Perierea suprafetelor ocluzale

PERIEREA SUPRAFETELOR OCLUZALE

INDICATII

. pentru indepartarea placii si a microorganismelor acumulate la nivelul santurilor si fosetelor ocluzale

. pentru igienizarea suprafetelor care nu participa la masticatie

marginilor restaurarilor stomatologice

. obligatoriu inaintea sigilarilor

METODA

. suprafata activa a periutei se aseaza cu filamentele perpendicular pe suprafata ocluzala

. manerul periutei se plaseaza paralel cu suprafata ocluzala a dintilor laterali

. se pot efectua 2 tipuri de miscari : 1 o miscare de vibrare prin care periutei i se imprima o miscare usor circulara si care dureaza 10 secunde pentru fiecare grup dentar periat

2 filamentele sunt fortate (presate) sa patruna in santuri si fosete dar fara ca acestea sa se indoaie,se repeta miscarea de 10 ori pentru fiecare grup dentar periat

. !!! cel mai adesea se recomanda combinarea ambelor tipuri de miscari

OBSERVATII

. miscarile orizontale trebuie evitate deoarece acestea nu curata decat varfurile proeminente ale cuspizilor fara a curata la nivelul santurilor si al fosetelor retentive

. in ciuda eforturilor suprafetele ocluzale corect curatate raman vulnerabile la carie,circa 66% dintre carii avandu-si originea la acest nivel,de aceea se recomanda protejarea acestor zone prin sigilarea santurilor si fosetelor coronare.

30 PERIUTELE DE DINTI MECANICE(avantaje,indicatii)

AVANTAJE

eficienta maxima in controlul placii dentare

coloratiilor extrinseci

combaterea tartrului

reducerea gingivitei si a efectelor negative ale acesteia

. realizeaza o curatire mai eficienta la nivelul suprafetelor interdentare

. abraziunea dentara generata minima

. efectele negative produse la nivelul partilor moi sunt minime

. timpul destinat periajului mecanic este mai redus comparativ cu acelasi randament obtinut prin periaj manual

. studiile clinice arata ca dupa 10 ani de utilizare corecta a periutelor de dinti mecanice,sanatatea structurilor dento-parodontale este suprioara celei obtinute prin periere manuala

. studiile arata ca o curatire optima se obtine printr-un periaj mecanic de 2 minute(84% din placa este indepartata),timp de 6 minute( 93% din placa este indepartata).

. studiile arata ca 75% din placa se indeparteaza cu periuta mecanica in circa 1 min,in timp ce pentru aceeasi cantitate de placa,curatata manual,este nevoie de 6 min.

INDICATII

Astazi se indica periajul manual,in timp ce periajul mecanic se indica doar :

pacientilor cu aparate ortodontice fixe

. pacientior cu tratamente protetice complexe

. pacientilor cu implanturi dentare

. pacientilor cu anumite dizabilitati fizice sau psihice,ele trebuind sa fie manevrate de parinte sau ingrijitor

. pacientilor care practica un periaj agresiv(studiile arata ca pacientul foloseste o presiune mai redusa cand utilizeaza o periuta electrica,cele mai recente produse prezinta si senzori de presiune)

pacientilor incapabili sa-si efectueze corect periajul manual(incluzand si copilul mic)

31 TEHNICA PERIAJULUI MECANIC

. vom alege periute cu filamente de nailon si cap activ rotunjit

. vom alege pastele de dinti cele mai putin abrazive

. vom utiliza o cantitate redusa de pasta care se intinde pe suprafetele dentare de curatat inainte de a pune in functiune periuta mecanica,prin care evitam imprastierea ei pe suprafetele inconjuratoare

. oricare dintre tehnicile de periaj manual descrise in carte poate fi utilizata si in cazul perierii dintilor cu periute mecanice

. periajul incepe dintr-o zona distala spre anterior,insistandu-se asupra curatirii structurilor santului gingival,accentuandu-se curatirea suprafetelor aproximale si a restaurarilor stomatologice

. miscarile se fac cu viteza si presiune redusa

. se evita curatirea cu presiune prea mare la nivelul restaurarilor acrilice sau la nivelul cementului radicular expus

32 CURATIREA SUPRAFETEI DORSALE A LIMBII

. perierea suprafetei dorsale a limbii,a mucoasei boltii palatine si a crestelor alveolare edentate se recomanda inca din Antichitate

. studiile arata ca cel mai mare numar de microorganisme(70%)se gasesc cantonate la acest nivel( datorita suprafetei anfracuoase create de prezenta papilelor filiforme,mai lungi si a celor fungiforme,mai scurte fisurilor linguale),fiind urmat din acest punct de vedere de cele de la nivelul santului,a pungior parodontale,si cele de la nivelul placii dentare supragingivale.

. flora microbiana de la nivelul suprafetei dorsale a limbii este extrem de mobila

. prin curatirea periodica a florei bacteriene de la acest nivel :

- se reduce cantitatea de placa supragingivala depusa

- se reduce numarul microorganismelor prezente la nivelul fluiului oral

- se reduce halena fetida

- se favorizeaza perceptia gustativa

- se realizeaza o stimulare a troficitatii tesuturilo moi periate

. curatirea suprafetei dorsale a limbii se constituie ca parte a tratamentelor efectuate in anumitea afectiuni : limba neagra paroasa

de indepartare a unor coloratii aparute (dupa utilizarea clorhexidinei)

de combatere a halitozei

. curatirea suprafetei dorsale a limbii este de mare ajutor fumatorilor

pacientilor cu xerostomie

pacientilor cu limba incarcata

fisurata

. curatirea suprafetei dorsale a limbii se efectueaza cu mijloace special fabricate :

- razusa

- periuta de dinti,cu sau fara pasta de dinti

- Tongue Cleaner (instrument de curatat limba de la firma VeriFresh,Israel,cu maner ergonomic si cu 7 lamele,el curata dar si retine murdaria)

Razusa - poate fi din plastic sau din otel

- prezinta unul sau doua manere

- se foloseste incurbata,in asa fel incat pe durata miscarilor de curatire a limbii sa nu intre in contact cu suprafetele dentare vecine

- cand suprafata limbii este periata se recomanda protractia ei,curatirea facandu-se prin razuire/periere dinspre posterior spre anterior

- se vor face cateva miscari cu o presiune redusa ,pana cand limba nu va mai prezenta depozite de curatat,sau se efectueaza minim 6-8 asemenea miscari

- cand perierea o efectuam cu periuta de dinti(moale),ea se va folosi pe latime ,deci transversal pe lungimea limbii

- la sfarsitul operatiei,suprafata curatata este spalata prin clatirea gurii sau limba sub jet de apa

ATA DENTARA SAU DENTAL FLOSS-UL(indicatii,obiectve,limite)

INDICATII

. la pacientii cu igiena orala modesta sau nesatisfacatoare,cu puncte de contact ferme

. indepartarea placii dentare de pe fata distala a ultimului molar

. indepartarea placii dentare de pe fetele aproximale ale dintilor inghesuiti

. dimineata si seara inainte de periaj

. adolescentilor (dupa 10-12 ani) si adultilor care prezinta o buna coordonare neuro-musculara a miscarilor

. curatirea mecanica a spatiilor interdentare care prezinta papile integre si fara expunerea cementului radicular

. si dupa ce s-a produs retractia gingivala dar stiind ca vor fi necesare mai mult efort,mai mult timp destinat curatirii si o dexteritate superioara

. in cazul placilor dentare tinere nu este nevoie nu este nevoie de o forta deosebita

. in cazul placilor dentare mature sunt necesare pentru indepartare mai multe miscari

37 SCOBITORILE(tooth pick)

1 . sunt cele mai vechi dispozitive de curatire mecanica a dintilor utilizate manual

2 . au fost fabricate initial din aur si apoi din fildes,de unde si denumirea populara ca scobitoarea 'innobileaza'

3 . pentru ca se manipuleaza mai usor decat dental floss-ul,sunt folosite mai mult decat celelalte mijloace auxiliare periajului dentar

4 . pot provoca multiple efecte negative,in special retractii si sangerari gingivale daca sunt folosite intempestiv si agresiv

. sunt indicate pentru curatirea meacanica a :

5 - spatiilor interdentare cu papila partial retrasa

6 - suprafetelor radiculare aproximale concave( premolari,molari superiori,molari inferiori)

7 - marginii gingivale libere

8 - santului gingival

9 - pungilor parodontale

10 - furcatiilor expuse

11 - componentelor aparatelor ortodontice

12 - la cei cu lucrari protetice

13 . cu ele se pot aplica substante chimice active in zonele cu hipersensibiliate dentinara

14 . se comercializeaza sub forma rotund-conica sau piramidal-triunghiulara

15 . scobitorile rotunde sunt fabricate din lemn moale de balsa si de mesteacan

16 . scobitorile triunghiulare sunt fabricate din lemn de tei,mesteacan si din plastic

17 . scobiorile din lemn par a fi superioare celor din plastic pt ca ofera o duritate convenabila dupa inmuierea lor in saliva

18 . scobitorile din plastic au avantajul folosirii repetate,obligatorie fiind spalarea lor de fiecare data

. scobitorile de forma piamidala sunt manevrate prin prinderea lor cu degetele unei maini

. scobitorile conice sunt folosite prin fixarea lor in capatul unui maner de plastic,special fabricat

.

.

. studiile demonstreaza superioritatea folosirii scobitorilor de forma triunghiulara chiar comparativ cu utilizarea regulata a clorhexidinei,cu reducerea sangerarilor gingivale datorita masajului efectuat de curatirea superioara realizata prin depresia papilei interdentare cu circa 2-3mm

. folosirea scobitorilor(de regula a celor rotund-conice)montate in dispozitve speciale(toothpick-holdere) este recomnadata in urmatoarele situatii:

la indepartarea placii de-a lungul marginii gingivale

la indepartarea placii din interiorul santului gingival

la indepartarea placii din interiorul pungilor parodontale

la curatarea suprafetelor radiculare concave

la curatarea suprafetelor accesibile de la nivelul furcatiilor

la curatarea componentelor aparatelor ortodontice si a celor protetice

la aplicarea de substante active(fluoruri,in zonele cu hipersensibilitate

clorhexidina la nivelul pungilor parodontale)