Nemathelmintii

NEMATHELMINTII

Din cele cateva sute de mii de specii ale acestor viermi, numai cateva paraziteaza omul sau animalele ori plantele. Speciile de nemathelminti mai frecvente in Romania, ca parazite ale omului, pot fi impartite in trei grupe:

● geohelminti: Ascaris lumbricoides si Trichuris trichiura ale caror oua, initial neembrionate, evolueaza in sol unde se embrioneaza si devin infec­tante, fiind vehiculate prin legumele poluate;

nemathelminti contagiosi: Enterobius vermicularis ale carui oua embrionate sunt infectante imediat dupa depunere si sunt vehiculate prin mainile contaminate;

zoohelminti, care infecteaza omul accidental: Trichinella spiralis

Morfologia. A. lumbricoides, numit popular limbric,este un nematod cu aspectul unei rame, dar cu culoare alb-laptoasa. Femela matura are 20-30 cm lungime si un diametru de 5-7 mm. Masculul, putin mai scurt si mai subtire, are coada incurbata (fig. 16-11). Ouale, ovale, au perete gros cu suprafata mamelonata, si sunt colorate in brun inchis (v. fig. 16- 6).

Raspandire Cosmopolita. Este cel mai raspandit vierme parazit din Romania, in special in zonele rurale.

Ciclul biologic (fig. 16-12). Adultii traiesc in intestinul subtire, obisnuit in perechi. Femela depune zilnic uu mare numar de oua, care se elimina cu fecalele in mediul extern. Ouale, neembrionate, devin infectioase abia dupa o evolutie de 10-40 zile in sol umed cand apare embrionul. Omul se infecteaza prin ingestia alimentelor contaminate cu oua embrionate (in principal zarzavaturi care se consuma crude). Larvele eclozeaza in duoden, strabat peretele intestinal si incep ciclul migrator parenteral transpe- ritoneal ajung in ficat si dupa cateva zile, prin venele hepatice si vena cava, in pulmoni. Strabat peretele capilar si patrund in alveolele pulmonare de unde migreaza ascendent, prin bronhii si trahee, pana in oro-faringe de unde sunt inghitite si ajung din nou in tubul digestiv unde raman si evolueaza spre stadiul adult (v. fig. 16-12). Trecerea prin pulmom dureaza 5-7 zile. Viermii adulti se acupleaza si femela incepe sa depuna oua fertile la aproximativ 2 luni din momentul in­fectarii. Femela traieste cca 10 luni, masculii mai putin. Ascarizii morti se elimina prin fecale.

Patologie si simptomatologie. Ascaridioza discreta trece neobservata. In infectiile masive migratia parenterala a larvelor poate cauza simptome respiratorii de pneumonie. Viermii adulti acumulati in numar mare pot altera starea de nutritie a gazdei, pot migra anormal: eliminare prin varsaturi cu patrundere accidentala in caile respiratorii, patrundere in caile biliare sau pancreatice; pot determina prin acumulari masive ocluzii intestinale.

Diagnostic. Depistarea oualor in fecale.

Tratament. Derivati de piperazina (Nematocton), levamisol (Decaris), mebendazol (Vermox) etc.

Profilaxie. Ameliorarea conditiilor igienico-sanitare privind colectarea si neutralizarea fecalelor, igiena alimentelor si igiena personala.

Trichuris trichiura

Morfologia. T. trichiura este un nematod in forma de bici. Femela are 3-5 cm lungime, din care jumatate revine portiunii anterioare mult efilate, a un fir de par. Masculul este putin mai scurt (fig. 16.-13). Ouale au aspect de butoias cu cate o proeminenta polara transparenta (v. fig. 16-6).

Raspandire .Cosmopolita. Este un vierme parazit frecvent in Romania, mai ales in zonele rurale.

Ciclul biologic. Viermele traieste in cec si jejunul terminal, uneori in apendice, cu partea subtire a corpului insailata in mucoasa. Femela depune zilnic un numar moderat de oua neembrionate, care se elimina cu fecalele in mediul extern. Daca ajung in sol umed se embrioneaza si devin infectante. Omul se infecteaza prin ingestia de legume crude contaminate cu oua embrionate. Larva este eliberata in intestin, viermele ajunge in cec, unde se insaileaza in mucoasa si traieste astfel pana la 5-6 ani.

Patologie si simptomatologie. Tirichuriaza discreta trece neobservata. Infectiile masive pot cauza diaree si anemie.

Diagnostic. Microscopie prin depistarea oualor in fecale.

Tratament. Mebendazol (Vermox), dietilcarbamazina (Loxuran).

Profilaxie. Revezi profilaxia ascaridiozei.

Enterobius vermicularis

Morfologie. E. vermicularis numit popular oxiur, vierme ac sau viermisor, este un nematod subtire ca un fir de ata, de culoare alb-laptoasa. Femela are cca 1 cm lungime, iar masculul este mai scurt si mai subtire (fig.16-14).

NEMATHELMINTII

Din cele cateva sute de mii de specii ale acestor viermi, numai cateva paraziteaza omul sau animalele ori plantele. Speciile de nemathelminti mai frecvente in Romania, ca parazite ale omului, pot fi impartite in trei grupe:

● geohelminti: Ascaris lumbricoides si Trichuris trichiura ale caror oua, initial neembrionate, evolueaza in sol unde se embrioneaza si devin infec­tante, fiind vehiculate prin legumele poluate;

nemathelminti contagiosi: Enterobius vermicularis ale carui oua embrionate sunt infectante imediat dupa depunere si sunt vehiculate prin mainile contaminate;

zoohelminti, care infecteaza omul accidental: Trichinella spiralis

Ascaris lumbricoides 

Morfologia. A. lumbricoides, numit popular limbric,este un nematod cu aspectul unei rame, dar cu culoare alb-laptoasa. Femela matura are 20-30 cm lungime si un diametru de 5-7 mm. Masculul, putin mai scurt si mai subtire, are coada incurbata (fig. 16-11). Ouale, ovale, au perete gros cu suprafata mamelonata, si sunt colorate in brun inchis (v. fig. 16- 6).

Raspandire Cosmopolita. Este cel mai raspandit vierme parazit din Romania, in special in zonele rurale.

Ciclul biologic (fig. 16-12). Adultii traiesc in intestinul subtire, obisnuit in perechi. Femela depune zilnic uu mare numar de oua, care se elimina cu fecalele in mediul extern. Ouale, neembrionate, devin infectioase abia dupa o evolutie de 10-40 zile in sol umed cand apare embrionul. Omul se infecteaza prin ingestia alimentelor contaminate cu oua embrionate (in principal zarzavaturi care se consuma crude). Larvele eclozeaza in duoden, strabat peretele intestinal si incep ciclul migrator parenteral transpe- ritoneal ajung in ficat si dupa cateva zile, prin venele hepatice si vena cava, in pulmoni. Strabat peretele capilar si patrund in alveolele pulmonare de unde migreaza ascendent, prin bronhii si trahee, pana in oro-faringe de unde sunt inghitite si ajung din nou in tubul digestiv unde raman si evolueaza spre stadiul adult (v. fig. 16-12). Trecerea prin pulmom dureaza 5-7 zile. Viermii adulti se acupleaza si femela incepe sa depuna oua fertile la aproximativ 2 luni din momentul in­fectarii. Femela traieste cca 10 luni, masculii mai putin. Ascarizii morti se elimina prin fecale.

Patologie si simptomatologie. Ascaridioza discreta trece neobservata. In infectiile masive migratia parenterala a larvelor poate cauza simptome respiratorii de pneumonie. Viermii adulti acumulati in numar mare pot altera starea de nutritie a gazdei, pot migra anormal: eliminare prin varsaturi cu patrundere accidentala in caile respiratorii, patrundere in caile biliare sau pancreatice; pot determina prin acumulari masive ocluzii intestinale.

Diagnostic. Depistarea oualor in fecale.

Tratament. Derivati de piperazina (Nematocton), levamisol (Decaris), mebendazol (Vermox) etc.

Profilaxie. Ameliorarea conditiilor igienico-sanitare privind colectarea si neutralizarea fecalelor, igiena alimentelor si igiena personala.

Trichuris trichiura

Morfologia. T. trichiura este un nematod in forma de bici. Femela are 3-5 cm lungime, din care jumatate revine portiunii anterioare mult efilate, a un fir de par. Masculul este putin mai scurt (fig. 16.-13). Ouale au aspect de butoias cu cate o proeminenta polara transparenta (v. fig. 16-6).

Raspandire .Cosmopolita. Este un vierme parazit frecvent in Romania, mai ales in zonele rurale.

Ciclul biologic. Viermele traieste in cec si jejunul terminal, uneori in apendice, cu partea subtire a corpului insailata in mucoasa. Femela depune zilnic un numar moderat de oua neembrionate, care se elimina cu fecalele in mediul extern. Daca ajung in sol umed se embrioneaza si devin infectante. Omul se infecteaza prin ingestia de legume crude contaminate cu oua embrionate. Larva este eliberata in intestin, viermele ajunge in cec, unde se insaileaza in mucoasa si traieste astfel pana la 5-6 ani.

Patologie si simptomatologie. Tirichuriaza discreta trece neobservata. Infectiile masive pot cauza diaree si anemie.

Diagnostic. Microscopie prin depistarea oualor in fecale.

Tratament. Mebendazol (Vermox), dietilcarbamazina (Loxuran).

Profilaxie. Revezi profilaxia ascaridiozei.

Enterobius vermicularis

Morfologie. E. vermicularis numit popular oxiur, vierme ac sau viermisor, este un nematod subtire ca un fir de ata, de culoare alb-laptoasa. Femela are cca 1 cm lungime, iar masculul este mai scurt si mai subtire (fig.16-14).

Raspandire. Cosmopolita.

Ciclul biologic. Viermii adulti traiesc in cec, femela cca 30 zile, masculul mai putin. Ouale embrioneaza in organismul femelei si nu sunt depuse pe rand ca la alte nematode. Catre sfarsitul vietii femelele migreaza spre anus unde in cursul noptii, depun in pliurile anale si pe suprafetele vecine toate ouale odata, dupa care mor. In cateva ore embrionul evolueaza in larva viermi ­- forma infectanta (v. fig. 16-6). Pruritul anal cauzat de prezenta parazitului determina grataj, cu care prilej ouale infectante sunt luate pe degete cu care ajung in cavitatea bucala. De aici rezulta autoinfectari repetate si evolutia contagioasa a oxiurozei.

Patologie si simptomatologie. Oxiuroza este o helmintiaza intestinala contagioasa cu evolutie cronica si rebela la tratament din cauza autoinfectarilor si infectarii permanente a persoanelor din jur (membrii familiei sau ai colectivitatilor de copii). Prin iritatie locala, prin mecanisme reflexe sau toxice, pacientii prezinta: somn agitat, nervozitate, unii fac chiar nevroze, prurit anal, prurit nazal. Frecvent apar semne de enterocolita, uneori de apendicita prin iritatie locala si suprainfectie bacteriana. La fetite migratia eratica a parazitului poate determina vulvite.

Diagnostic. Uneori, in scaune diareice, viermii pot fi observati ca atare. Ouale pot fi depistate microscopic (v. fig. 16-6) dupa prelevarea lor pe bancda adeziva aplicata pe pliurile anale.

Tratament. Derivati de piperazina (Nematocton), mebendazol (Vermox), pomoat de pirviniu (Vermigal). Tratamentul este dificil din cauza intercontaminarilor. Trebuie tratata toata familia pentru a preveni reinfectia in­crucisata.

Profilaxie. Masuri de igiena pentru prevenirea auto- si intercontaminarilor. Odata ciclul de transmitere rupt, parazitul se elimina repede din cauza vietii scurte.

Trichinella spiralis

Morfologie. T. spiralis este un nematod foarte mic: femela are 3-4 mm lungime si 0,06 mm grosime, iar masculul este si mai mic. Larvele microsco­pice, mai mici la iesirea din uterul femelei, cresc pana la 800-1000 μm lun­gime si 30 μm grosime cand se inchisteaza in muschi. Chistii intramusculari sunt ovali, de cca 500/250 μm (fig. 16-15).

Raspandire. Cosmopolita, mai frecventa in regiunile unde se consuma carne de porc sau vanat nesupusa controlului sanitar-veterinar. In Romania frecventa trichinelozei a devenit ingrijoratoare in ultimii ani, din cauza nerespectarii normelor sanitare de comercializare a carnii.

Ciclul biologic. T. spiralis este primar un parazit al sobolanilor intre care se transmite prin canibalism. Porcul se infecteaza cand mananca sobo­lani morti. De la porc sau sobolani infectia se transmite la vanatul-omnivor cum sunt ursii. Ciclul vital al parazitului se desfasoara in aceeasi gazda care adaposteste atat adultul cat si larvele.

Omul contracteaza trichineloza prin consum de carne de porc sau de vanat (urs, mistret) insuficient prelucrata termic.

In intestin larvele se dechisteaza, se localizeaza in ileon unde devin adulti dupa 1-2 zile si se acupleaza. Femelele patrund in peretele intestinal unde depun larve vii, care sunt antrenate in circulatia sangvina si se opresc in muschii striati. Dupa ce patrund in fibrele musculare, larvele se spiraleaza si se inchisteaza (v. fig. 16-15).

Patologie si simptomatologie. Incubatia trichinelozei este scurta, de cateva zile. In faza de debut cand femelele patrund in peretele intestinal, pa­cientii pot avea dureri abdominale, greturi si diaree. In faza de stare cand larvele, se raspandesc in organism si se localizeaza in muschi, pacientii au o triada simptomatica: febra mare, dureri si edeme care traduc fenomenele in­flamatorii musculare. Muschii in care se localizeaza mai frecvent larvele de Trichinella sunt muschii oculari, maseterii, intercostalii si diafragma. In con­secinta, pacientii au dureri si edeme oculare, edemul fetei, dificultati respi­ratorii. Cazurile grave pot fi mortale. Simptomatologia locala se accentu­eaza incursul inchistarii larvelor (aproximativ 20-60 zile de la infectare). Toti pacientii au leucocitoza cu eozinofilie persistenta.

Diagnostic. Se cerceteaza larvele in biopsii musculare. Se cauta anticorpii anti - Trichinella prin reactii de fixare a complementului, de precipitare sau imunofluorescenta indirecta. Se poate practica si un test intradermic cu extract antigenic de Trichinella spiralis.

Tratament. Dietilcarbamazina (Loxuran) sau thiabendazol asociate. In cazurile grave, cu medicatie antiinflamatorie (salicilati sau chiar corticosteroizi).

Profilaxie. Cresterea igienica a porcilor si educarea populatiei sa nu con­sume carne de porc cruda. Examenul trichinoscopic al carnii de porc in aba­toare pentru depistarea chistilor musculari.

Raspandire. Cosmopolita.

Ciclul biologic. Viermii adulti traiesc in cec, femela cca 30 zile, masculul mai putin. Ouale embrioneaza in organismul femelei si nu sunt depuse pe rand ca la alte nematode. Catre sfarsitul vietii femelele migreaza spre anus unde in cursul noptii, depun in pliurile anale si pe suprafetele vecine toate ouale odata, dupa care mor. In cateva ore embrionul evolueaza in larva viermi ­- forma infectanta (v. fig. 16-6). Pruritul anal cauzat de prezenta parazitului determina grataj, cu care prilej ouale infectante sunt luate pe degete cu care ajung in cavitatea bucala. De aici rezulta autoinfectari repetate si evolutia contagioasa a oxiurozei.

Patologie si simptomatologie. Oxiuroza este o helmintiaza intestinala contagioasa cu evolutie cronica si rebela la tratament din cauza autoinfectarilor si infectarii permanente a persoanelor din jur (membrii familiei sau ai colectivitatilor de copii). Prin iritatie locala, prin mecanisme reflexe sau toxice, pacientii prezinta: somn agitat, nervozitate, unii fac chiar nevroze, prurit anal, prurit nazal. Frecvent apar semne de enterocolita, uneori de apendicita prin iritatie locala si suprainfectie bacteriana. La fetite migratia eratica a parazitului poate determina vulvite.

Diagnostic. Uneori, in scaune diareice, viermii pot fi observati ca atare. Ouale pot fi depistate microscopic (v. fig. 16-6) dupa prelevarea lor pe bancda adeziva aplicata pe pliurile anale.

Tratament. Derivati de piperazina (Nematocton), mebendazol (Vermox), pomoat de pirviniu (Vermigal). Tratamentul este dificil din cauza intercontaminarilor. Trebuie tratata toata familia pentru a preveni reinfectia in­crucisata.

Profilaxie. Masuri de igiena pentru prevenirea auto- si intercontaminarilor. Odata ciclul de transmitere rupt, parazitul se elimina repede din cauza vietii scurte.

Trichinella spiralis

Morfologie. T. spiralis este un nematod foarte mic: femela are 3-4 mm lungime si 0,06 mm grosime, iar masculul este si mai mic. Larvele microsco­pice, mai mici la iesirea din uterul femelei, cresc pana la 800-1000 μm lun­gime si 30 μm grosime cand se inchisteaza in muschi. Chistii intramusculari sunt ovali, de cca 500/250 μm (fig. 16-15).

Raspandire. Cosmopolita, mai frecventa in regiunile unde se consuma carne de porc sau vanat nesupusa controlului sanitar-veterinar. In Romania frecventa trichinelozei a devenit ingrijoratoare in ultimii ani, din cauza nerespectarii normelor sanitare de comercializare a carnii.

Ciclul biologic. T. spiralis este primar un parazit al sobolanilor intre care se transmite prin canibalism. Porcul se infecteaza cand mananca sobo­lani morti. De la porc sau sobolani infectia se transmite la vanatul-omnivor cum sunt ursii. Ciclul vital al parazitului se desfasoara in aceeasi gazda care adaposteste atat adultul cat si larvele.

Omul contracteaza trichineloza prin consum de carne de porc sau de vanat (urs, mistret) insuficient prelucrata termic.

In intestin larvele se dechisteaza, se localizeaza in ileon unde devin adulti dupa 1-2 zile si se acupleaza. Femelele patrund in peretele intestinal unde depun larve vii, care sunt antrenate in circulatia sangvina si se opresc in muschii striati. Dupa ce patrund in fibrele musculare, larvele se spiraleaza si se inchisteaza (v. fig. 16-15).

Patologie si simptomatologie. Incubatia trichinelozei este scurta, de cateva zile. In faza de debut cand femelele patrund in peretele intestinal, pa­cientii pot avea dureri abdominale, greturi si diaree. In faza de stare cand larvele, se raspandesc in organism si se localizeaza in muschi, pacientii au o triada simptomatica: febra mare, dureri si edeme care traduc fenomenele in­flamatorii musculare. Muschii in care se localizeaza mai frecvent larvele de Trichinella sunt muschii oculari, maseterii, intercostalii si diafragma. In con­secinta, pacientii au dureri si edeme oculare, edemul fetei, dificultati respi­ratorii. Cazurile grave pot fi mortale. Simptomatologia locala se accentu­eaza incursul inchistarii larvelor (aproximativ 20-60 zile de la infectare). Toti pacientii au leucocitoza cu eozinofilie persistenta.

Diagnostic. Se cerceteaza larvele in biopsii musculare. Se cauta anticorpii anti - Trichinella prin reactii de fixare a complementului, de precipitare sau imunofluorescenta indirecta. Se poate practica si un test intradermic cu extract antigenic de Trichinella spiralis.

Tratament. Dietilcarbamazina (Loxuran) sau thiabendazol asociate. In cazurile grave, cu medicatie antiinflamatorie (salicilati sau chiar corticosteroizi).

Profilaxie. Cresterea igienica a porcilor si educarea populatiei sa nu con­sume carne de porc cruda. Examenul trichinoscopic al carnii de porc in aba­toare pentru depistarea chistilor musculari.