Menta de gradina (mentha piperita)

  MENTA DE GRADINA (Mentha piperita)

Inca Incadrare sistematica:

Regnul: Plantae

Increngatura: Magnoliophyta

Clasa: Magnoliopsida

Ordinul: Lamiales

Familia: Lamiaceae  

Genul: Mentha

Specia: Mentha piperita

[Hodisan si Pop,

Descriere: In pamant are un rizom din care iau nastere tulpinile aeriene, inalte pana la m, patru-unghiulare, drepte, ramificate, verzi la unele soiuri, rosietice violete la altele. Frunzele, dispuse opus, sunt petiolate, cu limbul lanceolat ascutit si neregulat dintat pe margini, de culoare verde-inchisa pe fata superioara si mai deschisa (albicioasa) pe cea inferioara. Florile de culoare roz-violacee sunt grupate in verticile foarte apropiate, sunt usor zigomorfe si sunt pedicilate. Caliciul cilindric se termina cu dinti, corola aproape regulate prezinta lobi, dintre care unul este mai dilatat; androceul este alcatuit din stamine si fructul o tetranucula. Infloreste din iunie pana in august.

Locuri de crestere: Este un hibrid provenind din incrucisarea de Mentha aquatica cu Menta viridis La noi planta se cultiva in scopuri industriale si farmaceutice. Spontan creste pe soluri usoare, afanate, bogate in materii nutritive, in locuri aluvionare, turboase si desecate [Mocanu si Raducanu,

Parti utilizabile: Frunzele(Folium Menthae).

Recoltare: Frunzele se recolteaza inainte sau in timpul infloririi, taind tulpina trei degete deasupra solului. Inainte ca frunzele sa se usuce, se desprind de pe tulpina si se lasa mai departe la uscat intr-un loc umbros si aerisit, altfel isi pierd usor aroma. O a doua recoltare va avea loc la mijlocul lunii septembrie, cand se taie tulpinile ramase [Fischer,

Principii active: Ulei volatil cu componenta sa de baza mentolul, precum si mentone, mentofuran, α-pinen, fenandren, limonen, cadinen, cineol, aldehida acetica si izovalerianica, alcolii amilic si izoamilic, timol, carvacrol, alcolii sescviterpenici, cariofilen, mentona, tanin, principiu amar, substante minerale hipericina, acid piruvic, substante antibiotice, etc [Mocanu si Raducanu,

Actiune farmacologica: Frunzele de menta au proprietati stimulante, stomahice, coleretice, antiseptice si antispastice, datorita uleiului volatil; colagoge si spasmolitice atribuite taninurilor si polifenolilor [Constantinescu si Hatieganu,

Utilizari terapeutice: Intern se utilizeaza in infectii gastro-intestinale, dispersii, balonari-abdominale, diaree (prin proprietatile astringente, antiseptice si atispastice); spasme pilorice, diskinezii biliare cu hipertomie, nervozitate (fortifica sistemul nervos).

Contribuie la eliminarea calculilor renali si hepatici. Datorita mentolului, ceaiul de menta consumat rece si in cantitati mici calmeaza varsaturile atat la sugari, cat si la adulti. Prin diureza si transpiratia pe care le produce ajuta la dezintoxicarea organismului. Extern sub forma de cataplasme reci, aduce alinare in durerile de cap. In starile de debilitate se recomanda bai intaritoare cu frunze de menta. Se mai recomanda in dureri reumatice (calmant) si urticarie. Avand proprietati antiseptice si racoritoare, menta mai este folosita in apa de gura [Mocanu si Raducanu,