3.1.2. Definitiile Indicatorilor de monitorizare si evaluare a Programului

3.1. PREVENIRE

3.2 Îngrijiri, sustinere si tratament

3.4 Coordonarea si implementarea raspunsului national

CAPITOLUL 4. SURSELE DE DATE PENTRU INDICATORII NATIONALI

Sunt identificate doua surse majore de date: (a) sursele de date pentru indicatorii ce vor fi masurati prin studii (indicatori de rezultat si impact si sursele de date de rezultat / impact); plus (b) sursele de date pentru indicatorii ce urmeaza a fi masurati prin utilizarea produselor de program permanent monitorizate (indicatori de produs).

4.1. Surse de date structurate dupa domeniu tematic:

Testarea si consilierea voluntara

Statistici administrative/monitorizare de rutina

Numarul de teste HIV efectuate, numarul de persoane testate, dupa motivul testarii (PG si GRS, majoritatea UDI).

Mostre de sange (noi cazuri de HIV in randul donatorilor de sange).

Cazuri de HIV nou inregistrate si profilurile acestora

Clienti ai Cabinetelor de consiliere si testare voluntara si profilurile acestora

Pacienti TB testati pentru HIV

Date din sondaje

Testarea HIV in randurile PG (2005, 2007, 2008), GRS (2003, 2004, 2007, 2009).

Profilaxia transmiterii de la mama la fat

Statistici administrative

Doua locatii pentru profilaxia ARV, circa 350 de femei acoperite vreodata de programe de prevenire a transmiterii de la mama la fat, noi intrate si abordate vreodata

Monitorizarea HIV in randul femeilor gravide

Date din sondaje

Analiza situationala ale familiilor si copiilor afectati de HIV si SIDA (numai datele pe 2008)

Evaluarea serviciilor PTMF in Republica Moldova (2009)

Tratament ARV

Statistici administrative

Numarul de clienti abordati vreodata, nou inrolati in tratament, linia intaia, linia a doua.

Data de cohorta per an calendaristic

Date din sondaje

Analiza situationala a familiilor si copiilor afectati de HIV si SIDA (numai datele pe 2008)

Evaluarea serviciilor PTMF in Republica Moldova (2009)

Comportamentul populatiei generale

Statistici administrative

Cazuri ITS

Date din sondaje

Tineret (2005, 2006, 2008, 2010)

PG (2005, 2007, 2008, 2009, 2010)

Studiu MICS (2000), Studiu demografic si de sanatate DHS (2005)

GRS si Reducerea Riscurilor

Statistici administrative

acoperiti vreodata, acoperiti recent, dezagregare pe gender

numarul de bunuri distribuite.

numarul de prestatori de servicii, numarul de clienti (acoperiti vreodata, acoperiti recent) per fiecare prestator.

Date din sondaje

Studiu comportamental si de seroprevalenta BSS 2003/2004 si IBBS 2007 exclusiv despre beneficiarii programelor RR

Studiu comportamental si de seroprevalenta IBBS 2009 (reprezentativ per locatie de colectare a datelor)

Profilaxia in randurile tineretului

Date din sondaje

Acoperire de catre campaniile mass-media

Acoperirea de catre educatia de la egal la egal

Copii de varsta scolara

4.1.1. Statistica adminsitrativa intersectoriala

CNMS este responsabil de colectarea statisticii vitale, date care ulterior sant remise catre Biroul National de Statistica. În acest scop, CNMS mentine un Sistem informational de management in sanatate, care include principalii indicatori de morbiditate si mortalitate, prezentand date la nivel de raion si agregate la nivel national. La nivel raional, datele se introduc de sectiile de statistica ale IMSP. Controlul calitatii datelor este efectuat de catre CNMS, care are functii de validare a datelor, ulterior agregandu-le si transmitandu-le catre BNS. În statistica colectata in mod ordinar de BNS intra si statistica demografica a principalelor miscari ale populatiei (natalitate, mortalitate, fertilitate, nuptialitate, migratie interna si externa), precum si a principalelor tendinte de crestere a populatiei. BNS a elaborat in 2008 in cooperare cu partenerii sai guvernamentali abilitati, ONG, si comunitatea donatorilor, un Set armonizat de indicatori de dezvoltare pentru statistica in aspect de sexe; principalii indicatori ai PN HIV/SIDA/ITS se regasesc in acest cadru.

Ministerul Economiei si Comertului a contextualizat baza de date DevInfo pentru raportarea catre ODM. Reformele institutionale au redus insa din potentialul uman, fapt care a periclitat ulterioara dezvoltare si operationalizare a bazei de date respective.

Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene coordoneaza raportarile catre principalele Conventii internationale la care Republica Moldova este parte, cum ar fi Conventia pentru Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare impotriva Femeii, Conventia pentru Drepturile Copilului s.a. , fiind utilizate produsele informationale ale sistemului ME HIV/SIDA pentru raportarea privind aspectele respective.

MMPSF - SI AS + SI AS PTH

ME

MTS

DIP, MJ

MA - persoane in uniforma

Alte Ministere - DAMEP

4.1.2. Raportarea de rutina din partea ONG

Datele statistice de rutina cu privire la reducerea riscurilor sunt disponibile din rapoartele trimestriale remise de ONG-urile subcontractate pentru implementare pe baza contractului de grant semnat. Calitatea datelor din punct de vedere al finalitatii, oportunitatii, exhaustivitatii si exactitatii este verificata prin vizite in teritoriu ale coordonatorului ME de Fundatia Soros - organizatia-umbrela pentru ONG-le ce activeaza in domeniul reducerii riscurilor. Fundatia Soros centralizeaza si datele privind serviciile sociale prestate de ONG finantate din granturile GFATM. Sistemul respectiv de raportare, institutionalizat prin necesitatea de raportare pe marginea granturilor din Fondul Global, este incorporat ad literam in cadrul mecanismelor de raportare ale sistemului national de ME, raportarea pe marginea interventiilor fiind efectuata indiferent de sursa de finantare a acestora (cu dezagregarea respectiva dupa sursa de finantare).

Datele legate de serviciile si asistenta social sunt disponibile din rapoartele ONG-lor, desi intr-un mod mai mult ad-hoc. Rapoartele donatorilor sunt principala sursa de date. Liga persoanelor cu statut HIV seropozitiv este organizatia-umbrela pentru toate ONG-le de PTHIV. Sub egida Ministerului Muncii, Protectiei Sociale, si Familiei a fost creat un GTL pentru protectia sociala, compus din actori multipli, atribuindu-i-se rolul de mecanism de validare a datelor.

Raportarea pe marginea serviciilor prestate de ONG are loc trimestrial.

4.1.3. Sisteme informationale pentru monitorizarea de rutina a PN

SIME-HIV [K1] 

În scopul imbunatatirii datelor statistice de rutina, gratie sprijinului oferit de Banca Mondiala, FGCSTM si ONU-SIDA, a fost elaborat un nou pachet software pentru monitorizarea si raportarea cazurilor de infectie HIV. Pentru raportarea cazurilor de ITS a fost elaborat un modul separat. Potrivit conceptului sistemului SIME-HIV, informatia trebuie sa fie centralizata si pastrata ca versiune electronica la Departamentul de ME. Totusi, datele despre pacienti trebuie sa fie compilate, cu inlaturarea oricarei informatii de identificare a persoanei respective in scopul respectarii cerintelor de confidentialitate, stipulate in Legea cu privire la HIV/SIDA, adoptata in anul 2007. Datele despre cazurile de infectie HIV inregistrate au fost introduse retrospectiv in baza de date de la nivel national (circa 4.000 de cazuri) si localizate la Centrul SIDA - unica institutie mandatata sa pastreze datele nominale la nivel national. Fluxul informational urmeaza a fi ajustat in baza principiilor de confidentialitate si a drepturilor diferite de acces la diferite niveluri de informatie cu caracter personal, aferente domeniului HIV. Utilizarea noului software va reduce povara erorilor conditionate de prelucrarea manuala a datelor. Aspectul de conectivitate dintre diferite niveluri si institutii implicate in colectarea datelor este cruciala pentru design si implementare si se bazeaza pe conectivitatea existenta pentru asigurarea durabilitatii serviciului. A fost achizitionat utilajul care sa asigure conectivitatea in cadrul sistemului.

Baza de date SIME-HIV reprezinta un sistem informational al managementului de caz, incluzand in sine supravegherea fiecarei PTHIV din momentul depistarii si confirmarii cazului nou. Astfel, SIME-HIV include urmatoarele compartimente: cazuri noi, si management de caz (supravegherea fiecarui pacient, investigatiile efectuate, tratament administrat). Evidenta sociala si serviciile sociale de care a beneficiat persoana urmeaza a fi reflectate si ele in SIME-HIV, informatia fiind inclusa de medicul infectionist in baza datelor parvenite de la asistentul social, ambii activand in cadrul Echipei multidisciplinare.

SIME-HIV prezinta mai multe nivele:

nivelul primar, reprezentat de institutiile in atributiile carora intra cazul respectiv al PTHIV: divizat in 2 componente structurale majore - depistarea cazului HIV (Centru SIDA) si evidenta pacientului (medic infectionist si maternitate; ftiziatru, care culeg informatia primara, completeaza formularele pe suport de hartiie si o transmit catre nivelul doi

nivelul 2 (centre de tratament), care reprezinta nivelul de intrare a datelor in sistem si veriga primordiala responsabila de managementul cazului

Nivelul de mentinere, agregare si codificare a datelor - operator din cadrul Unitatii de ME a CNMS.

Datele in SIME-HIV sant gestionate de fiecare centru de tartament, cu dezagregarea respectiva pe raioane, ulterior fiind agregate la nivel national. Formularele utilizate la nivel de introducere a datelor sant fisa de evidenta a pacientului, completata de medicul infectionist, si fisa de supraveghere a copilului nascut din mama infectata cu HIV, completata de maternitate la nastere si ulterior de medicul infectionist. Rapoartele produse de SIME-HIV prezinta analiza datelor referitor la principalele sale componente: acces la servicii medicale si sociale, aderenta la tratament, evolutia maladiei, maladii asociate, dezagregate la nivel de raion si localitate . În cazul municipiilor Balti si Chisinau, informatia va fi dezgregata la nivel de sector.

SIME-HIV presupune 3 nivele de securizare a informatiei:

Acces de nivelul I (limitat la datele privind raionul respectiv, codificate) - acces posedat de medicul infectionist

Acces de nivel doi, la baza de date nominala, in functie de aria de circumscriptie il poseda centrele de tratament

Acces complet la datele pe fiecare raion in parte il poseda institutiile cu atributii de nivel central - Centrul SIDA, conducerea Centrelor de Tratament (inclusiv DDVR) si operatorul bazei de date, care are obligatiile de confidentialitate stipulate prin contract.

Alte sisteme informationale - as specified in planul de activitate ME

SI CTV

SI Identificator Unic

SI Registru Metadona

[K2] 

Supraveghere epidemiologica [K3] 

4.2.1. Supravegherea de sentinela si comportamentala

În conformitate cu definitia generala a notiunii de supraveghere epidemiologica a bolilor infectioase, adoptata de OMS (1969), supravegherea epidemiologica a infectiei HIV/SIDA poate fi definita ca un proces continuu de colectare si analiza a datelor despre cazurile noi depistate de infectia HIV si maladia SIDA, comportamentele cu risc epidemiologic sporit care favorizeaza aparitia si raspandirea infectiei in populatia umana, elaborare si diseminare a informatiei pentru actiune (control a infectiei HIV/SIDA). Colectarea datelor si supravegherea infectiei HIV/SIDA in republica se efectueaza in conformitate cu Standardul "Supravegherea epidemiologica a infectiei HIV/SIDA", aprobat prin ordinul Ministerului Sanatatii nr.20 din 19 ianuarie 2007. Colectarea datelor despre cazurile noi de HIV/SIDA pentru sistemul de supraveghere se efectueaza in conformitate cu definitia de caz elaborata si aprobata in a.1985 de Centrul de Control si preventie al bolilor din Atlanta (SUA) si revizuita de OMS in a.1987 si in baza listei maladiilor SIDA-indicatoare, aprobata de Centrul de supraveghere Epidemiologica a infectiei HIV/SIDA al Biroului European OMS in a.1993.

Recomandarile UNAIDS si OMS-ului sugereaza de a desfasura supraveggherea de generatia a II-a pentru a imbunatati colectarea, analiza, precum si utilizarea datelor esentiale pentru Programele de control a infectiei HIV/SIDA. Utilizarea strategiei supravegherii de generatia a II-a este promovata pentru a ajuta institutiile nationale si internationale de a monitoriza epidemia, precum si de a ghida raspunsul national/international la epidemie. Utilizand abordarile supravegherii de generatia a II-a, sistemul de supraveghere ar trebui sa fie unul flexibil cu scopul de a schimba necesitatile precum si situatia epidemica din tara. Republica Moldova este o tara cu o epidemie concentrata, ceea ce inseamna o raspandire rapida in grupurile vulnerabile de populatie, grupurile cu risc sporit, dar nefiind bine raspandita in populatia generala. Respectiv studiile sunt focusate asupra acestor sub-grupuri de populatii greu de accesat pentru a fi reprezentative anume pentru aceste contingente si nu pentru populatia generala.

Un punct critic pentru supravegherea de generatia a doua ar fi acuratetea testarii, intr-u cat aceasta reprezinta metoda de electie pentru determinarea prevalenta infectiei HIV la nivel local sau national.

"Standardul de supraveghere epidemiologica a infectiei HIV/SIDA", aprobat prin Ordinul Ministerului Sanatatii, nr.20, din 19.01.2007 (Ministerul Sanatatii, 2007) are drept scop dezvoltarea si optimizarea sistemului de surpaveghere a infectiei HIV/SIDA in Republica Moldova, luand in consideratie manifestarile actualse ale procesului epidemic HIV/SIDA, disponibilitatea resurselor umane si financiare, suportul in dezvoltarea retelei de laboratoare diagnostice, extinderea accesului populatiei la consiliere si testare, la asistenta medicala, inclusiv la tratamentul ARV, si social. În standart se stipuleaza faptul ca supravegherea biologica implica screening-ul sangelui donat, screening-ul unor grupuri profesionale si screening-ul populatiilor vulnerabile si expuse riscului maxim: CDI, LSC, BSB, persoanele inregistrate in clinicile ITS si pacientii cu ITS, sau pacientii cu semne clinice de ITS, beneficiarii de sange necesitand un numar sporit de transfuzii sanguine, la fel ca si pacientii inregistrati cu coagulopatii, categoriile de persoane cu deplasari frecvente, migrantii temporari (inclusiv, populatia de romi, soferii de curse lungi, cetatenii din Republica Moldova care au trait in afara tarii mai mult de 3 luni) si detinutii institutiilor penitenciare -persoanele cu risc ridicat de infectare cu HIV. Fiind o tara cu o epidemie concentrata, in conformitate cu ghidul pe supravegherea de generatia a II-a, femeile insarcinate se testeaza 100% in centrele de asistenta primara, cand sunt luate la evidenta si nu se aleg cohorte in clinicele antenatale pentru a fi examenate aleatoriu la infectia HIV. Colectarea datelor epidemiologice incepe la nivel local cu Centrele de Medicina Preventiva.

Important este ca incepand cu anul 2001 in Moldova au fost efectuate o serie de studii de supraveghere de sentinela si comportamentale, axandu-se pe CDI, LSC si BSB. Desi aceste studii sunt axate in exclusivitate pe beneficiarii proiectelor de reducere a riscurilor, acestea ofera o sectiune limitata a imaginii evolutiei epidemiologice si comportamentale in randul acestor populatii vulnerabile dificil de accesat. Instrumentele de colectare a datelor utilizate in studii au fost ajustate la standardele internationale de raportare a indicatorilor de baza, asigurand comparabilitatea rezultatelor la nivel global. Aceste studii au oferit un volum de date foarte valoroase, care au permis o intelegere mai profunda a comportamentelor aferente infectiei HIV, dinamicii si retelelor de transmitere a infectiei HIV. Urmeaza a depune eforturi pentru a include teritoriile de est ale tarii in studiile de supraveghere de sentinela si comportamentale pentru a elucida mai exact evolutia prevalentei si comportamentelor in regiuni.

Actual se finalizeaza Protocolul National in supravegherea infectiei HIV care cuprinde si un manual operational in care se descrie detaliat tot mecanismul supravegherii de generatia a II-a, tipurile de testari, de formulare si de raportari care au loc in sistemul de supraveghere. Acestuia ii sunt anexate si chestionarele care s-au folosit in timpul desfasurarii studiilor, precum si formularele de inregistrare si de trimitere. În Manualul Operational sunt descrise metodele, recunoscute in plan mondial, recomandate pentru studiul grupurilor de populatie cu risc sporit, precum si formulele dupa care s-a calculat  atat esantionul, cat si rezultatele studiului. Protocolul national este util pentru a aduce sistemul de supraveghere la un standart international pentru ca acesta sa poata fi comparat cu celelalte tari, precum si sa bineficieze de programe de interventie si control.

Este notabila absenta sesizabila a implicarii institutiilor academice din Moldova in epidemiologia, evaluarea clinica a pacientilor cu HIV/SIDA, evaluarea programului de tratament, interventii, studii clinice, virusologia HIV si epidemiologia moleculara. Studiile prospective asupra persoanelor cu risc de infectare cu HIV in scopul determinarii incidentei HIV si a factorilor aferenti, ce ar permite elaborarea interventiilor de prevenire, ar fi de un interes deosebit. Exista multe oportunitati de a beneficia de finantare internationala in vederea valorificarii acestor domenii, concomitent solutionand probleme legate de epidemia HIV si dezvoltand competentele stiintifice si cunostintele din acest domeniu in Moldova. Drept beneficii suplimentare din realizarea unor atare studii ar fi elaborarea unui cadru de sanatate publica si etica medicala si panele de examinare privind protectia subiectilor umani (panele de examinare institutionale si comisii de examinare in aspect etic). Vor fi fortificate, de asemenea, competentele analitice si de gestiune a datelor.

Centrul National SIDA a depus eforturi exemplare in compilarea si distribuirea cu regularitate a datelor epidemiologice si de supraveghere a infectiei HIV/SIDA. În speta, Buletinul Informativ privind infectia HIV este publicat cu regularitate semestriala si contine un set vast si in crestere de date relevante si utile. Totusi, toate datele si fiecare tabel prezentat in Buletin necesita o analiza mult mai detaliata, cu explicarea limitarilor, evolutiei si semnificatiei. De asemenea, exista un volum impunator de date epidemiologice si stiintifice ce este analizat rar sau nu este analizat deloc. Analiza cu regularitate si aprofundata si valorificarea acestor date sunt esentiale pentru indrumarea politicilor si imbunatatirea programelor in domeniul infectiei HIV.

Cresterea competentelor in domeniul studiilor epidemiologice si stiintifice clinice va solicita crearea unor comisii si capacitati adecvate de examinare pentru activitatile ce implica subiecti umani. De exemplu, in Statele Unite ale Americii orice studiu stiintific efectuat cu subiecti umani si finantat din mijloacele financiare ale Guvernului necesita examinarea de catre o comisie desemnata in aspecte etice sa examineze daca acel studiu respecta actul de Asigurare Federala a Protectiei Subiectilor Umani, emis de Biroul pentru Protectii ale Studiilor pe Subiecti Umani, Departamentul de Sanatate si Servicii Umane.

Numarul relativ mic de epidemiologi si cercetatori in Moldova, care sa fie capabili sa activeze eficient in limba engleza, reduce capacitatea Republicii Moldova de a participa din plin la dezbaterile stiintifice - parte componenta importanta a eforturilor internationale in domeniul HIV/SIDA. Ar fi foarte benefic ca epidemiologii si cercetatorii din Moldova sa participe la prezentarea datelor la conferintele internationale, sa interactioneze cu retelele epidemiologice internationale, sa elaboreze propuneri de studii si sa publice constatarile in reviste stiintifice internationale. Centrul SIDA ar beneficia de o colaborare continua cu un centru de excelenta pentru supravegherea si epidemiologia infectiei HIV, fapt ce ar permite un schimb in ambele directii de cadre pentru oferirea asistentei tehnice in Moldova si formarea profesionala a cadrelor din Moldova.

Responsabilitati;

Organul abilitat pentru a coordona supravegherea epidemiologica la nivel central este Centrul National de Sanatate Publica, Centrul SIDA. Sectia de Monitorizare si Evaluare a CNMS, in virtutea rolului sau de control a calitatii datelor, este responsabila de validarea datelor.

Frecventa:

Datele sunt colectate permanent si raportate catre Unitatea de ME trimestrial.

Distribuire si valorificare

Centrul SIDA produce si disemineaza Buletine tirmestriale privind situatia epidemiologica din R. Moldova, diseminandu-le catre toti actorii sociali relevanti. Aceste date sunt plasate si pe www.aids.md, www.sanepid.md www.ccm.md www.ucimp.md www.observator.mednet.md www.cnms.md, www.monitoring.mednet.md si alte platforme web.

4.2.2. Estimari epidemiologice

Moldova a elaborat o serie de estimari nationale in epidemia HIV, pe baza celor mai bune date disponibile, prin aplicarea metodelor si instrumentelor recomandate pe plan international. Totusi, procesul de elaborare a acestor estimari a fost in mare parte promovat si conditionat de partenerii internationali, expertii nationali etaland un caracter de lider si simt al proprietatii pentru aceste estimari in continuare inadecvat, desi in crestere. Aceste estimari au fost generate pentru epidemia HIV doar la scara nationala, fara capacitatea de a dezagrega eficient estimarile la nivel de regiune. Pentru a genera estimari mai detaliate si mai robuste, Moldova are nevoie de date adecvate si competente de a genera un nou set de estimari HIV la nivel raional si national, utilizand EPP si Spectrum.

Moldova a elaborat o serie de estimari nationale in epidemia HIV, pe baza celor mai bune date disponibile, prin aplicarea metodelor si instrumentelor recomandate pe plan international. Aceste estimari sunt instrumentale pentru generarea unei serii de indicatori. Astfel, printre estimarile elaborate pe metode stiintifice si validate la nivel national se numara:

1. estimarea marimii grupurilor vulnerabile

UDI 25.000

LSC 6.000

2. estimarea incidentei si prevalentei

Producerea ulterioara a prognozelor si ajustarea lor in functie de datele nou-generate va fi coordonata de Centrul National SIDA, cu implicarea nemijlocita a personalului instruit de la institutiile de resort.

Exista mijloace complexe de estimare a incidentei HIV la nivel national, precum cele utilizate in Canada si Statele Unite, dar exista si metode de estimare a incidentei HIV in sub-grupuri de populatii discrete din studiile transversale cu utilizarea unui algoritm de testare serologica pentru seroconversia HIV recenta (STARHS). Esenta specializata a acestor metode necesita adaptare la conditiile specifice din tara in cauza. Exista probleme cu prioritate mai mare pe care Centrul SIDA se axeaza in prezent decat angrenarea intr-un efort de determinare a incidentei HIV nationale. Totusi, dupa cum evolueaza metodologia, ar trebui sa existe dezbateri continue vis-à-vis de prioritatea corespunzatoare si termenele pentru atare eforturi in Moldova. Între timp, la estimarea incidentei infectiei HIV, Centrul SIDA ar trebuie sa utilizeze instrumentele cu cost redus, cum ar fi fisierul de lucru tabelar pentru caile de transmitere, elaborat de ONU-SIDA.

4.3. Studii populationale [K4] 

1. Studii asupra cunostintelor, atitudinilor si practicilor aferente infectiei HIV/SIDA in randul populatiei generale

Studii cantitative, studii asupra gospodariilor casnice axate pe populatia generala cu varsta cuprinsa intre 15 si 65 ani (2007) si 15 - 50 ani (2005) ce locuiesc permanent pe teritoriul Republicii Moldova (malul drept al raului Nistru) au fost efectuate in anul 2005 (1.204 respondenti, AFEW, 2005) si (1.300 respondenti, proiectul PHH al USAID, 2007). Esantionarea a fost stratificata, in mai multe etape si cvasi-probabilistica. Studiile sunt considerate a fi reprezentative pentru populatia generala din grupurile de varsta trasate, care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova (malul drept al raului Nistru). În ambele studii eroarea estimata in esantionare este de ±3%. Instrumentul de colectare a datelor a fost ajustat la standardul de raportare internationala pentru indicatorii de baza, fapt ce face rezultatele comparabile la nivel global. Studiul demografic si al sanatatii, efectuat in 2005 (30.491 respondenti), abordand aspecte aferente infectiei HIV/SIDA (Centrul National Stiintifico-practic de Medicina Preventiva (CNSPMP) [Moldova] si ORC Macro, 2006)

2. Studii asupra cunostintelor, atitudinilor si practicilor aferente infectiei HIV/SIDA in randul tinerilor

Studiul cantitativ efectuat in 2006 (1.190 respondenti) (Scutelniciuc, 2006) si repetat in anul 2008 (1.182 respondenti) (Scutelniciuc, 2008), un studiu asupra gospodariilor casnice axat pe tinerii din grupul de varsta 15 - 24 ani, care locuiesc permanent pe teritoriul Republicii Moldova (malul drept al raului Nistru). Metoda de esantionare: stratificata, in multe etape, cvasi-probabilistica. Studiile sunt considerate ca fiind reprezentative pentru populatia generala din Republica Moldova din categoria de varsta 15 - 24 ani, care locuiesc permanent pe teritoriul Republicii Moldova (malul drept al raului Nistru). În ambele cazuri eroarea estimata in esantionare este de ±3%. Ambele studii au utilizat acelasi instrument de colectare a datelor si aceeasi metodologie de esantionare pentru a le face comparabile. Instrumentul de colectare a datelor a fost ajustat la standardul de raportare internationala pentru indicatorii de baza, fapt ce face rezultatele comparabile la nivel global.

3. Studii de supraveghere de sentinela si comportamentale (SSC) aferente infectiei HIV/SIDA in randul CDI

Descriere

Studiul de supraveghere de sentinela si comportamental (SSC) este destinat monitorizarii dinamicii cunostintelor, atitudinilor, comportamentelor si prevalentei infectiei HIV/SIDA in sub-populatii cu risc deosebit de infectare cu infectia HIV, cum ar fi lucratoarele sexului comercial, populatia migrantilor si tinerii. Aceste studii aplica metodologia de esantionare timp-locatie pentru maximizarea includerii unui anumit grup populational ce prezinta interes in cazul dat. Bazat pe metodele clasice de supraveghere serologica a infectiei HIV si a infectiilor cu transmitere sexuala (ITS), SSC consta din studii transversale repetate, efectuate sistematic pentru monitorizarea schimbarilor parvenite in comportamentele de risc pentru HIV/ITS. Studiile de supraveghere comportamentala pot servi mai multor scopuri. Acestea ar putea oferi dovezi ale impactului exercitat de proiect; indicatorii de succes ai proiectului si elucida domeniile problematice persistente; identifica populatiile pentru care interventia corespunzatoare este prioritate; identifica comportamente specifice ce trebuie schimbate; functiona drept instrument de politici si pledoarie; genera date comparative cu privire la riscurile comportamentale.

Primul Studiu de supraveghere de sentinela si comportamentala (SSC) in randul CDI a fost efectuat in 2001 (200 respondenti) (CIVIS, 2001) a fost repetat in anii 2003/2004 (507 respondenti) (Bivol, 2004) si 2007 (630 respondenti) (Scutelniciuc & Bivol, 2008). Toate studiile a fost axate in exclusivitate pe beneficiarii serviciilor programelor de reducere a riscurilor. Primele doua studii au utilizat esantionarea de cluster timp-locatie, in centre multiple, transversale, pe baza de chestionar si nu au fost combinate cu testare calitativa a prezentei anticorpilor anti-HIV. Datele cu privire la prevalenta HIV au fost generate in baza testarii sangelui din siringile utilizate, colectate din locatiile de sentinela. SSC din 2007 a utilizat esantionare probabilistica si un design de tip cluster in doua etape, multicentric, transversal, pe baza de chestionar si combinat cu testare calitativa la prezenta anticorpilor anti-HIV, anti-VHC, anti-VHB si sifilis.

Instrumentele de colectare a datelor au fost ajustate la standardul de raportare internationala pentru indicatorii de baza, fapt ce face rezultatele comparabile la nivel global. Între timp recomandarile internationale pentru elaborarea indicatorilor de baza s-au schimbat, astfel fiind redusa comparabilitatea intre seturile de date. Faptul ca populatia-tinta a acestor studii au in exclusivitate CDI beneficiari ai proiectelor de reducere a riscurilor reduce reprezentativitatea studiului si rezultatele nu pot fi extrapolate pe intreaga populatie de CDI. În calitate de intervievatori au fost inrolate cadre si voluntari din proiectele de reducere a riscurilor, fapt ce putea inspira respondentii sa ofere raspunsurile dorite la intrebarile ce reflecta activitatea de prevenire a proiectelor

Date necesare

Prevalenta infectiei HIV in randul CDI

Proportia (%) populatiei sexual active care a intretinut relatii sexuale cu mai mult de un partener in ultimele 12 luni

Proportia (%) populatiei sexual active care a utilizat prezervativul in timpul ultimei relatii sexuale cu risc ridicat (sex cu un partener neregulat sau cu care nu coabiteaza)

Frecventa

Supravegherea comportamentala este efectuata bianual.

4. Studii de supraveghere de sentinela si comportamentale (SSC) aferente infectiei HIV/SIDA an randul LSC

Descriere

SSC este destinat monitorizarii dinamicii cunostintelor, atitudinilor, comportamentelor si prevalentei infectiei HIV/SIDA in sub-populatii cu risc deosebit de infectare cu infectia HIV, cum ar fi lucratoarele sexului comercial, populatia migrantilor si tinerii. Aceste studii aplica metodologia de esantionare timp-locatie pentru maximizarea includerii unui anumit grup populational ce prezinta interes in cazul dat. Bazat pe metodele clasice de supraveghere serologica a infectiei HIV si a infectiilor cu transmitere sexuala (ITS), SSC consta din studii transversale repetate, efectuate sistematic pentru monitorizarea schimbarilor parvenite in comportamentele de risc pentru HIV/ITS. Studiile de supraveghere comportamentala pot servi mai multor scopuri. Acestea ar putea oferi dovezi ale impactului exercitat de proiect; indicatorii de succes ai proiectului si elucida domeniile problematice persistente; identifica populatiile pentru care interventia corespunzatoare este prioritate; identifica comportamente specifice ce trebuie schimbate; functiona drept instrument de politici si pledoarie; genera date comparative cu privire la riscurile comportamentale.

Primul SSC in randul LSC a fost efectuat in anul 2003 (150 respondenti) (Biroul Regional pentru Europa al Organizatiei Mondiale a Sanatatii, 2004), repetat in 2004 (149 respondenti) (CNSPMS, 2006) si 2007 (496 respondenti) (Scutelniciuc si Bivol, 2008). Toate studiile s-au axat in exclusivitate pe beneficiarii serviciile proiectelor de reducere a riscurilor. În toate cele trei studii esantionarea probabilistica nu a fost posibila. Toti reprezentantii grupului-tinta, care au acceptat sa participe in studii, au fost inclusi. În anii 2003 si 2004 studiile erau in baza unui sit (doar in capitala), transversale, pe baza de chestionare si combinate cu testare calitativa privind prezenta anticorpilor ant-HIV, anti-VHC si sifilis. SSC din 2004 a implicat majoritatea respondentilor care au participat in SSC din 2003. Acest fapt explica valorile mari ale indicatorilor de baza inregistrati in studiul din 2004. În 2007 studiul a fost multicentric (extins in patru locatii suplimentare), transversal, pe baza de chestionar si combinat cu testare calitativa la prezenta anticorpilor anti-HIV, anti-VHC, anti-VHB si sifilis.

Instrumentele de colectare a datelor au fost ajustate la standardul de raportare internationala pentru indicatorii de baza, fapt ce face rezultatele comparabile la nivel global. Între timp recomandarile internationale pentru elaborarea indicatorilor de baza s-au schimbat, astfel fiind redusa comparabilitatea intre seturile de date. Faptul ca populatia-tinta a acestor studii au in exclusivitate LSC beneficiari ai proiectelor de reducere a riscurilor reduce reprezentativitatea studiului si rezultatele nu pot fi extrapolate pe intreaga populatie de LSC. În calitate de intervievatori au fost inrolate cadre si voluntari din proiectele de reducere a riscurilor, fapt ce putea inspira respondentii sa ofere raspunsurile dorite la intrebarile ce reflecta activitatea de prevenire a proiectelor

Datele necesare

Prevalenta HIV in randul CDI

Proportia (%) populatiei sexual active care a intretinut relatii sexuale cu mai mult de un partener in ultimele 12 luni

Proportia (%)populatiei sexual active care a utilizat prezervativul in timpul ultimei relatii sexuale cu risc ridicat (sex cu un partener neregulat sau cu care nu coabiteaza)

Frecventa

Supravegherea comportamentala este efectuata bianual.

5. SCC aferente infectiei HIV/SIDA in randul BSB

Descriere

SSC este destinat monitorizarii dinamicii cunostintelor, atitudinilor, comportamentelor si prevalentei infectiei HIV/SIDA in sub-populatii cu risc deosebit de infectare cu infectia HIV, cum ar fi lucratoarele sexului comercial, populatia migrantilor si tinerii. Aceste studii aplica metodologia de esantionare timp-locatie pentru maximizarea includerii unui anumit grup populational ce prezinta interes in cazul dat. Bazat pe metodele clasice de supraveghere serologica a infectiei HIV si a infectiilor cu transmitere sexuala (ITS), SSC consta din studii transversale repetate, efectuate sistematic pentru monitorizarea schimbarilor parvenite in comportamentele de risc pentru HIV/ITS. Studiile de supraveghere comportamentala pot servi mai multor scopuri. Acestea ar putea oferi dovezi ale impactului exercitat de proiect; indicatorii de succes ai proiectului si elucida domeniile problematice persistente; identifica populatiile pentru care interventia corespunzatoare este prioritate; identifica comportamente specifice ce trebuie schimbate; functiona drept instrument de politici si pledoarie; genera date comparative cu privire la riscurile comportamentale.

Primul SSC in randul BSB a fost efectuat in 2003 (118 respondenti) (OMS/EURO, 2004), a fost repetat in 2004 (121 respondenti) (CNSPMS, 2006) si 2007 (94 respondenti) (Scutelniciuc si Bivol, 2008) Toate studiile s-au axat in exclusivitate pe beneficiarii serviciile proiectelor de reducere a riscurilor. În toate cele trei studii esantionarea probabilistica nu a fost posibila, fiind unicentrica (doar in capitala), transversal, pe baza de chestionar si combinat cu testarea calitativa la prezenta anticorpilor anti-HIV, anti-VHC si sifilis. Toti reprezentantii grupului-tinta, care au acceptat sa participe, au fost inclusi. SSC din 2004 a implicat majoritatea respondentilor care au participat in SSC din 2003. Acest fapt explica valorile mari ale indicatorilor de baza inregistrati in studiul din 2004. SSC din 2007 in randul BSB este considerat ca fiind de calitate precara din cauza esantionului mic si nereguli in procesul de colectare a datelor (Scutelniciuc si Bivol, 2008).

Instrumentele de colectare a datelor au fost ajustate la standardul de raportare internationala pentru indicatorii de baza, fapt ce face rezultatele comparabile la nivel global. Între timp recomandarile internationale pentru elaborarea indicatorilor de baza s-au schimbat, astfel fiind redusa comparabilitatea intre seturile de date. Faptul ca populatia-tinta a acestor studii au in exclusivitate BSB beneficiari ai proiectelor de reducere a riscurilor reduce reprezentativitatea studiului si rezultatele nu pot fi extrapolate pe intreaga populatie de BSB. În calitate de intervievatori au fost inrolate cadre si voluntari din proiectele de reducere a riscurilor, fapt ce putea inspira respondentii sa ofere raspunsurile dorite la intrebarile ce reflecta activitatea de prevenire a proiectelor

Datele necesare

Prevalenta HIV in randul CDI

Proportia (%) populatiei sexual active care a intretinut relatii sexuale cu mai mult de un partener in ultimele 12 luni

Proportia (%)populatiei sexual active care a utilizat prezervativul in timpul ultimei relatii sexuale cu risc ridicat (sex cu un partener neregulat sau cu care nu coabiteaza)

Frecventa

Supravegherea comportamentala este efectuata bianual.

6. Studii demografice si asupra sanatatii

Descriere

DHS reprezinta o metodologie robusta pentru monitorizarea in dinamica a schimbarilor in cunostinte si comportament la nivel national. În Moldova, acest studiu este efectuat o data la fiecare 4-5 ani. Metodologia a fost elaborata cu peste 30 ani in urma pe baza experientei internationale, iar datele sunt comparabile pe plan intern pe tot intervalul de timp si pe plan extern cu alte state. Chestionarul de baza al DHS traseaza indicatorii de baza si flexibilitatea. Acesta permite adaugarea modulelor speciale suplimentare la chestionar pentru a fi ajustat la nevoile din punct de vedere al datelor ale tarii-gazda. Studiul DHS standard consta dintr-un chestionar pentru gospodaria casnica, unul - pentru femei si altul - pentru barbati (pentru fiecare a treia gospodarie casnica). Au fost intervievate persoane cu varsta cuprinsa intre 15 si 49 de ani, esantionate aleatoriu. Mai mult ca atat, datele pot fi dezagregate in functie de varsta, sex, statut socio-economic, nivelul studiilor si apartenenta urban/rural.

În anul 2005 CNSPMP a efectuat un Studiu Demografic si Sanatate (30.491 respondenti), care a abordat, printre altele, si aspecte legate de HIV/SIDA.

Informatia cu privire la prevalenta infectiei HIV din aceasta sursa de date a fost utilizata la exercitiul de triangulare din aprilie 2011, de rand cu informatia din supravegherea de sentinela si alte surse de date. Ulterior, aceasta sursa de date va deveni suplimentara rezultatelor obtinute din supravegherea de sentinela, in particular din punct de vedere al dezagregarii in functie de sex, caracteristicile socio-economice si socio-culturale.

7. Studiul de tip cluster cu indicatori multipli (MICS)

Descriere

Studiul de tip cluster cu indicatori multipli (MICS) reprezinta cel mai mare studiu esantionat national si reprezentativ, efectuat de Biroul National de Statistica. Principalul obiectiv al studiului este obtinerea estimarile statistic valide la nivel de raion pentru o serie de indicatori de dezvoltare sociala aferenti Strategiei de Dezvoltare si Crestere Economica din Moldova (SDCEM), Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) si scopurilor O Lume Pentru Copii (WFFC). Studiul se bazeaza primordial pe necesitatea de monitorizare a progresului in realizarea obiectivelor si valorilor trasate parvenite din acordurile internationale recente: Declaratia Mileniului, adoptata de 191 state membre ale Natiunilor Unite in septembrie 2000 si O Lume Mai Buna Pentru Copii (WFFC) adoptata de 189 state membre ale Sesiunii Speciale a Natiunilor Unite consacrata Copiilor din luna mai 2002.

MICS ar servi drept un instrument principal ce ofera datele necesare la nivel national, regional si raional. Informatia acumulata prin MICS ar servi drept referinta pentru noile initiative si pentru evaluarea succesului programelor in derulare. MICS ofera oportunitatea compararii rezultatelor sale cu rezultatele DHS.

Date necesare

Proportia copiilor orfani

Raportul frecventarii curente a institutiilor scolare in randul orfanilor comparativ cu a copiilor neorfani

Frecventa

Responsabilitati

Biroul National de Statistica va fi responsabil pentru realizarea MICS.

Diagrama fluxului surselor de date

Produsul informativ

Raportul asupra studiului MICS

8. Recensamantul populatiei

Descriere

Recensamantul populatiei este principala sursa de formare a resurselor informationale nationale, vizind numarul populatiei tarii, repartizarea ei teritoriala in corespundere cu caracteristicile demografice, socioeconomice, nationale si lingvistice, nivelul de instruire, precum si conditiile de locuit ale populatiei.

Datele necesare

Speranta de viata la nastere

Date pentru prognoze populationale privind miscarea naturala a populatiei

Frecventa colectarii datelor

Ultimul recensamant a avut loc in 2004. Se preconizeaza desfasurarea urmatorului recensamant in 2014.

Responsabilitati

Biroul National de Statistica va fi responsabil pentru colectarea si analiza datelor

Diagrama fluxului surselor de date

Produs informativ

Raportul asupra recensamantului.

Studiu comportamental in rindul adoelscentilor cu risc sporit de infectare HIV (MARA)

În perioada 2007-2008, cu sustinerea financiara UNICEF, Centrul National de Management in Sanatate a realizat primul studiu comortamental in rindul adolescentilor cu risc sporit de infectare HIV. Studiul a fost desfasurat in patru grupuri tinta: Utilizatorii de Droguri Injectabile (UDI), Lucratoarele Sexului Comercial (LSC), Barbatii care fac Sex cu Barbati (BSB) si adolescenti in detentie. În cercetarea adolescentilor utilizatori de droguri injectabile, pentru prima data a fost utilizata pentru esantionare metoda Esantionarii Ghidate de Respondenti. Aceasta a permis identificarea unui numar substantial de CDI, inclusiv minori, o mare parte din care nu figurau ca beneficiari ai progrmelor de reducere a riscurilor. Rezultale studiului prezinta informatii cu privire la comportamentele adolescentilor si tinerilor cu risc sporit de infectare cu HIV (practici legate de injectare, practicarea sexului neprotejat), precum si cu privire la accesul acestora la servicii de prevenire HIV. Datele care confirma vulnerabilitatea sporita la HIV a adolescentilor datorita cunostintelor limitate in domeniul HIV/SIDA, practicilor riscante, accesului mic la servicii de prevenire a infectiei HIV, reprezinta o baza pentru ajustarea/dezvoltarea unor iterventii care sa reflecte mai bine nevoile acestor grupuri de adolescenti. Se contureaza, in acest sens, necesitatea realizarii periodice a unor astfel de studii, pentru a colecta informatii suplimentare despre riscurile in randul adolescentilor MARA, ramasi adesea in afara oricaror interventii, si dovezi pentru luarea deciziilor si elaborarea de programe de prevenire a infectiei HIV.

Studiu pentru Evaluarea necesitatilor sistemului de invatamant in domeniul educatiei HIV/SIDA

Studiul a fost efectuat sub egida UNESCO in 2007, si a avut drept scop identificarea necesitatilor sistemului de invatamant in domeniul educatiei HIV/SIDA. Principalele obiective ele studiului au fost:

determinarea nivelului de cunostinte vizand HIV/SIDA in institutiile scolare;

aflarea impactului metodelor existente si identificarea metodelor optime de promovarea a educatiei HIV/SIDA in randul principalelor grupuri din sistemul de invatamant: elevii, cadrele didactice, parintii;

identificare agentilor prioritari de comunicare despre HIV/SIDA in institutiile scolare;

determinarea atitudinii si interesului fata de problemele HIV/SIDA ale tuturor grupurilor implicate din sistemul educational: elevii, cadrele didactice, cadrele manageriale, parintii, reprezentantii autoritatilor publice;

determinarea atitudinii reprezentantilor cultelor religioase fata de problemele ce vizeaza educatia in domeniul HIV/SIDA.

Metodologia studiului a cuprins componenta calitativa si componenta cantitativa. Studiul calitativ a inclus realizarea a 15 focus-grupuri cu elevii claselor a 12-a. Pentru fiecare focus-grup au fost selectati cate 8-10 elevi. Selectarea elevilor s-a facut aleator, conform unui pas statistic prestabilit.

Sondajele de opinie au fost realizate pe un esantion complex, divizat pe mai multe categorii de respondenti:

elevii claselor a 12-a, in total, 428 de elevi;

cadrele didactice 362 de persoane;

directorii institutiilor de invatamant 50 de persoane;

parintii, care au copii cu varsta intre 11 18 ani, in total, 600 de parinti.

Studiu KAP la locul de munca

Pentru o ajustare mai buna a programelor si proiectelor elaborate la necesitatile angajatilor si angajatorilor, Organizatia Internationala a Muncii a efectuat in 2008 cercetarea Cunostintelor, Atitudinilor si Practicilor persoanelor angajate in campul muncii cu referinta la HIV/SIDA. Actualitatea si importanta acestei cercetari sunt argumentate si de faptul ca pana acum in Republica Moldova nu a fost efectuat nici un studiu cu referinta la HIV/SIDA in mediul angajatilor si exista o incertitudine in ceea ce priveste situatia reala a cunostintelor, atitudinilor si practicilor lor de comportament in acest domeniu, precum si in ceea ce priveste atitudinea angajatorilor si politicile existente ale intreprinderilor fata de maladie in general si de persoanele infectate cu HIV in special.

Volumul esantionului l-au constituit 1217 angajati in varsta de 17 ani si mai mult. Dupa caracteristicile sale esantionul este stratificat, probabilist, bistadial. Esantionul este reprezentativ la nivelul intreprinderilor ce au mai mult de 300 de angajati cu o eroare maximala de -+ 3%

Studiu Migratia si Sanatatea

Pentur identificarea factorilor de vulnerabilitate a migrantilor la HIV si ITS, a fost desfasurat in 2006 cu suportul IOM un studiu de cunostinte, atitudini si practici, si de perceptii a factorilor si conditiilor care contirbuie la comportament sexual riscant si alti afctori de vulnerabilitate la HIV si ITS. Definitia migrantului s-a referit la moldoveni aflati peste hotare pentru cel putin o luna pe parcursul ultimilor 3 ani, grupul de varsta 16 - 60 ani. Metodologia studiului a cuprins componenta calitativa si componenta cantitativa. Componenta cantitativa a utilizat metoda snowball pentru recrutarea respondentilor Esantionul a fost de 454 respondenti.

Studiu 2010

Studiu de analiza a situatiei pre-interventie - analiza statutului socio-eocnomic al PTH 2008, 2011

4. 4 Studii operationale

La moment, capacitatile de a efectua studii operationale sant foarte limitate. Acestea vor fi planificata drept parte componenta a Planului de evaluari si cercetari, fiind intreprinse eforturi de consolidare a capacitatilor si realizare a acestora intr-un mod consecvent, in functie de prioritatile PN:

Triangularea datelor

Triangularea presupune analiza datelor din surse multiple in scopul imbunatatirii intelegerii tendintelor evolutiei a unei probleme specifice de sanatate publica. Triangularea face uz de rationamente inductive prin identificarea si argumentarea explicatiei problemei de sanatate in baza observarilor empirice, astfel reprezentand o solutie viabila pentru insuficienta surselor de date. Triangularea cauta sa ia cele mai bune decizii de sanatate publica posibile in baza dovezilor existente si nu sa genereze noi date pentru a raspunde la o anumita ipoteza de studiu. De asemenea, triangularea foloseste principiile supravegherii de generatia a doua a infectiei HIV prin axarea pe evolutia in timp si prin combinarea datelor asupra prevalentei infectiei HIV si a ITS, comportamentelor de risc si asupra realizarii programului. Triangularea evidentiaza valorificarea rapida a datelor.

Planul de ME in cauza institutionalizeaza exercitii de triangulare drept parte a evaluarilor preconizate pentru actualul PN HIV/SIDA, precum si drept parte a exercitiilor de planificare strategica.

CAPITOLUL 5. DEPOZITORIUL NATIONAL DE DATE (SIDATA) [K5] 

Pentru a asigura disponibilitatea datelor, astfel asigurand utilizarea lor in procesul de planificare strategica, a fost elaborat participativ conceptul unui depozitoriu national comprehensiv de date, structurat pentru a corespunde necesitatilor de date la diferite nivele si pentru diferite sectoare a raspunsului national HIV. Baza nationala de date SIDATA constituie un instrument functional care asigura disponibilitatea datelor pentru utilizarea lor in procesul de planificare strategica.

Obiectiv acestui concept este dezvoltarea si mentinerea bazelor de date nationala si sub-nationale in HIV/SIDA care permit actorilor sa acceseze datele relevante pentru elaborarea politicilor, managementul si ajustarea interventiilor

Depozitoriu national concentreaza datele agregate originare din

Sistemele de raportare existente in cadrul institutiilor publice, actori ai raspunsului national intersectorial la HIV/SIDA si

Sectorul neguvernamental

Depozitoriul de date integreaza sistemele de raportare pre-existente, constituind o platforma unica de prezentare a datelor, evitand raportarea dubla si sporind accesibilitatea, transparenta si diseminarea datelor. Depozitoriul prevede acces web pentru vizualizarea datelor grupate dupa strategii/categorii/arii de interventii (de oriunde si oricand prin accesarea internetului). Fizic, Depozitoriul este amplasat in incinta Centrului SIDA care are rolul de mentinere a acesteia; introducerea datelor este efectuata de persoane desemnate/instruite din cadrul tuturor institutiilor publice si neguvernamentale care implementeaza interventii in baza PN HIV/SIDA. Baza nationala de date SIDATA prevede acces web pentru vizualizarea datelor grupate dupa strategii/categorii/arii de interventii. Depozitoriul presupune vizualizare universala pentru asigurarea transparentei datelor, validare la nivel national pentru asigurare a calitatii datelor si acces limitat de editare, pentru asigurarea securitatii datelor.

Baza de date include urmatoarele componente:

• Valori ale tuturor indicatorilor nationali standardizati, dupa descrierea din Planul national ME;
• Valori ale tuturor indicatorilor care trebuie inclusi in toate raporturile internationale pentru care s-a angajat Moldova- UA, UNGASS si MDG;
• Date de la studii si supraveghere;
• Date de rutina despre progresul in implementarea programului la nivel de prestari servicii;
• Data asupra fondurilor disponibile si asupra cheltuielilor pe sfere (NASA);
• Lista de studii si cercetari in domeniul HIV/SIDA si potentialul de cercetare;
• Date despre produsele activitatii de instruire/implementarii Planului de Consolidare a Capacitatii;
• Date despre sustinerea si actiunile de comunicare pentru M & E;

Depozitoriul de date ar trebui sa aiba forma unei pagini pe internet, cu diverse nivele de acces, inclusiv cele pentru publicul larg, si ar trebui sa includa:

• Valori luate din baza de date;

• Produse informationale ale sistemului ME;
• Rezultate si dezvaluiri ale studiilor, evaluarilor, cercetarilor operationale;
• Rapoarte asupra progresului sau rapoarte de evaluare a programului HIV;
• Rapoarte asupra vizitelor de monitorizare si supraveghere;
• Rapoarte ale tuturor studiilor si cercetarilor efectuate in domeniul HIV/SIDA sau in domenii adiacente ca sanatatea reproducerii, efectuate in Moldova si in regiune;
• Copii ale buletinelor CCM, buletinelor electronice ale ME si alte buletine informative si publicatii relevante;
• Copii ale materialelor si instrumentelor relevante domeniului HIV/SIDA, elaborate in Moldova, ca materiale didactice, manuale de instruire, ghiduri, etc.;
• Informatie de context relevanta domeniului HIV/SIDA;
• Lista si informatiile de contact a principalilor factori de decizie.

Flux de date

Depozitoriul va fi localizat fizic pe un server la nivel national (TBD) pe o platforma bazata web. Vor exista doua fluxuri de date principale care vor fi reflectate tehnic in CRIS3 ca depozitoriu national de date:

Indicatorii raspunsului national: datele vor fi colectate de caatre data collection/reporting verticals utilizind sistemele lor proprii de raportare, verificate si validate conform mecanismelor existente. Nicio conexiune intre CRIS 3 si sistemul de raportare in cauza nu este necesara. Datele deja validate la nivel national vor fi introduce in repozitoriul national de date HIV (CRIS3) de o persoana delegata si antrenata la nivel national. Accesul va fi bazat pe platforma web utilizind drepturi de utilizatori (seturi de indicatori).

Indicatorii de proiect: Pentru a mari disponibilitatea datelor si transparenta procesului de implementare pentru proiectele care ruleaza in cadrul raspunsului national la HIV, este necesar sistemul de raportare bazat pe CRIS3. La moment, acesta este cazul granturilor GFATM. In cazul sub-recipientilor granturilor GFATM, datele vor fi introduce de fiecare din sub-recipienti (pentru indicatorii desemnati), validate de recipientul principal si dupa, la nivel national. În acest caz, vor exista doua nivele aditionale de acces (recipienti principali si sub-recipienti). Asta inseamna ca datele vor fi introduse de fiecare sub-recipient, sumate de program (CRIS 3), validate de recipientul principal si persoana responsabila delegata national, dupa asta devenind disponibile public. Accesul va fi bazat pe web utilizind drepturi de acces. (seturi de indicatori).

Frecventa de raportare

O parte din indicatori vor fi raportati trimestrial. Majoritatea vor avea simultan valori trimestriale, semestriale, anuale si multianuale in baza de date. In aceasta situatie, la introducerea indicatorului annual (sau semianual), sistemul sumeaza indicatorii semestriali/seminanuali (verifica consistenta). Utilizatorul care va introduce indicatorul annual va vedea valoarea pentru fiecare semestru, dar poate introduce orice date. Are sens sa se sumeze doar cifre absolute, nu si proportii (procentaje).

CAPITOLUL 6. CALITATEA DATELOR

Planul de ME prezent stabileste principiile pentru monitorizarea periodica a calitatii datelor si abordarea obstacolelor pentru generarea datelor de calitate inalta care sa corespunda criteriilor prezentate in continuare:

• Validitate
• Veridicitate
• Oportunitate in timp
• Precizie
• Integritate

6.1. Aplicarea sistemelor pentru asigurarea calitatii datelor

Dupa cum a fost indicat in evaluarea sistemului de ME, la fel ca si de profilul de ME al Republicii Moldova elaborat de Fondul Global, in Moldova sunt lipsa mecanismele eficiente pentru asigurarea calitatii datelor. Datele provenind din diverse surse pot fi divergente, atare inconsecvente afectand planificarea pentru imbunatatirea realizarii programului, la fel ca si imaginea si credibilitatea Republici Moldova la raportarea datelor prin intermediul diverselor mecanisme internationale de raportare fara o reconciliere si validare exhaustiva a datelor la nivel de tara.

Exista protocoale pentru auditul datelor, desi acestea nu sunt specifice pentru Planul National de ME a infectiei HIV. De asemenea, exista un raport anual si formulare standardizate de raportare anuala.

Desi nu exista un ghid national si instrumente pentru sustinerea supravegherii ME, exista totusi unele practici pozitive, de exemplu supravegherea si auditul datelor efectuate de Centrul National de Management in Sanatate (CNMS) si Centrul National SIDA.

Din cauza deficitului de competente, sistemul de analiza a calitatii procesului de colectare si gestiune a datelor, care are implicatii asupra mult-necesarei analize si diseminari a datelor, nu este adecvat. Atentia insuficienta acordata transferurilor de date, pastrarii, integritatii si copiilor de rezerva la nivel national si sub-national poate conditiona pierderi de date, sau si mai rau, scurgerea informatiei confidentiale. Mai mult ca atat, lacunele din calitatea datelor, conditionate de inregistrarea pe hartie si de erorile de raportare, creeaza, de asemenea, o serie de inconsecvente (ca rezultat al dublarii datelor, pierderii de date si evidentei incorecte a numarului de teste comparativ cu numarul de persoane testate).

Dezagregarea datelor este facuta in functie de sex si teritoriu (raion), dar nu este disponibila in functie de grupul de varsta si zona de resedinta. În speta, varsta persoanei testate este indicata in cerere, dar nu este inclusa in procesul de acumulare a datelor. Mai mult ca atat, nu a fost efectuat niciun studiu operational pentru validarea datelor. La nivel national datele sunt dezagregate in functie de unitatile teritoriale, dar din cauza adoptarii in anul 2004 de Parlament a noii divizari teritorial-administrative a tarii, pe parcursul timpului a diminuat comparabilitatea datelor dezagregate in functie de unitatile teritoriale.

Supraveghere abilitanta si monitorizare de suport

Supravegherea de suport va include monitorizarea si directionarea performantei institutiilor subordonate si transferul cunostintelor, atitudinilor si deprinderilor. Supravegherea de suport va fi efectuata esalonat pe organizatiile de prestare a serviciilor si va fi utilizata ca mecanism pentru fortificarea capacitatilor de monitorizare si evaluare locale. GTLME va elabora Ghidul pentru supravegherea de suport in monitorizare si evaluare.

Supravegherea de suport se refera la monitorizarea si directionarea performantei altor si transferul cunostintelor, atitudinilor si deprinderilor ce sunt esentiale pentru ME de succes a activitatilor HIV. Aceasta ofera oportunitatea de inventariere a activitatilor ce au fost realizate; reflecta critic asupra acestora; ofera sugestii si recomandari personalului local; si acolo unde e cazul, ofera indrumari specifice in vederea remedierii problemelor. Supravegherea de suport urmeaza a fi efectuata pe un esantion de organizatii de prestare a serviciilor in domeniul HIV (adica, nu toti prestatorii) si ar putea fi, de asemenea, utilizata drept mecanism pentru fortificarea capacitatilor de ME locale.

În Moldova, sistemul guvernamental de planificare, management si implementare ramane in continuare bazat pe un sistem ierarhic de supraveghere si raportare. În pofida ameliorarilor considerabile la capitolul normele Guvernului fata de elaborarea si implementarea programelor bazate pe rezultate, in practica responsabilitatea pentru rezultate este slaba. În speta in sistemul sanatatii, rapoartele la institutiile de supraveghere tind sa reprezinte liste de resurse si activitati, oferind putina informatie cu privire la realizari si rezultate.

GTL pentru ME urmeaza sa-si asume sarcina de elaborare a ghidului pentru supravegherea si monitorizarea de suport in ME, care se va axa pe:

Incorporarea formarii profesionale la locul de munca si a cresterii personale la toate nivelurile, ce detin atributii de ME

Asigurarea calitatii procesului de colectare a datelor de rutina la nivel de institutie si de prestare a serviciilor pe baza de comunitate

Asigurarea consecventei si a momentului oportun al raportarii

Standardizarea raportarii pentru evitarea suprasolicitarii

Elaborarea mecanismelor pentru monitorizarea si supravegherea cu regularitate, reactionand la sugestiile si recomandarile oferite

6.3. Protocolul pentru asigurarea calitatii datelor

Grupul tehnic de lucru pentru monitorizare si evaluare (in continuare - GTLME) va elabora Protocolul pentru asigurarea calitatii datelor, care va institutionaliza un sistem pentru calitatea principalilor indicatori, fortificarea sistemelor de gestiune a datelor si cresterea competentelor personalului implicat in colectarea, agregarea si analiza lor

Calitatea datelor a fost elucidata drept provocare in cateva analize diferite ale raspunsului national, cu privire la exactitate, veridicitate, finalitate, oportunitate in timp si validitate. Masurarea succesului si ameliorarea gestiunii programelor nationale HIV/SIDA este prognozata pe sisteme robuste de ME, care produc date de calitate.

În scopul abordarii aspectului de fortificare a calitatii datelor, Planul de ME institutionalizeaza principiile generale care urmeaza sa constituie fundamentul pentru elaborarea unui protocol pentru calitatea datelor.

Obiectivele acestui protocol pentru calitatea datelor sunt precum urmeaza:

Verificarea existentei sistemelor adecvate de gestiune a datelor

Verificarea calitatii datelor raportate pentru principalii indicatori

Contribuirea la imbunatatirea ME prin intermediul fortificarii sistemelor si al cresterii competentelor

Protocolul are menirea sa asigure platforma si procedurile comune pentru efectuarea verificarii si validarii datelor pentru datele colectate la nivel national si raional, potrivit Planului National de ME. Actul stipuleaza procedurile generice pentru realizarea evaluarii asigurarii calitatii datelor, care ar putea fi adaptate la nivel national si raional. Acesta descrie procedurile ce urmeaza a fi utilizate si termenul efectuarii auditului datelor.

Responsabilitatea pentru validarea datelor in cadrul sectoarelor este in mainile ministerelor de ramura responsabile. Aspectele multilaterale vor fi gestionate de Grupul Tehnic de Lucru pentru ME multisectorial.

Opt domenii functionale si 11 componente principale sunt cruciale pentru ca un sistem de asigurare a calitatii datelor sa fie bine conceput si implementat. Un atare sistem este necesar pentru a produce date de calitate.

Tabelul 4: Sistem de asigurare a calitatii datelor

Auditul datelor este un proces de verificare a finalitatii si exactitatii datelor cumulate si raportate ale programului din domeniul HIV, in baza protocoalelor pentru auditul calitatii datelor. Auditurile calitatii datelor urmeaza a fi realizate in conformitate cu urmatoarele etape:

Etapa 1: Auto-evaluare si evaluarea procesului

Etapa 2: Verificare si validare

Audit intern

Audit extern

Validarea datelor intru asigurarea calitatii acestora presupune mecanisme de validare interna si externa. Structuri functionale de validare interna includ: monitorizarea de catre epidemiologul de la Centru SIDA a activitatii CMP din teritoriu vizavi de persoanele aflate sub supraveghere epidemiologica; CNSPMP in rolul sau de structura de management a cazului de boli infectioase.

Mecanisme deja institutionalizate de validare externa includ: raportarea anuala a CNSPMP catre Centru European de Boli Infectioase; controlul de laborator extern, efectuat de alt laborator de peste hotare, odata pe an.

În baza acestor elemente sporadice de control a calitatii, a fost constituit un mecanism de validare a datelor la CTV, in baza monitorizarii externe a activitatii de catre Unitatea de ME, care este si entitatea de validare a datelor, acest model reprezentand unul de validare externa de succes. Un mecanism functional de validare externa de catre o organizatie-umbrela a ONG il reprezinta mecanismul de ME a Fundatiei Soros, care are drept scop validarea datelor ref la RR.

Auditurile urmeaza a fi intreprinse anual in locatii selectate aleatoriu si pentru indicatori selectati. Aceste audituri se vor baza pe un proces in cinci timpi (etape):

Descriere: Descrierea conexiunii dintre prestarea serviciilor / bunurilor si finalizarea documentului sursa care inregistreaza acea prestare de servicii.

Analiza documentatiei: Analiza disponibilitatii si finalitatii tuturor documentelor sursa pentru indicatori pentru perioada de raportare selectata.

Trasare si verificare: Trasarea si verificarea valorilor raportate: (1) recalcularea valorilor raportate din actele sursa disponibile; (2) Compararea valorilor verificate la valorile raportate la locatia in cauza; (3) Identificarea motivelor existentei oricaror discrepante.

Verificare reciproca (daca este fezabila): Efectuarea "verificarilor reciproce" ale totalurilor rapoartelor verificate cu alte surse de date (de exemplu, registre de inventariere, rapoartele de laborator, etc.).

Verificare pe loc (daca sunt fezabile): Efectuarea "verificarilor pe loc" pentru a verifica prestarea de facto a serviciilor sau bunurilor populatiilor-tinta.

Protocolul pentru asigurarea calitatii datelor trebuie sa includa, de asemenea, mostre (Tabelele 4 - 6 ) pentru evaluarea pericolelor pentru calitatea datelor si pentru etapele de planificare in vederea remedierii acelor pericole. Auditul datelor urmeaza sa verifice prezenta si finalitatea unor atare acte, ce urmeaza a fi finalizate la etapa de planificare si sa reprezinte un instrument dinamic pentru ameliorarea calitatii datelor.

În baza tuturor mecanismelor de control a calitatii datelor, GTL pe ME va fi responsbail de elaborarea unui Plan de asigurare a calitatii datelor, dupa modelul care urmeaza:

Tabelul 5: Planul pentru calitatea datelor

Odata elaborat si aprobat de GTL, acest Plan va reprezenta o anexa si o parte componenta a Planului de Activitati / de Lucru in ME, si monitorizarea realizarii acestuia va reprezenta o prioritate importanta inclusa in Termenii de Referinta a GTL ME.

Actiunile incluse in Planul de asigurare a calitatii datelor vor fi bazate pe o analiza a riscurilor, dupa modelul care urmeaza:

Tabelul 6: Stabilirea riscurilor pentru calitatea datelor

Actiunile de remediere vor fi prioritizate in baza gradului de severitate a riscului si probabilitatii de incidenta a acestuia, in modul care urmeaza:

Tabelul 7: Etapele de planificare pentru remedierea riscurilor pentru calitatea datelor

CAPITOLUL 7. ELABORAREA UNEI AGENDE DE EVALUARE SI STUDII

Evaluarea si studiile sunt componente esentiale, dar deseori neglijate, ale unui sistem exhaustiv de ME a infectiei HIV. Valorificarea adecvata a datelor de la evaluare / studii asigura planificarea raspunsului la infectia HIV in baza celor mai bune dovezi disponibile si determina ameliorarea continua a programului. Crearea unui proces national pentru identificarea lacunelor din evaluare / studii, relevante pentru Programul National HIV/SIDA si pentru coordonarea partenerilor de evaluare / studii ajuta la asigurarea faptului ca studiile / evaluarea sunt relevante nevoilor tarii si ca acestea ofera rezultate actionabile; ca eforturile de evaluare / cercetari sunt coordonate pentru evitarea dublarii eforturilor; si ca rezultatele studiilor sunt impartasite si disponibile pentru valorificare in procesul de luare a deciziilor.

7.1. Procesul de elaborare a agendei pentru evaluare si studii

Evaluarea si studiile sint componente ale sistemului complex de monitorizare si evaluare. Crearea procesului national pentru identificarea domeniilor pentru evaluare si desfasurarea studiilor si cercetarilor va asigura evitarea dublarii eforturilor si diseminarea rezultatelor pentru utilizare in procesul de luare a deciziilor. Planificarea adecvata a studiilor, cercetarilor si evaluarilor va constitui o premisa pentru o finantare adecvata.

Desi au loc unele evaluari in cadrul Programului National pentru HIV/SIDA/ITS, inclusiv analize comune cu mai multi actori la mijloc de termen si la fine de program si careva studii sunt realizate sub egida Academiei de Stiinte, lipseste o inventariere a institutiilor de cercetari si initiative de evaluare si studii, iar o abordare armonizata fata de remedierea problemelor de evaluare si studii, precum si valorificarea fondurilor pentru o planificare strategica, este imperativa pentru valoarea adaugata. Profilul de ME elaborat pentru Fondul Global identifica studiile operationale ca fiind subdezvoltate in Moldova. Cointeresarea si angajamentul diversilor actori implicati, inclusiv a membrilor CNC, fata de fezabilitatea studiilor si evaluarii difera.

Recent, unitatea de ME a efectuat o trecere in revista a studiilor si evaluarilor din domeniul HIV/SIDA din Moldova. Pe baza inventarierii in cauza si a inventarierii preconizate pentru capacitatile de studii si a unei analize de birou a constatarilor evaluarilor si studiilor internationale si regionale relevant din domeniul HIV, de rand cu experienta tarilor si epidemiilor comparabile, urmeaza a fi organizat un atelier de lucru pentru stabilirea prioritatilor pentru aprobarea de catre actorii implicati a domeniilor tematice prioritare recomandate la EMT, in vederea identificarii lacunelor si a stabilirii prioritatilor si a planifica cercetari, studii asupra operatiunilor si evaluari. Drept produs al atelierului de lucru ar putea servi o agenda pentru evaluare si studii, care urmeaza a fi vehiculata pe larg pentru comentarii si ulterior aprobata de CNC la finalizare.

În prezent, sursele financiare destinate evaluarilor si studiilor sunt aproape in exclusivitate internationale. Agenda trebuie sa reprezinte platforma pentru pledoarie pentru alocarea resurselor din contributiile de Stat in bugetul PN HIV/SIDA.

7.2. Domenii tematice prioritare

elucidarea rolului consumului de droguri injectabile in transmiterea infectiei HIV in rindul gravidelor, LSC si BSB;

determinarea ponderii reale a transmiterii heterosexuale sau homosexuale a infectiei HIV la barbati, neasociate cu consumul de droguri injectabile;

elucidarea factorilor de vulnerabilitate la HIV si ITS asociate aspectelor de gen;

studierea factorilor care determina adolescentii sa adopte comportamente cu risc sporit de infectare cu HIV;

descrierea sistemului de referire si a legaturilor de suport de la egal la egal in asistenta, ingrijirile/tratamentul si supravietuirea dupa diagnosticarea infectiei HIV; 

efectuarea unui studiu descriptiv al infectiei HIV/SIDA asupra gravidelor cu statut HIV pozitiv. 

7.3. Analize si evaluari ale programului participatoare

La mijloc de termen si la finele ciclului de program, urmeaza sa fi organizate analize si evaluari in comun si participative in vederea elaborarii unui cadru pentru o implementare coerenta a programului, cu implicarea deplina a actorilor in cizelarea interventiilor strategice care s-au dovedit sa fi lucrat cel mai bine, prin intermediul unui proces bazat pe dovezi.

Obiectivele Evaluarii la mijloc de termen sunt precum urmeaza:

Realizarea unei analize a progresului in directia asigurarii Cadrului Strategic HIV/SIDA pentru Moldova in baza rapoartelor grupurilor tehnice de lucru tematice.

Schimb de opinii referitor la determinarea si institutionalizarea celor mai bune practici de prevenire si control al pandemiei HIV/SIDA.

Identificarea si convenirea asupra principalelor prioritati si asupra unui numar minim de jaloane pentru anii 2009-2010.

Revizuirea obiectivelor, valorilor trasate si a rezultatelor scontate in baza indicatorilor armonizati din Planul de monitorizare si evaluare.

Incorporarea aspectelor noi in aparitie in raspunsul la epidemie.

Evaluarea finala a programului va avea drept scop evaluarea rezultatelor Programului in functie de valorile scontate pentru fiecare indicator in parte, precum si a interventiilor ce fac parte din raspunsul national conform ciclului respectiv de Program, pentru a determina daca acestea sant:

Adecvate

Relevante

Efective

Eficiente

Concluziile Evaluarii finale, lectiile insusite si practicile pozitive identificate servesc drept baza pentru elaborarea unui nou Cadru strategic de interventie si pentru planificarea actiunilor prioritare pentru realizarea obiectivelor strategice.

Evaluari pe componente / sectoriale constituie exercitii de analiza participative, efectuate in coordonare cu actorii cu interes relevant in componenta respectiva ( de exemplu UNICEF si activitatile in randul adolescentilor cu risc maxim MARA). În planificarea acestora, trebuie sa se tina cont de fezabilitatea abordarilor sectorale, unde este posibil fiind inlocuite cu evaluari multi-sectorale formale si organizate, cum ar fi Evaluarea de mijloc de termen sau la finele PN .

Jaloanele agendei de evaluare sunt aliniate la ciclul de analiza sectoriala a Startegiei Nationale pentru Dezvoltare.

CAPITOLUL 8. PRODUSE INFORMATIONALE

Unitatea de ME va fi responsabila pentru compilarea, gestiunea si distribuirea tuturor datelor colectate prin intermediul sistemului de ME in infectia HIV/SIDA la nivel national. Sistemul de ME in HIV/SIDA va genera urmatoarele produse informationale:

Raportul anual de ME in infectia HIV/SIDA

Scopul raportului

Scopul acestui raport este de a oferi un tablou de ansamblu, exhaustiv, al raspunsului Republicii Moldova la infectia HIV/SIDA. Aceasta va fi posibil prin raportarea tuturor indicatorilor inclusi in planul national de ME in infectia HIV/SIDA si prin oferirea principalelor observari si recomandari pentru implementarea pe viitor. Acest raport va fi procedural corelat cu procesul anual de planificare a activitatilor si bugetului al CNC in scopul asigurarii utilizarii informatiei in procesul de luare a deciziilor.

Sursele de date pentru raport

Sursele de date pentru acest raport sunt toate acele surse mentionate in Capitolul 5 al prezentului document. Cand noi surse de date, mai bune, vor deveni disponibile, CNC ar putea dispune suplimentarea acestui raport cu surse de date suplimentare.

Analiza datelor

La nivel national, responsabilitatea pentru analiza datelor cade pe umerii Unitatii Nationale de ME. Toate datele trebuie sa se axeze pe anul financiar precedent si aceasta va fi de facto perioada de raportare a raportului.

Formatul raportului

Formatul acestui raport se va baza pe necesitatile informationale ale CNC si actorilor implicati. CNC va asigura acest standard pentru a permite analiza evolutiei in dinamica. Mostra formatului trebuie sa includa o descriere narativa succinta a principalelor dinamici, factori de constrangere si oportunitati, valorile indicatorilor si o evaluare a implementarii planului de lucru de ME pentru perioada respectiva, la fel ca si planurile majore pentru urmatorul an. Acest raport va include valorile pentru intreg setul de indicatori nationali in infectia HIV/SIDA, indiferent de faptul daca valorile indicatorilor au suferit schimbari pentru anul in cauza.

Compilarea raportului

Raportul national va fi compilat anual de Unitatea Nationala de ME si urmeaza a fi remis in atentia GTL pentru ME spre examinare nu mai tarziu de luna decembrie a anului de raportare. GTL pentru ME trebuie ulterior sa expedieze versiunea finala spre aprobare in atentia CNC.

Aprobarea raportului

Raportul anual de ME trebuie sa fie aprobat la prima sesiune a CNC din anul ulterior, in baza circularii anterioare a proiectului de document si in baza prezentarii facute de CNC a programului HIV/SIDA.

Distribuirea raportului

Raportul anual de ME in infectia HIV/SIDA va fi distribuit in cadrul diverselor evenimente de ME si ateliere de lucru organizate la nivel national si teritorial, prin intermediul scrisorilor informative si scrisorilor informative electronice si urmeaza sa fie plasat pe sit-urile din internet relevante existente in domeniul public (www.ccm.md www.aids.md

Responsabilitati si cadrul cronologic

Unitatea nationala de ME va fi responsabila pentru compilarea anuala a raportului anual pentru infectia HIV/SIDA.

8.2. Raportul trimestrial si anual pentru FGCSTM

Scopul raportului

Scopul raportului trimestrial este de a prezenta un instrument de raportare catre donator asupra resurselor utilizate, activitatilor implementate si produselor realizate, acesta facand parte din sistemul instrzumentelor de monitorizare de rutina. Raportul trimestrial va fi complementat de Raportul anual, care prezinta un tablou general al rezultatelor in functie de progresele inregistrate de valorile diferitor indicatori.

Sursele de date pentru raport

Rapoartele de activitate prezentate de sub-recipienti si rapoartele de monitorizare si verificare a calitatii datelor produse de mecanismele de validare externa rerezinta principalele surse de date pentru raport.

Analiza datelor

Responsabilitatea pentru analiza datelor revine Unitatii de ME, careia i-au fost atribuite si responsabilitatile de monitorizare a realizarii granturilor Fondului Global.

Formatul raportului

Formatul raportului este cel prevazut de regulamentele Fondului Global.

Compilarea raportului

Raportul programatic si elucidarea modificarilor realizate la valorile indictaorilor sant compilate in baza rapoartelor produse de sub-recipienti de catre Unitatea de ME. Resposnabilitatea pentru raportarea financiara revine Recipientilor Financiari.

Aprobarea raportului

Raportul produs este consultat cu Recipientii principali. Uniattea de ME a CNMS serveste drept instanta de validare.

Distribuirea raportului

Rapoartele urmeaza a fi plasate pe sit-urile din internet relevante existente in domeniul public (www.ccm.md www.aids.md

8.3. Raportarea anuala pentru AU

Scopul raportului

Odata ce tarile extind programele sale nationale de profilaxie si control a infectiei HIV/SIDA in vederea obiectivului de acces universal (AU) la prevenire, tratament, ingrijiri si suport , devine tot mai important de fortificat informatia strategica despre epidemie si raspunsul national pentru informarea politicilor si programelor, imbunatatirea eficientei interventiilor si promovarea raspunderii. Progresul realizat in sectorul sanatatii reprezinta o masura importanta a progresului realizat in directia AU, la fel ca si ODM mai vaste.

OMS, UNICEF si ONU-SIDA au elaborat un instrument comun de raportare format din Cadrul OMS pentru monitorizarea si raportarea raspunsului din sectorul sanatatii la HIV/SIDA si Fisa de raportare pentru PTMF, tratament si asistenta pediatrica in infectia HIV, care cuprinde raspunsul din sectorul sanatatii la infectia HIV/SIDA, cu un modul dedicat interventiilor pentru femei si copii. În baza datelor oferite de tari, incepand cu anul 2009, urmeaza a fi generat un raport comun asupra progresului realzat in extinderea raspunsului din sectorul sanatatii la infectia HIV/SIDA in directia AU.

Toti indicatorii AU relevanti au fost inclusi in cadrul national de indicatori colectati si raportati de sistemul de ME pentru infectia HIV/SIDA din Moldova. Procesul de asigurare a colectarii si analizei datelor pentru indicatorii UNGASS reprezinta o parte a procesului de ME din cadrul CNC si nu este considerat drept raport in afara atributiilor prescrise de mandatul de ME al CNC.

Sursele de date pentru raport

Raportarea AU este integrata in procesele nationale de raportare, deoarece indicatorii AU trebuie sa fie raportati anual ca parte a raportului anual de ME in infectia HIV/SIDA

Analiza datelor

Unitatea nationala de ME trebuie sa analizeze datele remise de institutiile de ramura responsabile, verificand calitatea datelor si urmeaza sa remita datele spre validare principalilor actori implicati.

Formatul raportului

Adaptarea europeana a instrumentului comun global de raportare trebuie sa stea la baza acestui raport.

Compilarea raportului

Anterior demararii colectarii datelor urmeaza a fi organizata o sedinta a GTL pentru ME pentru analiza datelor necesare si a surselor de date. Datele urmeaza a fi remise in atentia unitatii national de ME, care va fi responsabila pentru completarea instrumentului de raportare. Anterior remiterii instrumentului comun de raportare la birourile regionale ale OMS/UNICEF/ONU-SIDA urmeaza a fi convocata o sedinta pentru validarea datelor.  

Aprobarea raportului

Sedinta de validare urmeaza sa fie forul pentru realizarea unui consens asupra datelor in randul principalilor actori. CNC urmeaza sa aprobe raportul.

Distribuirea raportului

Instrumentul de raportare trebuie sa fie remis ulterior birourilor regionale ale OMS/UNICEF/ONU-SIDA. O analiza succinta a evolutiei si datelor pentru principalii indicatori urmeaza a fi produse de unitatea de ME si distribuita prin intermediul scrisorilor informative si a scrisorilor informative electronice si urmeaza a fi plasate pe sit-urile din internet din domeniul public (www.ccm.md www.aids.md

Responsabilitati si cadrul cronologic

Unitatea Nationala de ME trebuie sa fie responsabila pentru coordonarea generala si compilarea raportului. Urmeaza a fi realizat un plan national, stabilind termenele limita pentru fiecare jalon, in scopul asigurarii remiterii raportului anterior termenului limita international -1 aprilie al fiecarui an.

Raportul bianual UNGASS

La incheierea adunarii cruciale UNGASS consacrate HIV/SIDA din iunie 2001, 189 de state membre au adoptat Declaratia de Angajament in HIV/SIDA. Aceasta reflecta consensul global privind un cadru exhaustiv de realizare a ODM privind stoparea si redresarea epidemiei HIV catre anul 2015.

Moldova a subsemnat la Declaratia de Angajament privind HIV/SIDA la Sesiunea Speciala a Adunarii Generale a Natiunilor Unite consacrata in exclusivitate infectiei HIV/SIDA (UNGASS) din anul 2001. o parte a acestei Declaratii de Angajament include un set de indicatori, pe care Guvernul Republicii Moldova s-a obligat sa-i raporteze cu periodicitate biroului ONU-SIDA. Toti indicatorii UNGASS relevanti au fost inclusi in Cadrul national de indicatori colectati si actualizati in sistemul de ME pentru infectia HIV/SIDA din Moldova. Aceasta va asigura faptul ca procesul de colectare si analiza a datelor pentru indicatorii UNGASS este parte componenta a proceselor de ME din cadrul CNC si ca acesta nu este interpretat drept raport in afara atributiilor prescrise de mandatul de ME al CNC.

Scopul raportului

Scopul acestui raport este raportarea cu periodicitate biroului ONU-SIDA asupra progresului realizat de Moldova in combaterea HIV/SIDA, prin raportarea anumitor indicatori in modul prescris in Ghidul ONU-SIDA pentru elaborarea indicatorilor de baza.

Sursele de date pentru raport   

Sursele de date pentru indicatorii UNGASS corespund surselor de date specifice potrivit Ghidului ONU-SIDA pentru elaborarea indicatorilor de baza si pot fi rezumate precum urmeaza:

Cheltuielile calculate in baza metodologiei NASA

Chestionar INCP

Studiu pe baza institutiilor scolare si analiza programului de studiu

Studiul la locul de munca

Studiu in cadrul institutiilor medico-sanitare (datele din procesul de supraveghere de catre MS a institutiilor medico-sanitare)

Studii si chestionare special elaborate, inclusiv studii in anumite grupuri populationale

Monitorizarea si estimarile programelor PTMF si ARV

Studii reprezentative national, esantionate, populationale

Studii de supraveghere comportamentala

Supraveghere de sentinela a infectiei HIV

Registrele si analizele de program

Analiza datelor  

Analiza datelor va fi asigurata in conformitate cu Ghidul ONU-SIDA pentru elaborarea indicatorilor de baza si cu completarea fiselor de insotire pentru fiecare indicator UNGASS, dezagregandu-i potrivit cerintelor stipulate.

Formatul raportului

Rapoartele trebuie sa fie elaborate in baza structurii formatului de Raport asupra progresului realizat de tara, potrivit Ghidului ONU-SIDA pentru elaborarea indicatorilor de baza.

Compilarea raportului

GTL pentru ME va reprezenta forul tehnic pentru compilarea raportului, sub supravegherea generala a unitatii de ME. Un plan de indrumare va fi elaborat si aprobat de CNC in anul anterior expedierii raportului, elucidand principalele lacune, termene limita si responsabilitati. Planul de indrumare trebuie sa fie Anexa la Planul in cauza.

Procesul de elaborare a raportului trebuie sa fie consultativ si sa includa contributia actorilor principali implicati. Datele din raport si principalele constatari ureaza a fi validate anterior remiterii acestora in cadrul unor sedinte de consens.

La raportare urmeaza a fi folosit Sistemul informational de raspuns al tarii (CRIS), elaborat de ONU-SIDA ca baza de date ce faciliteaza colectarea, raportarea si analiza datelor de program, proiect si indicatorii relevanti.

Distribuirea raportului

Raportul UNGASS va fi distribuit in cadrul diverselor evenimente de ME si ateliere de lucru organizate la nivel national si teritorial, prin intermediul scrisorilor informative si scrisorilor informative electronice si urmeaza sa fie plasat pe sit-urile din internet relevante existente in domeniul public (www.ccm.md www.aids.md

Responsabilitati si cadrul cronologic

Unitatea nationala de ME va fi responsabila pentru coordonarea generala si compilarea raportului. Urmeaza a fi elaborat un plan national de indrumare, stipuland termenele limita pentru fiecare jalon, in scopul asigurarii remiterii acestuia nu mai tarziu de termenul limita international - 31 martie 2010.

Rapoartele de evaluare

CNC si actorii principali vor efectuat evaluari selective pentru a raspunde la intrebari specifice pentru indrumarea procesului de luare a deciziilor, pentru a stabili daca programele sunt valide, ce a functionat si ce n-a functionat si motivele pentru rezultatele inregistrate, pentru a determina relevanta, eficienta, eficacitatea, impactul si durabilitatea interventiilor.   

Scopul rapoartelor de evaluare

Scopul rapoartelor va fi prezentarea informatiei despre ce a functionat si ce n-a functionat, precum si despre motivele rezultatelor inregistrate, eficienta, eficacitatea si durabilitatea interventiilor.

Analiza datelor  

Analiza datelor va fi efectuata in conformitate cu termenii de referinta conveniti, de catre unitatea de ME sau de catre actorii sau consultantii aprobati.

Formatul rapoartelor

Formatul acestor rapoarte se va baza pe necesitatea de informatie a CNC si a principalilor sai actori., in modul specificat in conceptul (TOR) al fiecarei evaluari in parte.

Distribuirea rapoartelor   

Rapoartele de evaluare vor fi distribuite in cadrul diverselor evenimente de ME si ateliere de lucru organizate la nivel national si teritorial, prin intermediul scrisorilor informative si scrisorilor informative electronice si urmeaza sa fie plasat pe sit-urile din internet relevante existente in domeniul public (www.ccm.md, www.aids.md)

8.6. Contributii la Raportul National ODM

Moldova a initiat procesul de implementare a ODM in anul 2003. În 2005 Guvernul a aprobat primul Raport ODM National, care a prezentat analiza situatiei si a definit indicatorii si obiectivele trasate pentru ODM nationale. O parte din ODM au fost reformulate pentru a reflecta mai bine prioritatile tarii. Strategia Nationala de Dezvoltare (SND) - principalul act de planificare strategica pentru perioada anilor 2008-2011 - defineste politicile si activitatile axate pe realizarea obiectivelor pe termen lung, inclusiv ODM. Toate ODM revizuite si toti indicatorii sunt inclusi in SND.

Primul raport asupra ODM in Republica Moldova, elaborat in martie 2005 de Guvernul Republicii Moldova, a prezentat o analiza detaliata si justificata a fiecarui din cele opt obiective. De asemenea, documentul a formulat sarcinile pentru perioada anilor 2005-2015, a identificat obstacolele si a definit actiunilor prioritare pe termen mediu si pe termen lung, stipuland concomitent sarcinile de monitorizare si indicatorii. Cel de-al doilea raport, elaborat in anul ca parte a procesului de elaborare a PND, este intitulat Raport National "Raport asupra ODM noi provocari noi obiective . În acesta, Guvernul a sugerat obiective trasate si indicatori revizuiti, noi aspecte metodologice in conformitate cu situatia curenta si progresul realizat. Raportul urmator este preconizat catre anul 2011, ca parte a analizei finale a ciclului curent al PND.

Sistemul national de ME a infectiei HIV trebuie sa prezinte datele necesare pentru raportarea ODM 6; datele trebuie sa contribuie la raportul general ce urmeaza a fi compilat sub coordonarea departamentului Politici si Asistenta Externa, Aparatul Guvernului - coordonatorul national al ODM.

8.7. Necesitati informationale ad hoc

Suplimentar la anumite produse informationale listate anterior, actorii implicati mai au si alte necesitati de informatie. Desi CNC incurajeaza produsele informationale existente, unitatea de ME, in masura capacitatilor sale, va oferi asistenta in cazul unor nevoi informationale specifice sau ad hoc ce nu sunt inclus in unul din produsele informationale de mai sus. Atare informatie va fi oferita dupa analiza informatiei din bazele de date disponibile. Aceste solicitari urmeaza a fi remise in scris la adresa CNC pentru a fi ulterior examinate. Costurile urmeaza a fi acoperite de agentia solicitanta.

Fie ca exista sau nu implicatii de cost pentru ca unitatea de ME sa ofere informatie ad hoc, Unitatea va raspunde in scris la solicitarea de informatie ad hoc timp de 5 zile de lucru de la receptionarea acelei solicitari. Raspunsul va include:

Confirmarea receptionarii solicitarii

Confirmarea sau infirmarea detinerii de catre unitatea de ME a datelor / deprinderilor de oferire a informatiei solicitate

În cazul in care unitatea de ME este capabila sa ofere informatia solicitata, termenele necesare pentru pregatirea datelor

Numele persoanei de contact din cadrul unitatii de ME care va gestiona acea solicitare de informatie si care va remite datele necesare

CAPITOLUL 9: DISTRIBUIRE ACTORILOR PENTRU ÎMBUNATATIREA VALORIFICARII DATELOR

Scopul principal al unui sistem functional de ME este producerea datelor de calitate care ulterior sant valorificate de factorii de decizie pentru imbunatatirea raspunului national. Întru asigurarea unei culturi de monitorizare si evaluare, care include in sine recurgerea expresa la datele produse de sistemul de ME, a fost elaborat un Plan de pleadorie si comunicare pentru ME, anexat la prezentul Plan National de ME.

Sistemul National de ME se va baza pe urmatoarele startegii de diseminare a datelor epntru asigurarea valorificarii lor:

angajament si implicare in producerea datelor

diseminarea datelor de calitate inalta consecvent si la timp

elaborarea produselor informationale diferite pentru diferite grupuri de persoane

alocarea reusrselor suficiente pentru diseminarea datelor

asistenta in interpretarea si utilizarea datelor

Unitatea nationala de ME va asigura distribuirea corespunzatoare a informatiei cruciale tuturor actorilor implicati si publicului general. Acest proces va fi realizat prin combinarea mai multor metode, printre care se numara si urmatoarele:

9.1. Remiterea rapoartelor prin posta electronica

Rapoartele vor fi remise prin posta electronica in format PDF sau MS Word si vor fi expediate actorilor cu acces la posta electronica.

9.2. Rapoarte plasate pe sit-ul din internet

Odata ce rapoartele au trecut de etapa de consultatii si prin procesul de aprobare, aceste rapoarte vor fi publicate pe sit-ul din internet al CNC (www.ccm.md), pe www.aids.md si pe sit-ul unitatii de ME.

9.3. Ateliere de lucru anuale privind distribuirea ME infectiei HIV/SIDA

Anual unitatea de ME va organiza o sedinta nationala, unde se va dezbate cu toti actorii implicati progresul realizat in raspunsul national la infectia HIV/SIDA. Unitatea de ME va prezenta rezultatele indicatorilor nationali de baza analizati si trasarea resurselor si produselor. Managerii de programe ai principalilor actori implicati vor fi invitati sa faca prezentari asupra indicatorilor suplimentari, la necesitate. Vor fi prezentate rezultatele oricarui studiu relevant in combaterea infectiei HIV/SIDA care a fost realizat pe parcursul anului, in cazul in care rezultatele studiului permit o atare expunere. Sedinta anuala va servi drept fundament pentru rafinarea raspunsului national la infectia HIV/SIDA si pentru revizuirea strategiilor si programelor. Atelierul de lucru trebuie sa serveasca, de asemenea, si drept for de validare pentru Raportul Anual de ME.

9.4. Distribuire prin mijloacele de informare in masa

CNC se va asigura ca informatia cruciala este distribuita publicului general prin intermediul mijloacelor de informare in masa. Aceasta va include invitarea mass-mediei la oricare sedinta relevanta, dar de asemenea si distribuirea noutatilor si rezultatelor relevante prin intermediul comunicatelor de presa remise posturilor radiodifuzorilor radio si de televiziune, precum si presei scrise. Audienta vizata a acestor informatii este populatia generala. Mesajele vor fi clare si simple si se vor limita doar la noutatile destul de relevante pentru intreaga comunitate.

9.5. Depozitul / baza de date nationala

SIDATA disponibila online

CAPITOLUL 10. GESTIUNEA SISTEMULUI NATIONAL DE ME AL INFECTIEI HIV/SIDA

Strategia de crestere a competentelor

Multe elemente (resursele, etapele, abilitati, comportamente, atitudini si actiuni) contribuie la performanta sistemului de ME in HIV/SIDA. Capacitatea este deseori definita ca fiind "abilitatea de a realiza obiectivele stipulate" (Goodman et all, 1998).

Mediul organizational

Performanta Sistemului de ME

Resurse

Structuri / operatiuni organizationale

Cultura organizationala

Mediul extern

Obiectivul sumar al performantei

Evaluarea sistemului de ME realizata in luna noiembrie 2008 a identificat un deficit important de resurse umane calificate, la toate nivelurile sistemului national de ME, abordari ad-hoc fata de cresterea competentelor, suprapuneri potentiale ale activitatilor de crestere a competentelor din cauza comunicarii reduse si lipsei unei baze de date centrale a evenimentelor, precum si din cauza mizarii excesive pe asistenta tehnica si fortificarea capacitatilor din exterior, care limiteaza durabilitatea. Lipseste o inventariere a capacitatilor existente, oricat de limitata n-ar fi, de rand cu canalele de crestere a competentelor.

Strategia de crestere a competentelor urmeaza a se cristaliza in jurul nevoilor de competente si al lacunelor identificate la actorii de baza si trebuie sa includa deprinderile, cunostintele si competentele la nivel sistemic, organizational si tehnic, dupa descris in continuare

Nivel de sistem

Definitie

Nivelul de sistem se refera la sistemul de ME al infectiei HIV/SIDA la cel mai inalt nivel. Acesta reflecta atributiile de ME colective, inerente programului national de profilaxie si combatere a infectiei HIV.

Elementele competentelor

• Sisteme si abordari pentru procesul de luare a deciziilor in aspect de politici
• Actiuni juridice / de reglementare de care se conduc colectarea si valorificarea informatiei legate de sanatate
• Sisteme de management si raspundere
• Resurse si procese, sau interdependenta institutiilor din cadrul sistemului

Nivel organizational

Definitie

Nivelul organizational se refera la anumite organizatii amplasate in cadrul sau corelate cu sistemul sanatatii, care colecteaza si utilizeaza datele din programul national de profilaxie si control a infectiei HIV.

Elementele competentelor

• Procese de management
• Procese de comunicare
• Sisteme de resurse umane si structuri de personal
• Resurse financiare si planificare
• Sisteme informationale si infrastructura
• Corelarea cu universitatile din cadrul tarii
• Motivarea organizationala

Nivel individual

Definitie

Nivelul individual se refera la persoanele, ale caror activitate are legaturi cu ME infectiei HIV in cadrul programului national de control al infectiei HIV. La nivel individual, capacitatea se axeaza pe resursele umane si comportamentele sau actiunile acestora. În acest context, cresterea competentelor evidentiaza imbunatatirea performantei de lucru individuale (inclusiv, a deprinderilor tehnice si manageriale)

Elementele competentelor

• Sarcinile postului ocupat
• Nivelul si nevoile deprinderilor
• Formare profesionala / recalificare
• Învatare individuala
• Formare profesionala la locul de munca
• Avansarea in cariera si raspundere
• Accesul la informatie si retele personale / profesionale
• Analiza performantei
• Inter-corelatii si lucrul in echipa / interdependente

Planul de crestere a competentelor urmeaza a fi elaborat in baza necesitatilor si lacunelor identificate in competente, cu obiective de performanta masurabile; produse clar definite si modalitati de monitorizare a progresului in timp. Planul de crestere a competentelor trebuie sa se axeze, de asemenea, pe fortificarea invatamantului formal in ME, stabilind fundamentul pentru elaborarea unei curricule in ME (cu diverse module, inclusiv specific infectiei HIV) si institutionalizarea curriculei Scolii de Sanatate Publica si cursuri de formare profesionala la locul de munca / recalificare pentru specialistii medicali, la fel ca si a curriculei universitare (programele de bacalaureat si masterat) studiile pentru asistenti sociali, la fel ca si programe de recalificare profesionala pentru asistentii sociali si lucratorii sociali.

O baza de date dinamica privind evenimentele de formare profesionala in ME gestionata de secretariatul GTL pentru ME.

10.2 Asistenta tehnica pentru ME

Grupul Tehnic de lucru pentur ME, in ipostaza sa de for resposnabil de coorodonarea implementarii prezentului Plan si a Planului de Activitati / de lucru pe ME, va identifica lacunile de capacitate existente si va solicita asistenta tehnica interna si externa. Echipa tehnica ONU pentru HIV/SIDA va juca rolul de broker, facilitand accesul la asistenta tehnica necesara si oferind-o cu utilizarea capacitatilor interne sau externe, in dependenta de profil si necesitate.

Pledoarie si comunicare pentru ME infectiei HIV/SIDA in Moldova

Desi datele produse de sistemul de ME sunt disponibile pe sit-ul din internet pe domeniu public (de exemplu, pe www.aids.md si pe www.sanatate-publica.md), valorificarea acestora in elaborarea politicilor, in special de entitatile altele decat cele din sectorul sanatatii, este limitata. Desi exista angajament pentru ME infectiei HIV, acesta este mai mult formal si declarativ decat intr-adevar un angajament practic ce rezulta in actiuni. Politicile si strategiile ME sunt incluse in PN HIV/SIDA si alte politici si programe relevante domeniului HIV, totusi acestea sunt deseori reflectarea angajamentelor internationale si rezultatul presiunii exercitate de organizatiile internationale, fiind rar investite eforturi armonizate in vederea asigurarii eficacitatii acestora si a implementarii coerente si sistematice a acestora. Angajamentul factorilor de decizie si al managerilor fata de ME in cadrul organizatiilor este si el declarativ - desi datele sunt solicitate in scopuri de raportare, exista o angrenare slaba de alocare a resurselor umane sau financiare sau de crestere a competentelor si motivare a efectivului de cadre. Datele solicitate de manageri sunt mai mult corelate indicatorilor de proces decat indicatorilor de impact.   

În scopul abordarii constrangerilor expuse mai sus, a fost elaborata o Strategie de pledoarie si comunicare pentru ME (anexa la si aprte componenta a prezentului Plan), care va indruma pledoaria pentru raportarea datelor si schimbul de informatie. Prin implementarea acestei strategii, CNC va institui un schimb viabil de informatie la toate nivelurile, va imbunatati calitatea produselor si canalelor de comunicare si va angrena mijloacele de informare in masa in raspunsul national.

În scopul promovarii unei culturi de ME, a unor analize participative, celor mai bune practici si studii stiintifice, vor fi convocate cu regularitate conferinte de diseminare ME si de informare a presei. Recomandarile din rezultatele de ME, studiile stiintifice si studiile de evaluare vor fi reasamblate si distribuite factorilor de decizie, inclusiv celor din domeniul politicilor, si planificatorilor sub forma de produse de comunicare prietenoase consumatorului.

Secretariatul CNC si Unitatea de ME, de rand cu membrii GTL pentru ME, vor promova si integra pledoaria pentru raportarea si valorificarea datelor la diversele foruri, inclusiv in cadrul atelierelor de lucru pentru analiza progresului realizat, conferintele de distribuire si sedintele conducerii.

Planuri de activitati cu estimari bugetare ME

Pentru operationalizarea prezentului Plan, GTL va elabora planuri anuale de lucru / de activitati nationale, cu indicarea interventiilor, a costurilor estimate, a termenelor de implementare, si a institutiei responsabile, precum si a parteneirlor in implementare. Acest Plan de lucru va reprezenta principalul instrument de implementare si monitorizare a implementarii actiunilor de consolidare a sistemului de ME si av eprmite identiifcarea necesitarilor de resurse financiare, resurselor financiare bugetate pentru o interventie specifica, si insuficientelor bugetare, abilitand GTL pentru ME sa intreprinda masuri de mobilizare a resurselor pentru ME.

Fiecare actor al sistmeului de ME la randul sau asi va elabora planuri la nivel de agentie/insitutie, in baza Planului National de activitati / de lcuru pentru ME.

10.5. Ciclul de implementare a Planului National de Lucru / de Activitate in ME

Acest Plan de ME este corelat cu (a) analiza progresului realizat de implementare a PN pentru anii 2011-2015 in luna martie a fiecarui an, si cu (b) procesul anual de planificare a bugetului si activitatilor. Acest fapt poate fi practic realizat daca produsele informationale de ME sunt disponibile anterior elaborarii planului de activitati si va asigura valorificarea rezultatelor ME pentru informare in procesul de luare a deciziilor.

Acest fapt poate fi practic realizat daca produsele informationale de ME sunt disponibile anterior elaborarii planului de activitati si va asigura valorificarea rezultatelor ME pentru informare in procesul de luare a deciziilor. Acest fapt poate fi vizualizat precum urmeaza:

Ciclul de implementare (faceti referinta la Figura 7: Ciclul de implementare) pune responsabilitatea pe Unitatea ME a CNMS si pe GTL ME sa se asigure ca raportul anual de ME a infectiei HIV/SIDA este disponibil catre luna decembrie si ca seminarul anual de distribuire a rezultatelor de ME a infectiei HIV/SIDA are loc anterior ca planificarea activitatilor sa demareze.

Figura 7: Ciclul de implementare