Sondajul duodenal

Definitie

Sondajul sau tubajul duodenal consta din introducerea unei

sonde Einhorn dincolo de pilor, realizand o comunicare intre

duoden si mediul exterior

Scop

• explorator

- extragerea continutului duodenal format din continut gastric,

bila (A, B, C), suc pancreatic si secretie proprie

- aprecierea functiei biliare hepatice, a cailor extrahepatice

- descoperirea unor modificari anatomo-patologice ale organe-

lor care dau aspectul, cantitatea, compozitia chimica sau

morfologica a sucurilor extrase prin sondaj

- evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor

biliare

• terapeutic

- drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care

au actiune directa asupra ficatului, a cailor biliare sau a tubului

digestiv. Acestea vor actiona fie local, fie se vor resorbi prin

peretii intestinali, ajungand prin vena porta in ficat, de unde

apoi vor fi excretate impreuna cu bila in caile biliare, urmand

calea circulatiei entero-hepatice

• alimentatie artificiala

- se introduc lichide hidratante si alimente lichide in organismul

pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de inghitire

• aspiratie continua

- in cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale

- dupa interventii chirurgicale pe tub digestiv (postoperator)

Generalitati

• se verifica totodata si permeabilitatea cailor biliare
• se pot localiza procesele patologice hepatobiliare, prin

separarea bilei veziculare de cea hepatica din continutul sucului

duodenal

• analiza sucului pancreatic urmareste dozarea fermentilor

din continutul lui

• recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duode-

nal

Pregatiri

• materiale

- de protectie :

- musama si aleza

- sort de cauciuc sau alt material impermeabil

- prosoape

- sterile :

- sonda Einhorn

- 2 seringi de 20 ml

- manusi de cauciuc sterile

- pensa hemostatica

- medii de cultura

- eprubete

- nesterile :

- tavita renala

- tava medicala

- stativ pentru eprubete

- pahar cu apa aromata

- perna cilindrica dura sau patura rulata

- hartie de turnesol rosie si albastra

- medicamente :

- sulfat de magneziu 33 %

- ulei de masline

- novocaina

- solutii necesare hidratarii si alimentarii (materialele se vor

alege in functie de scopul sondajului)

• pacient

- psihic :

- se informeaza pacientul

- i se explica necesitatea tehnicii

- fizic :

- pacientul va fi nemancat

- se izoleaza patul cu un paravan

- se protejeaza cu musamaua si aleza

- se asaza pacientul in pozitie sezand la marginea patului

- se protejeaza cu sortul din material plastic

- i se indeparteaza proteza (dupa caz)

- i se da tavita renala sa o tina sub barbie

Executia

• introducerea sondei

- asistenta se spala pe maini

- imbraca manusi sterile

- prinde sonda (umezita) cat mai aproape de oliva si o introduce

cu blandete prin cavitatea bucala sau nazala pana in faringe

- cere pacientului sa respire adanc, cu gura deschisa si sa inghi-

ta de cateva ori pana cand oliva trece in esofag

- cu miscari blande ajuta inaintarea sondei pana la marcajul 45

cm la arcada dentara, moment in care se considera ca sonda a

trecut de cardia si a patruns in stomac

- se asaza pacientul in decubit lateral drept, cu trunchiul usor

ridicat si capul mai jos, coapsele flectate pe bazin

- se introduce perna cilindrica sub regiunea hepatica

- se impinge usor sonda spre pilor pana la marcajul 60 cm

- se continua introducerea sondei cu rabdare si atentie concomi-

tent cu actiunea de inghitire a ei de catre pacient (1-2 cm la 3-5

minute)

- cand diviziuneaa 75 cm se afla la arcada dentara, oliva sondei

a ajuns in duoden (dupa circa 1-11/2 ore de la patrunderea ei in

stomac

• verificarea pozitiei sondei

- daca nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectul bilei,

se verifica daca sonda a ajuns in duoden sau s-a incolacit in

stomac

- se insufla 60 ml de aer prin sonda cu seringa si dupa un minut

se aspira. Daca sonda a ajuns in duoden se recupereaza mai pu-

tin de 20 ml

- se introduc 10 ml de lapte care nu mai poate fi extras daca

sonda a ajuns in duoden, dar poate fi extras daca ea se afla in

stomac

- se face control radiologic, sonda urmarindu-se sub ecran, ea

fiind vizibila datorita impregnarii cu saruri de plumb

• captarea bilei

- dupa 1-1 ½ h de la patrunderea sondei in stomac, la capatul

liber al sondei apare bila A, coledociana, de culoare galben-au-

rie, care se colecteaza intr-o eprubeta

- se verifica reactia sucului duodenal cu hartia de turnesol

- se introduc prin sonda 40 ml solutie sulfat de magneziu 33 %,

sterila, incalzita la temperatura camerei pentru a favoriza drena-

rea bilei veziculare

- se inchide extremitatea libera a sondei prin innodare sau cu o

pensa

- dupa 15-30 minute se deschide sonda si se colecteaza 30-40

ml bila vascoasa de culoare inchisa castanie - bila B, veziculara

- la indicatia medicului se pot recolta 3-5 ml bila B intr-o epru-

beta sterila sau pe medii de cultura pentru examen bacteriologic

- dupa evacuarea bilei B se colecteaza o bila clara care provine

direct din ficat - bila C, hepatica ; aceasta, fiind in cantitate mai mare, se va capta intr-un recipient corespunzator

- extragerea sondei se face dupa ce se insufla cativa ml de aer si

se inchide capatul liber cu o pensa

- extremitatea sondei se va tine sub nivelul stomacului pacien-

tului pentru a impiedica scurgerea continutului ei in faringe sau

in cavitatea bucala

- se goleste continutul sondei si se asaza in tavita renala

Ingrijirea

ulterioara a

pacientului

- se ofera un pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii

- se sterg mucozitatile de pe fata si barbie

- se indeparteaza sortul din material plastic

- se asaza pacientul in pozitie comoda

Pregatirea

produsului

pentru

examen de

laborator

- se determina cantitatea de bila obtinuta

- se eticheteaza recipientele

- se trimit probele la laborator

Reorganiza-

rea

Notarea in

foaia de

observatie

Accidente

- innodarea sondei datorita contractiilor peretilor stomacali in

timpul senzatiei de varsaturi

-incolacirea sondei in stomac

- greturi si varsaturi

- imposibilitatea drenarii bilei cauzata de un obstacol functional

(spasmul sfincterului Oddi) sau anatomic (coagularea bilei

vascoase)