:

o 1) epiteliul de suprafata

o 2) celulele germinative care migreaza la ovar din sacul vitelin si sunt pluripotente

o 3) stroma ovarului care include cordoanele sexuale.

v    Neoplasmele ovariene

v    Chistadenoamele

o      Tumorile epiteliale reprezinta peste 90% din cancerele ovariene.

o      Aceste tumori se clasifica in:

o      Benigne

o      Tumori borderline (cu proliferari atipice sau de joasa malignitate)

o      Maligne

o Chistadenoamele

o      Tumorile benigne epiteliale sunt de regula adenoame seroase sau mucinoase ce afecteaza de obicei femeile intre 20 si 60 de ani. Aceste tumori sunt marite de volum masurand de regula intre 15 si 30 cm in diametru. Aceste tumori benigne sunt caracteristic chistice de aceea se numesc chistadenoame.

o      Chistadenoamele seroase sunt bilaterale si uniloculare.

o      Chistadenoamele mucinose prezinta numeroase chisturi mici

o      Microscopic chisturile sunt tapetate de un epiteliu reprezentat de un rand de celule cilindrice.

o      Chistadenomul seros se prezinta sub doua forme: simplu si papilifer.

o      Chistadenomul simplu este de obicei unilocular cu suprafata interna si externa neteda, lucioasa, acoperita de un epiteliu cubic unistratificat, uneori si cu celule ciliate.

o      Chistadenomul papilifer este caracterizat prin formatiuni papilifere ce prezinta la suprafata un epiteliu unistratificat dispus in axe conjunctivo-vasculare subtiri si ramificate.

o      Tumorile borderline prezinta cresterea structurilor papilare stromale cu stratificarea epiteliului si atipii nucleare.

o      Microscopic chistadenomul mucinos prezinta cavitati chistice si glandulare ale caror perete este acoperit de un epiteliu cilindric de tip secretor unistratificat, bine demarctat de stroma subiacenta.

v    Tumori ale celulelor tranzitionale

o      Tumora Brenner tipica este o tumora benigna care apare la orice varsta, mai mult de jumatate de cazuri fiind prezente la paciente avand peste 50 de ani.

o      Macroscopic tumora prezinta aspect chistic sau solid cu marime ce variaza de la 1mm la peste 8 cm in diametru, de culoare galben-bruna, consistenta dura. Sunt frecvent unilaterale (90%).

o      Histologic tumora prezinta aspect solid sau celule similare celor tranzitionale (uroteliu-like) cu o stroma fibroasa, densa.

v    Tumori mucinoase

o      Sunt tumori rare ce afecteaza femeile de 40-50 ani, fiind extrem de rare inainte de pubertate si dupa menopauza. 80% dintre ele sunt benigne si 15% sunt maligne. Chistadenocarcinoamele mucinoase sunt relativ rare si reprezinta 10% din cancerele ovariene. De regula afectarea este unilaterala.

o      Macroscopic prezinta numeroase chisturi de marimi diferite dar au tendinta de a determina chisturi voluminoase. Sunt tumori multiloculare ce contin un lichid gelatinos bogat in glicoproteine.

o      Sunt tapetate de un epiteliu cilindric cu continut mucinos apical si absenta cililor.

o      O afectiune asociata cu neoplasmele ovariene mucinoase este pseudomyxoma peritonei. Aceasta reprezinta tumora ovariana asociata cu ascita, chisturi implantate la nivelul peritoneului si aderente. Daca este extensiva poate determina ocluzie intestinala.

v    Tumori endometrioide

o      Reprezinta aproximativ 20% din cancerele ovariene si se manifesta de obicei dupa menopauza. Majoritatea sunt carcinoame.

o      Macroscopic variaza in dimensiuni de la 2cm la peste 30cm. Pot fi de aspect chistic sau solid cu arii de necroza.

o      Microscopic glandele sunt similare celor endometriale.

v    Adenocarcinomul cu celule clare

o      Aceasta forma de cancer ovarian este similara adenocarcinomului endometrioid si se asociaza frecvent cu endometrioza. Pot fi solide sau chistice cu dimensiuni cuprinse intre 2 si 30cm si sunt bilaterale in 40% din cazuri.

o      Se caracterizeaza prin prezenta de celule epiteliale mari cu citoplasma clara, abundenta frcvent cu pattern tubular.

v    Teratoamele ovariene

o      Teratomul este o tumora cu origine in celulele germinative care se diferentiaza din structurile somatice. Majoritatea teratoamelor se dezvolta din cel putin doua si de obicei din cele trei foite embrionare (ectoderm, endoderm, mezoderm).

o      Teratoamele se clasifica in trei tipuri:

o      Mature (benigne)

o      Imature (maligne)

o      Monodermice

o      Teratoamele mature: majoritatea teratoamelor sunt chistice si sunt cunoscute in practica medicala sub denimirea de chisturi dermoide. Aceste tumori au diferentiere ectodermala. Afecteaza de regula femeile tinere aflate in timpul perioadei lor reproductive.

o      Teratoamele mature sunt bilaterale in 10-15% din cazuri. Sunt chisturi uniloculare ce contin fire de par, produsul de secretie al glandelor sebacee. Pe sectiune au un perete subtire delimitat de epiderm opac, cenusiu-albicios. La nivelul peretelui sunt frecvent prezente fragmente dentare si arii de calcificare.

o      Microscopic peretele chistului este reprezentat de un epiteliu scuamos stratificat cu glande sebacee, foliculi pilosi. In majoritatea cazurilor, pot fi identificate structuri apartinand celorlalte foite embrionare cum ar fi cartilaj, os, tesut tiroidian.

o      Struma ovarii este o leziune chistica formata predominant din tesut tiroidian. Rare cazuri de hipertiroidism se asociaza cu struma ovarii.

v    Teratoamele imature

o      Sunt formate din elemente derivate din elemente derivate din cele trei foite embrionare. Spre deosebire de teratoamele mature, acestea contin tesut embrionar.

o      Teratoamele imature sunt predominant solide, de aspect lobulat, cu numeroase chisturi mici. Pot contine si zone de tesut cartilaginos si osos.

o      Microscopic se identifica multiple componente cu diferentiere nervoasa (rozete neuroepiteliale si celule gliale) precum si glande si alte structuri care se regasesc si in teratoamele mature.

o      Au crestere rapida si penetreaza frecvent capsula determinand metastaze.

v    Disgerminomul

o      Se dezvolta din celulele primitive ale liniei germinale si se intalneste la toate varstele, dar cu un maxim de incidenta intre 10 si 30 de ani.

o      Macroscopic tumora este unilaterala sau bilaterala, variaza in marime de la cativa centimetri pana la un volum considerabil cand dispare structura ovariana si invadeaza pelvisul. Tumora este rotund-ovalara, de aspect lobulat, aparent incapsulata, friabila.

o      Microscopic se prezinta celule uniforme, mari, ovale sau poliedrice, cu citoplasma bogata, fin granulara; nucleul este mare, rotund, hipercromatic. Mitozele sunt prezente cu o frecventa variabila.

v    Tumorile cu celule granuloase

o      Este un neoplasma functional asociat cu secretia de estrogeni. Aceste tumori sunt formate din celule granuloase sau dintr-o mixtura de celule granuloase si tecale.

o      Sunt frecvent unilaterale si variaza de la focare microscopice la formatiuni incapsulate, solide sau chistice.

o      Celulele granuloase sunt mici, cubice sau poligonale.

o      In unele cazuri se observa structuri glanduliforme mici, distincte care contin un material acidofil  denumiti foliculi imaturi (corpii Call-Exner).

v    Tecomul

o      Tecoamele sunt tumori ovariene functionale care se dezvolta de obicei in postmenopauza si sunt de regula benigne.

o      Sunt tumori de aspect solid cu un diametru cuprins intre 5 si 10cm. Pe suprafata de sectiune au aspect solid, culoare galbuie.

o      Microscopic celulele sunt marite de volum, rotunde, cu citoplasma vacuolara care contine lipide.  


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }