QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente medicina

LUCRARE DE LICENTA EDUCATIE FIZICA SI SPORT - "Studiu cu privire la continutul sarcinilor si zonelor de actiune a jucatorilor specializati pe postul de fundas lateral la o echipa de Divizia B"



UNIVERSITATEA "SPIRU HARET"

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

- BUCURESTI -




LUCRARE DE LICENTA

"Studiu cu privire la continutul sarcinilor si zonelor de actiune a jucatorilor specializati pe postul de fundas lateral la o echipa de Divizia B"






CAPITOLUL I

INTRODUCERE


1.1. Scurt istoric

A cauta originile fotbalului in trecut nu este un lucru prea usor dar nici imposibil. Exista dovezi certe ca sfera era folosita ca accesoriu al exercitiilor fizice la multe din popoarele primitive, deci inca de la inceput sfera a constituit un mijloc de fortificare fizica, de recreere, de joc, de concurs.

Anul acesta se implinesc 135 de ani de cand un joc sportiv, care timp de decenii se dezvoltase la intamplare, si-a faurit un statut propriu. Pana in 1863, cand a luat fiinta la londra prima "Asociatie de fotbal", acest sport mai traieste timp de 40 de ani intr-un tandru concubinaj cu un altul, de care nu reusise sa se desparta definitiv: era rugbyul.

Cum a luat fiinta acest sport ajuns sa cucereasca astazi toate tarile lumii?

Astfel, in legendele ce ar vrea sa explice geneza acestui sport avem o marturisire pretioasa a marelui Platon (428-348 i.e.n.), care, in "Republica", dadea amanunte despre disparutul continent Atlantida, ce s-ar fi scufundat cu cca. 1000 ani i.e.n. in apele involburate ale Mediteranei. Discipolul lui Socrate, vrand sa propage o forma ideala de stat, atribuia vechilor atlanti cele mai inalte virtuti, printre care si aceea de a fi buni si loiali sportivi in jocurile cu mingea rotunda, desfasurare pe stadioane de marmura, in prezenta a mii de admiratori.

In vechea Elada erau cunoscute si recunoscute jocurile Apolaxis si Episkidios, care aveau numeroase elemente ce le intalnim astazi atat in fotbal, cat si in rugby, dar si in tenis si criket.

Invingandu-i pe greci, armatele romane au preluat multe din aceste elemente pentru jocul lor, pe care l-au numit Harpastum. Atunci cand nu s-au mai multumit sa umple mingea (de obicei o basica de bou) cu nisip sau paie, romanii au umflat-o cu aer, numind noul joc Follis sau Orluta (cand mingea era din piele argasita cu alaun), pe care l-au adus si in Europa Occidentala (Galia, Britania, Spania, Germania), peste care si-a intins stapanirea.

Daca in 276 se vorbea in Anglia de partide de Sphairomachia, in Franta jocul mostenit de la cuceritorii Galiei a preluat si unele forme magice de la strabunii gali. Astfel, prin Choule, normanzii considerau ca alunga duhurile rele care le aduceau acele secete ruinatoare pentru recoltele lor de mere. De aceea, "poarta" pe care o atacau era a unei biserici, bombardate de mingea pe care jucatorii o conduceau cu puternice lovituri de picior.

Nu lipsesc nici inscriptiile si gravurile care atesta ca si in vechile civilizatii Inca, Maya si Azteca din cele doua Americi era cunoscut jocul cu mingea, utilizat tot in scopuri magice, urmarind izgonirea necuratului.

Evul mediu european cunoaste violenta crescanda a jocului pana la paroxism, mai mult in Anglia si mai putin in Franta. O faimoasa partida, ramasa in istoria acestui sport a fost cea dintre cei 300 de atacanti si 264 de aparatori din Norfolk, in care s-au inregistrat numeroase accidente mortale. Printre jucatorii acestui sport s-a numarat si Sir Oliver Cromwell, ajuns apoi cancelar al Angliei.

O data istorica este si aceea din anul 1800, cand un anume William Gilbert n-a mai umplut mingea cu paie tarate si rumegus, ci a avut ideea sa o umfle cu aer.

Au venit apoi noi generatii de elevi si studenti care au adoptat diverse formule de joc, una numita hurling at goal, jucata numai in curtile colegiilor si internatelor respective, iar alta dribling game.

Coabitarea fotbalului cu rugbyul (in cadrul jocului hurling at goal, practicat si cu piciorul si cu mana) s-a diluat in anul 1823, cand studentul William Webb Ellis din Colegiul orasului Rugby a binevoit sa prinda si pastreze mingea in mana si in loc sa o paseze inapoi s-a aruncat orbeste inainte spre buturile adverse. Acest moment crucial este inscris pe o placa de marmura fixata pe zidurile Colegiului din Rugby.

Data de nastere a jocului de fotbal este socotita insa 26 octombrie 1863. In anul 1872 are loc prima competitie oficiala (Cupa Angliei), ca si prima intalnire intertari Anglia-Scotia, intalnire desfasurata la Glasgow in prezenta a 400 de spectatori si incheiata cu un rezultat de egalitate (0-0).

Desi echipele cuprindeau mai multi inaintasi, nu au reusit sa inscrie gol, deoarece jocul lor se baza pe dribling si in jurul balonului se iscau aglomerari care semanau cu gramada de la jocul de rugby. La scurta vreme, scotienii descopera procedeul numit "pasa" si jocul lor se schimba prin alternarea driblingului si a paselor scurte. Aceasta inovatie a avut ca rezultat necesitatea distribuirii jucatorilor pe posturi si a numerotarii lor in functie de locul pe care il ocupa in cadrul dispozitivului de joc.

La 15 ani de la prima competitie oficiala, scotianul William McGregor inventeaza clasamentul, ale carui principii au ramas valabile pana in prezent.

Odata cu rezolvarea relatiilor internationale intre state, se infiinteaza tot mai multe cluburi si echipe de fotbal, iau fiinta federatiile internationale. Ca urmare a aparitiei federatiilor nationale, era nevoie de o organizatie care sa le cuprinda pe toate si care sa realizeze o legatura intre ele. Astfel a aparut Federatia Internationala de Fotbal Asociatie (FIFA). In anul 1979, FIFA cuprindea un numar aproximativ egal de tari membre cu ONU.

Astazi, fotbalul poarta cu nedisimulata mandrie titlul de "rege al sporturilor", caci an de an perceperea sa intrinseca si popularitatea - perceperea extrinseca - au inregistrat o amplificare invidiata de alte sectoare ale vietii social-culturale, proprii omului modern. Fotbalul poate fi socotit un limbaj universal al secolului XX atat de incarcat de contradictii si strabatut de numeroase crize.


1.2. Prezentarea temei

Jocul de fotbal a evoluat atat in ceea ce priveste regulamentul jocului, cat si in ceea ce priveste metodele si mijloacele de antrenament, tinzand sa se perfectioneze odata cu trecerea timpului.

Jocul modern impune jucatorilor sa actioneze eficient atat in atac, cat si in aparare, pentru rezolvarea sarcinilor de joc, obtinerea unor avantaje asupra adversarilor si mai putin pentru spectacolul fotbalistic.

Pregatirea sportiva este mai mult decat un proces de antrenament, nu numai prin dimensiunile sale, ci mai ales prin complexitatea sa. Astfel, in pregatirea sportiva intalnim: pregatirea tehnica, pregatirea tactica, pregatirea fizica, pregatirea psihologica, pregatirea teoretica, acestea intrepatrunzandu-se si dand o pregatire generala, care nu ar duce la performanta daca ar lipsi una dintre ele.

Pregatirea tehnico-tactica este una dintre cele mai importante, deoarece ea se realizeaza atat pe posturi, fiecare post avand specializate anumite actiuni tehnico-tactice care difera de la atacanti la mijlocasi, la fundasi si portari, cat si in colectiv, de la echipa la echipa.

In stiinta antrenamentului sportiv intalnim tot mai des expresii ca: "pentru perfectionarea sistemului de pregatire trebuie sa elaboram modelul campionului", "modelarea pregatirii tehnico-tactice", "modelul de concurs", etc.

In cele ce urmeaza ne vom ocupa de pregatirea tehnico-tactica a unui jucator specializat pe postul de fundas lateral (stanga, dreapta) la o echipa din campionatul nostru, echipa aflata in Divizia B - "Cimentul Fieni".

Pregatirea tehnico-tactica a fundasului lateral a preocupat multi antrenori. De aceea, pregatirea fundasului lateral trebuie sa fie multilaterala: o completa pregatirea fizica, pe fondul careia insusirea tehnicii si tacticii specifice postului sa permita perfectionarea elementelor, procedeelor tehnice, actiunilor tactice individuale si colective.


1.3. Motivele alegerii temei

In conditiile actuale, cand apararile sunt din ce in ce mai perfectionate si mai aglomerate, marcajul din ce in ce mai strans, fotbalul modern implica angrenarea fundasilor in jocul combinativ, acestia fiind jucatorii fara adversar direct in faza de atac, cu clarviziune asupra intregului teren de joc si cu posibilitati multiple de a declansa atacul intr-o parte sau alta a terenului.

Mi-am propus sa studiez din punct de vedere tehnico-tactic jocul fundasului lateral, pe care il gasesc extrem de complex, jocul lui interesandu-ma si prin prisma viziunii mele de viitor antrenor. Aceasta tema este de o mare actualitate si insemnatate, atat in fotbalul juvenil, cat si de masa si de performanta.

Tema prezentei lucrari reprezinta pentru mine posibilitatea de a-mi aduce contributia la elaborarea de mijloace tehnico-tactice, in vederea pregatirii jucatorului pe postul de fundas lateral.

Am ales aceasta tema datorita evolutiei vertiginoase a acestui post de la sarcini simple, exclusiv defensive la inceput, la sarcini duble de aparare-atac, ajungandu-se pana la ceea ce numim fotbal total, cu implicatii multiple in finalizare.

Datorita faptului ca fotbalul se joaca la toate varstele, fiind accesibil atat la barbati cat si la femei, practicandu-se in aer liber in toate anotimpurile, necesitand conditii materiale minime, mijloacele lui fiind accesibile, practicandu-se in plina natura unde se beneficiaza de avantajele factorilor de calire, fortificand organismul, marind rezistenta generala si capacitatea de efort, m-am hotarat sa aleg aceasta tema

"Studiu cu privire la continutul sarcinilor si zonelor de actiune a jucatorilor specializati pe postul de fundas lateral la o echipa de Divizia B" este o tema extrem de generoasa si de vasta, prezenta lucrare neputand sa reliefeze si sa surprinda in totalitate, atat din motive obiective, cat si subiective, multiplele modalitati prin care mijloacele tehnico-tactice concura la realizarea sarcinilor de joc pe postul de fundas lateral.


1.4. Gradul de actualitate si scopul lucrarii

Cerintele disputei sportive si solicitarea jucatorilor in antrenamente si competitii necesita eforturi intense, atat din partea jucatorilor, cat si a antrenorilor; a jucatorilor in ceea ce priveste aplicarea din punct de vedere tehnic si tactic a mijloacelor utilizate in pregatire, iar din partea antrenorilor de a gasi, a dezvolta acele mijloace care sa corespunda cel mai bine gradului de pregatire a jucatorului de fotbal.

Din totdeauna s-a urmarit perfectionarea jucatorului de fotbal, care sa poate sa realizeze atat faza ofensiva, cat si cea defensiva. Pentru ca intotdeauna cea mai mare satisfactie a acestui joc a fost inscrierea golului, rolul jucatorilor din aparare si in special al fundasilor laterali a capatat mai multe valente in anihilarea rezultatului final al atacului.

Perfectionarea continua a apararilor a determinat in mod implicit gasirea de mijloace care sa duca la o buna finalizare a atacului, dar si invers, aparitia de jucatori cu gabarit, calitati motrice (viteza, indemanare, rezistenta, forta) deosebite pe postul de atacant a generat gasirea de mijloace specifice jucatorilor pe postul de fundas lateral.

Evolutia vertiginoasa a postului de fundas lateral de al sarcini simple, exclusiv defensive la sistemele de aparare, la sarcini duble, ce vizeaza atat atacul, cat si apararea, ajungandu-se pana la fotbalul total, in care pressingul atacantilor se exercita dincolo de careul de 16 m, iar marcajul reprezinta solutia optima de realizarea a fazei defensive, coroborate cu participarea in atac si finalizare.

Abordarea rolului fundasului lateral prin prisma fotbalului total este de mare actualitatea, tendintele de realizare a acesteia fiind date de modelul de joc al fundasilor laterali care au evoluat la Campionatul Mondial din Franta.

Scopul lucrarii este de a gasi acele mijloace care sa corespunda modelului jucatorului pe postul de fundas lateral de la Campionatul mondial, de a le optimiza si aplica in cazul jucatorilor de pe postul de fundas lateral de la o echipa de Divizia B - "Cimentul Fieni", urmand ca la analiza statistico-matematica a rezultatelor obtinute din chestionare, fise de observatie, protocoale de observatie la antrenamente sa elaborez mijloace pentru realizarea sarcinilor de joc ale postului de fundas lateral.


1.5. Ipotezele lucrarii

Preocuparile care vizeaza modernizarea jocului de fotbal contemporan pot fi grupate in 2 categorii:

valorificarea influentelor jocului de fotbal in directia ocrotirii sanatatii, combaterii sedentarismului, solicitarilor unilaterale, a stresului, etc.;

orientarea influentelor jocului de fotbal spre nevoile reale ale societatii, si anume: pregatirea fortei de munca, pregatirea pentru viata, angrenajul social.

Prezenta lucrare porneste de la ipoteza ca utilizand mijloace tehnico-tactice specifice jucatorului pe postul de fundas lateral realizam:

o pregatire tehnico-tactica de specialitate care va usura mult realizarea sarcinilor in timpul jocului;

dezvoltarea calitatilor motrice (viteza, indemanare, forta, rezistenta) la valori superioare;

dezvoltarea unor calitati si trasaturi moral-volitive si intelectuale, a simtului estetic si responsabilitatii sociale.




CAPITOLUL II

FUNDAMENTAREA TEORETICO-METODICA


2.1. Noutati si tendinte in fotbalul actual

Fotbalul de performanta a incetat de mai multa vreme sa fie o activitate pur distractiva. Antrenamentele si jocurile s-au transformat intr-o activitate responsabila, in care sunt implicate: efortul fizic si psihic considerabil, capacitatea de rezistenta la efort pentru a face fata luptei sportive si vointa ferma in procesul autodepasirii.

Problemele legate de fotbalul contemporan, perfectionat in toate compartimentele sale, sunt mult mai complexe ca in trecut, jocul din zilele noastre fiind complet diferit in raport cu cel practicat in deceniile trecute.

Schimbarile survenite in jocul actual se refera la orientarea si structura jocului in ansamblu, pe linii de jucatori si posturi, precum si la dinamismul cu care se desfasoara trecerile din atac in aparare si din aparare in atac.

Munca sustinuta a specialistilor care vizau ameliorarea conceptiei si a sistemului de joc, a mijloacelor si metodelor de antrenament s-a concretizat intr-o evolutie calitativ superioara si verificata prin rezultate obtinute in toate componentele antrenamentului. De asemenea, multe scoli de fotbal si echipe cu traditie valoroasa, cu jucatori talentati - personalitati remarcabile in fotbal - au descoperit din necesitate zone insuficient exploatate printre componentele jocului si ale procesului de antrenament, pe care le-au valorificat intr-o maniera creatoare, asigurandu-si un oarecare timp suprematia (exemplu Italia, Argentina, Germania, Brazilia).

Ca rezultat al acestor eforturi, fotbalul a inregistrat salturi calitative remarcate cu ocazia fiecarei editii a campionatului mondial, dar si a altor competitii de amploare.

Evolutia fotbalului actual contemporan se poate caracteriza prin.

1. Dinamismul si solicitarea intensa la efort;

2. Disponibilitatea jucatorilor de o oarecare valoare in manevrarea rapida a mingii in diferite zone de joc cu pretul unui efort intens atat fizic, cat si psihic;

3. Executii rapide si eficace, accelerari progresive ale vitezei jocului, mai ales in fazele de finalizare;

4. Actiuni individuale si colective bine concepute care pot pune in evidenta creativitatea, initiativa, gandirea practica, decizia si participarea responsabila;

5. Interferenta permanenta intre zone, linii si posturile din echipa, cerand jucatori polivalenti, capabili sa participe efectiv si cu eficienta la toate fazele si actiunile de joc;

6. Inalta clasa profesionala a jucatorilor bazata pe mentalitati si atitudini responsabile si angajamente;

7. Marea diversitate a actiunilor individuale si colective, solutiile originale in alegerea si combinarea mijloacelor tehnico-tactice in realizarea conceptiei si a sistemului de joc, toate acestea, gratie flexibilitatii lor se preteaza la adaptari creative.

Prospectarea manierei in care va evolua fotbalul actual si cunoasterea directiilor evolutive determina stabilirea strategiei generale si speciale, dandu-se astfel posibilitatea sa se actioneze asupra dezvoltarii jocului in perspectiva.

Astfel au fost retinute urmatoarele idei:

1. Consolidarea caracterului colectiv al atacului si apararii, asigurata de stransa colaborare intre grupele de jucatori si compartimente, interferenta lor permanenta, ca rezultat al intaririi componentei fizice atat de importante pentru jucatori.

2. Asigurarea unui ritm rapid si sustinut indeosebi in actiunile ofensive si in fazele de finalizare;

3. Folosirea apararii active, a prestigiului dupa pierderea balonului prin realizarea unui marcaj strict asupra adversarului. In acelasi timp, fiecare jucator trebuie sa se convinga ca coechipierii fac tot posibilul pentru acoperirea propriei jumatati de teren cu o aparare eficace.

4. Prezenta in echipe a jucatorilor de mare clasa si adaptati la unele scheme sau manevrari tactice va valorifica la un nivel superior disponibilitatile acestor jucatori angrenandu-i chiar si pe cei mediocri;

5. Se trece la etapa cand nu va mai exista un singur conducator de joc, fiecare jucator, atunci cand este in posesia mingii, este conducatorul de joc al echipei proprii, deci o pregatire multilaterala.

6. Inalta maiestrie in executii tehnice efectuate in mare viteza si in conditii de adversitate, insotite de asigurarea cursivitatii jocului cu actiuni simple si eficace.


SCHEMA TEORIEI ANTRENAMENTULUI CALITATIV













7. Rolul din ce in ce mai important al jucatorilor fara minge in relatia cu posesorul mingii, acesta trebuind sa-l sustina, sa-i realizeze cat mai multe situatii pentru a continua jocul prin pase suficiente, pase pentru punerea coechipierilor in situatii favorabile de inscriere a golului sau chiar de finalizare;

8. Ca o consecinta a ameliorarii formatiei intelectuale, va fi participarea tot mai constienta a jucatorilor in procesul de instruire, fapt care vizeaza largirea orizontului tactic, dezvoltarea motivatiei, interesului fata de joc in sine, capacitatea de a alege solutiile cele mai bune, devotamentul si responsabilitatea.

9. Pastrarea echilibrului psihic, luciditatea in momentele dificile ale jocului: modificari favorabile in evolutia jocului, a scorului, interventii brutale din partea adversarilor, presiunea publicului si a mas-mediei.

Am surprins cateva idei care trebuie avute in vedere in timpul unei pregatiri, nedepinzand de gradul de performanta si fara de care jocul modern, jocul care se va juca "maine" nu s-ar ridica la cote de maiestrie si de inalta performanta.


2.2. Particularitati tehnico-tactice ale jucatorului specializat pe postul de

fundas lateral

Activitatea sportiva, inclusiv finalitatile acesteia, este considerata ca un sistem de motivare functionala, de unde decurge si subordonarea prioritatii teoriei antrenamentului. Prin aceasta, pe prim planul tuturor abordarilor trece fenomenul de adaptare, fapt explicabil prin avantajul asigurat de aceasta in posibilitatile de prognozare a marimilor si proceselor. In aceste procese se incearca sa se ajunga, respectand specificitatea fiecarei discipline sportive, la perfectionarea tehnica si tactica, pe baza principiului structurii anuale a antrenamentului. Aceasta prevede o localizare temporala tipica, la inceput de ciclu a pregatirii conditionale speciale, prin care cunoscuta si originala organizare in blocuri a efortului capata o noua explicatie, mai precisa. Deci, antrenamentul contribuie la o crestere dirijata, pe termen lung a potentialului motric al sportivului, fara aparitia unor adaptari gresite.

Dupa esenta lor, toate felurile de pregatire (fizica, tehnica, tactica, competitionala, psihologica, etc.) au de fapt un singur scop comun, anume cresterea capacitatii de viteza a sportivului si a exploatarii ei complete in conditii de competitie.

Pentru sportivul de performanta cu o clasificare inalta, o tehnica precisa joaca alt rol principal: aceasta ar trebui sa se evidentieze printr-o mare stabilitate, la grad inalt de intensitate a efortului psiho-fizic si printr-un consum minim de energie si timp, pentru perfectionare, fara a fi necesare schimbari esentiale. Perfectionarea tehnica nu trebuie insa sa stanjeneasca celalalt scop al adaptarii: cresterea vitezei in exercitiile competiti-onale.

Antrenamentul de fotbal ar trebui sa realizeze o pregatire prin planificare tehnica si mai ales temporala, ceea ce nu este totusi posibil fara o organizare corespunzatoare a pregatirii conditionale speciale. Astfel, sunt eliminate esecurile competitionale si contradictiile intre nivelul de adaptare fizica si gradul de deprindere tehnica, caracteristici tipice pentru ultimele decenii sportive.


FACTORI CARE DETERMINA VITEZA ACTIUNII SPORTIVILOR.







Antrenamentul de tehnica sportiva conceput ca un proces de adaptare trebuie planificat chiar daca aspectul preponderent nu este cel energetic.

Deoarece pregatirea conditionala speciala trebuie sa preceada in timp munca sustinuta cu tehnica si viteza exercitiului competitional, rezulta urmatorul model de baza pentru structurarea unui macrociclu, care, prin repetarea sa, determina structura antrenamentului.

STRUCTURA MACROCICLULUI IN BLOCURI, A ORGANIZARII EFORTULUI


Macrociclul reprezinta deci o structurare in trei etape temporale, respectiv blocuri organizatorice, cu efecte de adaptare logico-functionala, cu scopul realizarii performan-telor competitionale mai mari.

Blocul A - etapa pregatitoare (dezvoltarea potentialului motric prin pregatirea conditionala speciala).

Blocul B - etapa precompetitionala (pregatirea nemijlocita pentru competitie prin intensificarea exercitiilor competitionale, inclusiv competitiile pregatitoare).

Blocul C - etapa competitionala (realizarea vitezei maxime in forma cea mai buna pentru competitiile importante).

Un jucator ajuns la un nivel de performanta mai inalt, respectiv Divizia B, trebuie sa prezinte o serie de particularitati tehnico-tactice, deoarece fiecare post se bazeaza pe specificitatea sa si deci fiecare jucator specializat pe postul respectiv.

Actiunile tehnico-tactice specifice unui jucator specializat pe postul de fundas lateral sunt in general toate pe care le cuprinde jocul de fotbal. Astfel, putem vorbi de actiuni tehnice si tactice.

Prin tehnica jocului de fotbal se intelege ansamblul de mijloace specifice in forma si continut prin intermediul carora jucatorii realizeaza pe de o parte actiunile cu minge (controlul si circulatia acesteia), iar pe de alta parte manevrele (cu si fara minge) necesare actionarii si cooperarii eficiente, rationale, in vederea atingerii scopului urmarit.

Tehnica jocului de fotbal se compune din elemente si procedee tehnice. Elementele tehnice reprezinta forme generale motrice cu si fara minge specifice jocului de fotbal, si anume: intrarea in posesia mingii, pastrarea mingii, transmiterea mingii, alergarile, sariturile, schimbarile de directie, caderile.

Procedeele tehnice sunt modalitati concrete de realizare a elementelor tehnice, de exemplu: preluarea mingii rostogolite cu partea interioara a labei piciorului; deposedarea de minge prin atac din fata; lovirea mingii cu interiorul labei piciorului; lovirea mingii cu capul de pe loc, cu un picior inainte.

Actiunile tehnice specifice fundasului lateral sunt:

I. Elementele tehnice cu minge (intrarea in posesia mingii, pastrarea mingii, transmiterea mingii).

1. Intrarea in posesia mingii se realizeaza fie prin preluarea mingii, fie prin deposedarea adversarului de minge.

a) Prin preluare se urmareste modificarea directiei, traiectoriei si a vitezei mingii, pentru a o utiliza cat mai convenabil. Preluarea mingii se poate realiza cu partea interioara a labei piciorului, cu partea exterioara a labei piciorului, cu partea interioara a labei piciorului prin amortizare, cu coapsa prin amortizare, cu pieptul prin amortizare, cu talpa din ricosare, cu abdomenul. La aceste preluari pot apare o serie de greseli, cum ar fi: preluarea nu se executa in momentul indicat, preluarea nu se face pe directia dorita, incheietura (care are rolul cel mai important in executie) este prea incordata sau prea relaxata.

b) Deposedarea este un element tehnic prin care se urmareste scoaterea mingii din posesia adversarului. Procedeele tehnice de deposedare sunt clasificate in functie de pozitia jucatorului care executa deposedarea, astfel: deposedare de minge prin atac din fata, deposedare de minge prin atac din lateral, deposedare de minge prin atac din spate. Principalele greseli care pot apare sunt: privirea este indreptata catre miscarile pe care le face adversarul si nu catre minge, contactul cu adversarul se ia inainte de interventia la minge, nu se profita la timp de momentul indepartarii mingii de piciorul adversarului.

2. Pastrarea mingii de catre un jucator se realizeaza prin protejarea mingii si prin conducerea mingii.

a) Protejarea mingii este elementul tehnic prin care jucatorul pastreaza mingea, ferind-o de interventia adversarului. Protejarea mingii se poate realiza pe loc sau in timpul conducerii.

Principalele greseli sunt: jucatorul care protejeaza mingea este tentat sa impinga adversarul, neglijand controlul mingii; bratele folosesc la indepartarea adversarului si nu la extinderea actiunii de protejare.

b) Conducerea mingii reprezinta elementul tehnic indispensabil jocului individual, dar in fotbalul trebuie sa evitam folosirea conducerii mingii, el fiind un procedeu care incetineste jocul. Deosebim trei procedee de conducere a mingii: cu interiorul labei piciorului, cu exteriorul labei piciorului, cu siretul plin. Dintre greselile frecvente amintim: jucatorul indeparteaza prea mult mingea de picior, trunchiul este tinut drept, rigid, in loc sa fie aplecat putin inainte, privirea este indreptata asupra mingii.

3. Transmiterea mingii se realizeaza prin trei elemente tehnice: lovirea mingii cu piciorul, lovirea mingii cu capul si aruncarea de la margine.

a) Lovirea mingii cu piciorul poate fi: cu interiorul labei piciorului, cu siretul plin, cu siretul interior, cu siretul exterior, cu exteriorul labei piciorului, cu varful labei piciorului, cu calcaiul, cu genunchiul, aruncarea mingii cu piciorul, lovirea mingii prin demi-vole, din vole, prin forfecare. Greselile aparute frecvent sunt: articulatia care executa lovirea nu este incordata; mingea nu este lovita in zona cea mai eficienta; piciorul de sprijin nu este asezat astfel incat sa sustina greutatea corpului; mingea nu este transmisa pe directia dorita.

b) Lovirea mingii cu capul. Valoarea acestui procedeu consta indeosebi in continutul sau practic, lovirea mingii cu capul putand deveni, in raport cu cerintele fazei, o pasa de la distanta mica sau medie, o degajare la centrarile efectuate de adversar si indeosebi o lovitura directa catre poarta. Procedeele de lovire a mingii cu capul se clasifica in: lovirea mingii cu capul de pe loc, lovirea mingii cu capul din alergare, lovirea mingii cu capul din saritura cu bataie pe un picior sau pe ambele, lovirea mingii cu capul din plonjon, lovirea mingii cu capul inainte, lateral, inapoi.

Greseli frecvente: extensia trunchiului pe bazin este insuficient de ampla, iar flexia trunchiului pe bazin nu se face cu miscare brusca, pentru a da intensitate loviturii; in momentul lovirii mingii gatul nu este incordat; lovirea mingii cu ochii inchisi, mingea nu este lovita cu fruntea.

c) Aruncarea mingii de la margine se realizeaza prin doua procedee: aruncarea mingii de pe loc si aruncarea mingii cu elan. Greseli aparute cu prilejul aruncarii mingii de la margine sunt: mingea este aruncata cu o singura mana; picioarele nu sunt amandoua pe pamant in timpul aruncarii de la margine; mingea nu este dusa deasupra capului.

II. Elementele tehnice fara minge sunt: alergarile (cu variantele respective), schimbarile de directie, caderile, ridicarile de la sol, sariturile, opririle rostogolirile.

Elementele tehnice fara minge sunt foarte intalnite in jocul de fotbal si de aceea ele trebuie exersate in antrenament (exemplu caderile si ridicarile de la sol trebuie realizate cu o viteza mare, deoarece exista situatii de joc in care aceasta impune acest lucru, sariturile foarte frecvente in jocul fundasului lateral sau opririle, deoarece el trebuie sa marcheze un adversar care poate face acest lucru pentru a-i distrage atentia si a se demarca intr-o pozitie mai buna).

Tactica jocului de fotbal prevede totalitatea actiunilor individuale si colective, organizate si coordonate unitar si rational, atat in aparare cat si in atac, in limitele regulamentului de joc si a eticii sportive, in scopul obtinerii victoriei, valorificand si particularitatile jucatorilor proprii, precum si lipsurile din pregatirea adversarului.

In sfera notiunii de tactica se include deci intreaga activitatea rationala a jucatorilor desfasurata intr-o succesiune impusa de jocul in sine (faze de joc), cu ajutorul mijloacelor de realizare, si anume, actiuni tactice individuale si colective specifice atacului si apararii.

Prin formele apararii putem intelege aspecte exterioare distincte si necesare de manifestare a echipei, expresia continutului (modul de organizare si actionare) in diferite momente ale jocului, folosind intregul arsenal de mijloace tehnico-tactice, in scopul realizarii sarcinilor de joc in aparare.

a) Apararea combinata se defineste prin insasi denumirea ei, adica modul de organizare in care o parte din aparatori, cei mai numerosi, actioneaza in virtutea principiilor si regulilor tactice specifice apararii pe zona, iar cealalta parte in virtutea apararii om la om.

Aceasta forma de aparare asigura concomitent acoperirea unei zone mai indepartate de locul unde se disputa mingea si marcajul strict al adversarilor imediat apropiati de minge. Apararea combinata este aplicata de obicei in zonele 1 si 2.

b) Apararea pe zona este modul de organizare a jucatorilor in aparare, in care fiecare raspunde de o anumita zona de teren, supraveghind si urmarind atacantii care intra si parasesc aceasta portiune de teren.

Apararea pe zona prezinta urmatoarele avantaje: aparare impotriva atacului advers in circulatie si a combinatiilor bazate pe patrunderi individuale; obliga pe adversar sa traga la poarta de la distanta; sanse mari de interceptie.

De asemenea, exista si dezavantaje ale apararii pe zona: este vulnerabila in fata contraatacului advers; este ineficace in fata unor suteuri foarte buni de la distanta; in general, deposedarea adversarului se bazeaza mai mult pe greselile acestuia decat pe actiunea in sine (lupta pentru deposedare); datorita caracterului sau colectiv acoperind o zona mare de teren, ofera "portite" de scadere a responsabilitatii individuale, jucatorii recunoscandu-si mai greu greselile comise.

Am prezentat o serie de procedee si elemente tehnico-tactice specifice fundasului lateral, care trebuie insusite si perfectionate pentru ca jucatorul sa dea randament maxim.


2.3. Aspecte privind pregatirea fundasului lateral

Delimitarea continutului procesului instructiv-educativ pe componente (factori) specializate, avand scopiri, obiective si mijloace de realizare proprii, a permis specialistilor o analiza mai amanuntita a acestora. Pana nu cu multi an in urma, dintre componentele antrenamentului, doar pregatirea fizica, tehnica si tactica constituiau principala preocupare a antrenorilor. Concursul, jocul oficial, adevaratul examen pentru evaluarea la un moment dat a nivelului capacitatii biomotrice si tehnico-tactice a fiecarui jucator, deci si a echipei, a demonstrat ca nivelul de performanta atins poate fi depasit. Datorita preocuparilor si cercetarilor, atat ale specialistilor din alte domenii, cat si ale antrenorilor, s-a ajuns la concluzia ca la nivelul sensibil egal din punct de vedere al capacitatii fizico-tehnice si tactice, invinge echipa cu un bagaj bogat, dar in special cu un profil psihologic genetic dar si dobandit superior echipei adverse.

Din acest punct de vedere, in fotbalul actual de performanta s-au impamantenit cateva pregatiri de baza, lipsa unei dintre ele micsorand sau ingreunand nivelul de dezvoltare, de perfectionare: pregatirea fizica, pregatirea tehnica, pregatirea tactica, pregatirea teoretica, pregatirea psihologica, pregatirea biologica.


Pregatirea fizica

Pornind de la orientarea moderna a fotbalului de performanta, si anume desfasurarea jocului sub semnul angajamentului total, vom intelege de ce pregatirii fizice a fundasului lateral i se acorda o importanta tot mai mare.

Prin pregatirea fizica intelegem intregul sistem de mijloace care asigura marirea capacitatii functionale a organismului prin nivelul inalt de dezvoltare a calitatilor motrice de baza si specifice, ridicarea nivelului indicilor morfofunctionali, pe fondul unei perfecte stari de sanatate.

Atat pentru incepatori cat si pentru jucatorii de performanta, pregatirea fizica constituie baza de plecare si creeaza suportul necesar abordarii celorlalte componente ale antrenamentului.

Pregatirea fizica generala este partea pregatirii fizice care asigura dezvoltarea calitatilor motrice de baza si a capacitatilor functionale ale organismului in general, imbogateste fondul general de deprinderi psihomotrice, asigura dezvoltarea armonioasa a indicilor morfofunctionali ce conditioneaza practicarea fotbalului.

Mijloacele folosite in pregatirea fundasului lateral sunt foarte diverse, multe imprumutate din alte jocuri sportive (gimnastica, atletism, haltere). Locul pregatirii fizice generale este la inceputul perioadei pregatitoare, ponderea ei scade cu timpul in favoarea pregatirii fizice specifice, care ii ia locul.

Pregatirea fizica specifica este partea pregatirii fizice care asigura dezvoltarea capacitatii de efort specifice jocului de fotbal, a calitatilor motrice si deprinderilor psihomotrice, combinate prioritar si diferentiat, determinand randamentul specific.

Calitatile motrice constituie suportul de baza al efectuarii actului motric, care se manifesta in timpul jocului in cele mai variate forme si trebuie dezvoltate la indici superiori. Fiecare calitate motrica si deprindere psihomotrica isi are substratul sau morfologic si functional si ca atare excitantul (exercitiul fizic) trebuie sa se adreseze cu precadere acestui substrat care genereaza manifestarea calitatilor motrice respective. In consecinta, problema dezvoltarii calitatilor motrice nu poate fi abordata la general, ci separat pentru fiecare calitate motrica in parte.

Viteza este o calitate motrica stabila, deci este foarte putin perfectibila, deoarece estre genetic fixata. Dezvoltarea vitezei este foarte importanta in jocul fundasului lateral prin toate formele de manifestare ale acestuia: viteza d reactie, capacitatea de accelerare la plecare, viteza de executie.

Indemanarea este capacitatea motrica cel mai des folosita, mai ales in miscarile cu mingea. Ea asigura adresa, precizia, usurinta, varietatea si economicitatea miscarilor in situatii imprevizibile, invatarea relativ rapida a actelor motrice si perfectionarea actelor si actiunilor motrice.

Rezistenta este o calitate motrica de baza si, in functie de modul de solicitare, distingem mai multe modalitati de manifestare:

din punct de vedere al masei musculare: rezistenta generala si locala;

din punct de vedere al specificitatii fotbalului: rezistenta generala si specifica;

din punct de vedere al substratului energetic: rezistenta aeroba si anaeroba;

din punct de vedere al duratei: scurta, medie si lunga;

din punct de vedere al solicitarilor motrice: rezistenta-forta, rezistenta-detenta, rezistenta-viteza.

Avand in vedere fundasul lateral, rezistenta acestuia trebuie sa se prezinte sub toate formele, deoarece jocul sau este complex si trebuie sa reziste influentelor acestuia.

Forta este o calitate motrica ce se manifesta in combinatie si cu alti factori de ordin psiho-fizic si tehnic. Aceasta este o calitate motrica necesara fundasilor laterali si de aceea si pregatirea pentru forta trebuie sa fie foarte des abordata in antrenament.

Pregatirea fizica specifica se realizeaza cu mijloace specializate care dezvolta combinatiile de calitati prioritar determinate de particularitatile fotbalului in general si pe posturi in special.



Pregatirea tehnica

Tehnica este importanta in primul rand in economismul si eficacitatea acestuia. In jocul de fotbal, tehnica influenteaza in mod prioritar solutionari tactice de joc in conditii de adversitate, cu economie de energie.

Determinata de folosirea piciorului ca element principal in actionarea asupra mingii, tehnica jocului de fotbal are urmatoarele caracteristici: accesibilitate, tehnica este evolutiva, necesita pregatire timpurie, invatarea absolut corecta a tehnicii de baza, pregatirea in conditii diverse, trasaturi speciale (tehnica jocului de fotbal este precisa, supla, fina si subtila, ea poate fi considerata si spectaculoasa placuta atat jucatorilor cat mai ales spectatorilor).


Pregatirea tactica

In notiunea de tactica se include deci intreaga activitate rationala a jucatorilor, desfasurata intr-o succesiune impusa de jocul in sine - in faza de joc - prin anumite forme de manifestare, asezari variate in teren - sisteme de joc - cu ajutorul mijloacelor de realizare, si anume actiuni tactice individuale si colective specifice atacului si apararii.

Pentru a fi eficienta, in acord cu tendintele contemporane ale dezvoltarii jocului, dar si cu disponibilitatile si posibilitatile echipei, tactica trebuie sa raspunda la cateva cerinte:

sa fie accesibila - amortizata cu nivelul pregatirii fizice si tehnice, cu particularitatile lor psihice;

sa fie maleabila permitand manifestarea unor interventii de adaptare din partea jucatorilor. Ea trebuie sa faca fata situatiilor aparute in joc, permitand interventii creatoare, luarea unor decizii care se potrivesc situatiei respective;

sa permita trecerea cu usurinta la alte nivele calitative. Ca si in cazul tehnicii, nivelul tacticii nu ramane neschimbat, el se afla intr-un continuu proces de evolutie.

Prin pregatirea tactica trebuie sa intelegem cu precadere preocuparea pentru educarea si dezvoltarea gandirii jucatorului, capacitatea acestuia, cunostintele si abilitatile au un rol deosebit in pregatirea teoretica.

Tactica prezinta o serie de principii generale si specifice.

Principii generale:

trecerea rapida din aparare in atac si din atac in aparare;

concentrarea atentiei tuturor jucatorilor la toate actiunile in teren pe toata durata jocului;

reducerea numarului de greseli tehnico-tactice;

efectuarea tuturor actiunilor in timp util;

anticiparea actiunilor proprii ale coechipierilor si ale adversarilor;

acordarea sprijinului reciproc in atac si aparare;

preocuparea permanenta pentru realizarea superioritatii pe tot terenul;

determinarea adversarului sa greseasca;

colaborarea eficienta intre compartimentele de jucatori.


Principii speciale pentru jocul fundasului lateral

preocuparea continua pentru indepartarea pericolului si intrarea in posesia mingii;

asigurarea permanenta a echilibrului defensiv;

realizarea unei aparari elastice prin adaptarea permanenta a formelor si sistemelor de aparare la intentiile atacantilor.

Tactica colectiva pentru aparare insumeaza principiile si regulile dupa care se desfasoara actiunile de colaborare dintre doi sau mai multi aparatori in vederea stanjenirii si opririi atacului advers.

Prin fazele apararii intelegem succesiunea obiectiva a actiunilor individuale si colective intreprinse de aparatori, precum si relatiile dintre acestia din momentul pierderii mingii pana la recuperarea ei.

Fazele apararii sunt:

faza I - pierderea mingii si lupta pentru recuperare;

faza a II-a - replierea rapida, organizarea apararii si lupta pentru recuperare;

faza a III-a - organizarea apararii imediate, lupta pentru recuperarea mingii si apararea portii.

Prin formele apararii echipa, folosind intregul arsenal de mijloace tehnico-tactice, realizeaza sarcinile de joc in aparare.

Apararea om la om este modul de organizare a echipei prin care unul sau mai multi jucatori actioneaza asupra posesorului mingii in acelasi timp si asupra celorlalti atacanti susceptibili de a primi mingea intr-un marcaj strict sau la supraveghere. Numarul jucatorilor care pot lua aceasta forma de aparare este determinat de cerintele jocului astfel:

sistemul de joc folosit in atac de catre adversar;

numarul si valoarea de exceptie a jucatorilor adversi;

evolutia momentana a scorului;

necesitatea imperioasa de intrare in posesia mingii;

intentia de a nu primi gol in prima treime a reprizei I.

Apararea combinata - unii jucatori acopera zone mai indepartate de locul unde se disputa mingea iar altii practica marcajul strict al adversarilor imediat apropiati de minge.

Apararea pe zona este modul de aparare al jucatorilor in care fiecare raspunde de o anumita zona de teren, supraveghind si urmarind jucatorii care intra in zona sa.

Sistemele de joc reprezinta forma generala de asezare, organizare si coordonare a tuturor actiunilor pe timpul jocului a celor 11 jucatori care compun echipa. Indiferent de tipurile de sisteme de joc acceptate de echipa, acesta trebuie sa cuprinda doi fundasi laterali.

Actiunile tactice colective in aparare sunt: schimburi de adversari, marcajul dublu, pressingul.

Tacticile speciale in aparare sunt: apararea aglomerata, apararea cu libero, specifica jocului actual la majoritatea echipelor, apararea in linie, apararea in inferioritate numerica (care este impusa fie de eliminarea de jucatori, fie de o accidentare).


Pregatirea psihologica

Pregatirea psihologica a fundasului lateral are un rol foarte important in jocul de fotbal. Pregatirea psihologica vizeaza: pregatirea specifica intelectuala, afectiva, volitiva, dezvoltarea trasaturilor personalitatii, dezvoltarea capacitatii de autoreglare.

Jocul de fotbal are drept caracteristica principala conduita inteligent-motrica, jucatorul putand rezolva situatiile concrete din timpul jocului fie prin scheme invatate, fie prin descoperirea altora, deci printr-o rezolvare creatoare (euristica).

Problemele tactice de joc pot fi solutionate prin doua cai principale:

rezolvarea algoritmica - prin scheme de actiune invatate dinainte si care se aplica situatiilor standard;

rezolvarea creatoare euristica - prin gasirea unor solutii noi, neasteptate, pe baza intuitiei si anticipatiei de moment, avand insa ca suport cunostintele si deprinderile dobandite.

Performanta sportiva se obtine prin eforturi mari, solicitand la maximum calitatile de vointa: orientarea spre scopuri stabilite constient, darzenia, curajul, initiativa, rabdarea.

Pregatirea psihica, la fel ca si pregatirea generala a jucatorului, se dezvolta in spirala, in mod progresiv, din ce in ce mai inalt.


Pregatirea teoretica

Cuprinde ansamblul cunostintelor de specialitate transmise de catre antrenor, in vederea aplicarii in practica a unor notiuni, principii si reguli menite sa optimizeze randamentul in competitie.

Dintre componentele de baza ale pregatirii teoretice enumeram:

cunostintele referitoare la semnificatiile sociale ale activitatii sportive;

cunoasterea trecutului istoric al fotbalului pe plan mondial si national;

cunostinte aferente intelegerii biomecanicii tehnicii fotbalului;

cunoasterea legitatilor fiziologice si igienice ale efortului;

notiuni trainice privind intelegerea tacticii jocului de fotbal, cunostinte organizatorice si tehnico-gospodaresti.


Pregatirea biologica

Refacerea este conditionata ca mijloc stiintific al antrenamentului, strict necesara reechilibrarii psiho-fizice si fiziologice ale organismului solicitat la efort. Orice efort fizic genereaza un raspuns de adaptare din partea organismului. Modificarile survenite in urma efortului sunt compensate in perioada de repaus, cand se intervine cu o serie de mijloace ajutatoare. Deci, antrenamentul comporta ambele aspecte ale acestuia: efort si refacere.

Capacitatea de refacere dupa efort depinde de o serie de factori ca:

gradul de antrenament si starea formei sportivului influenteaza direct intensitatea cat si rapiditatea refacerii;

nivelul varstei influenteaza refacerea dupa efort (juniorii se refac mai rapid dupa joc sau antrenament);

vechimea in sport, cu intregul sau avantaj de modificari functionale;

complexul de factori extrasportivi, care asigura pe de o parte substantele organice necesare si pe de alta parte protectia organismului fata de cheltuielile suplimentare stimuleaza sistemele compensatoare si reparatoare.


2.4. Importanta jocului fundasului lateral in fotbalul actual

Metodele de pregatire s-au perfectionat continuu determinand un joc modern, bazat pe marcaj strict, cu acrosaj la minge si o tehnicitate foarte buna, cu controlul balonului, ceea ce face ca jucatorii sa posede calitati evidente de finalizare.

Postul de fundas lateral a evoluat de la forme pur defensive in vechile sisteme de joc la sarcini cu caracter dublu: atac-aparare, pana la fotbalul total, in zilele noastre.

Atacul incepe in propriul careu, cand mingea se afla in posesia unui jucator, de regula la fundasul lateral, care prin pozitia sa laterala, zona care este mai descongesti-onata, are posibilitatea de a avea o privire de ansamblu asupra jocului propriei echipe, cat si a adversarului.

Fundasul lateral este acela care pune in valoare atacantii prin pase lungi, combina cu mijlocasii si executa actiuni de patrundere catre poarta adversa, deci este jucatorul de la care pleaca primele actiuni ofensive.

In contextul fotbalului actual, cand posturile in echipa aproape au disparut, este din ce in ce mai evident rolul de foarte bun finalizator pe care il capata fundasul lateral in timpul unui joc.



CAPITOLUL III

ORGANIZAREA CERCETARII


3.1. Perioada si locul desfasurarii cercetarii

Am realizat aceasta cercetare in perioada desfasurarii campionatului Diviziei B 1998-1999, si anume de la data de 17 septembrie 1998 pana la 19 mai 1999, pe terenul echipei Cimentul Fieni, cat si pe alte stadioane din Bucuresti, unde aceasta a sustinut jocuri in deplasare. De asemenea, chestionarele celorlalti antrenori si jucatori le-am realizat la sediul Comisiei Judetene de Arbitraj si pe terenurile acestor echipe.

Baza sportiva Cimentul Fieni este o baza complexa care cuprinde toate anexele si terenurile necesare:

doua terenuri gazonate (terenul I cu tribuna principala, tribuna II, peluze plus pista de atletism, si terenul II in spatele peluzei, tot gazonat);

anexele cuprind: vestiarele pentru echipa de seniori si pentru cele trei echipe de juniori, sauna, dus, bazin.

Echipele de juniori sunt:

juniori III, antrenata de Barbu Gheorghe

juniori II antrenata de Anton Ion


3.2. Subiectii studiati

Am ales ca subiecti de studiu jucatorii de pe postul de fundas lateral al echipei Cimentul Fieni, deoarece ei intrunesc toate conditiile necesare acestui studiu, atat din punct de vedere al postului pe care il ocupa, cat si din punct de vedere al jocului practicat. Din acest motiv am cules datele personale necesare la inceputul turului campionatului Diviziei B si le-am notat in tabelul de mai jos.

Numele si prenumele

Albulescu Ion

Iancu Sorin

Ganju Florin

Anul nasterii




Talie

1,70 m

1,70 m

1,72 m

Greutate




Post in echipa

Fundas stanga

Fundas dreapta

Fundas dreapta

Nr. goluri marcate





3.3. Metode de cercetare

Am analizat aceasta lucrare bazandu-ma pe o serie de metode de cercetare care au un rol foarte important in realizarea unui studiu real asupra unei echipe la acest nivel de performanta.

Dintre metodele folosite:

Studiul bibliografiei - am studiat o serie de manuale si carti de specialitate ale unor antrenori cu un nume sonor in practica si teoria jocului de fotbal. Bibliografia acestei lucrari este trecuta la "Bibliografie. Anexe";

Metoda observatiei si inregistrarii - am urmarit o serie de jocuri si antrenamente, realizand fise de inregistrare la meciuri jucate de Cimentul Fieni, cat si protocoale de observatie la antrenamente.

Metoda chestionarului - intrebarile din chestionarele pe care le-am elaborat pentru jucatori si antrenori sunt de actualitate in ceea ce priveste pregatirea fundasului lateral si de aceea au fost chestionati si antrenori si jucatori ai diferitelor echipe.

Metoda prelucrarii statistico-matematice a datelor - am calculat media aritmetica pentru actiunile tehnico-tactice ale jucatorilor studiati, comparand raspunsurile date de subiectii chestionati (antrenori si jucatori).


CHESTIONARE REALIZATE PENTRU ANTRENORI SI JUCATORI


I. Chestionar pentru antrenori

1. Ce calitati trebuie sa posede, dupa parerea dumneavoastra, jucatorul specializat pe postul de fundas lateral?

2. Ce metode folositi in antrenament pentru perfectionarea jocului fundasului lateral?

3. Cat timp acordati in antrenament fundasului lateral in cadrul echipei?

4. Care este rolul fundasului lateral in echipa antrenata de dumneavoastra?

5. Care sunt zonele de actiune ale fundasului lateral in fotbalul actual?


II. Chestionar pentru jucatori

1. Care sunt elementele tehnico-tactice importante in jocul fundasului lateral in fotbalul actual?

2. Ce calitati trebuie sa posede fundasul lateral pentru a fi eficient in joc?

3. In cadrul antrenamentului se insista pe pregatirea specifica a fundasului lateral? In ce mod?

4. Considerati jocul fundasului lateral de importanta majora sau nu in fotbalul actual? De ce?


3.4. Mijloace pentru perfectionarea jocului fundasului lateral

Pentru ca fundasul lateral sa fie eficient in joc, el trebuie sa-si insuseasca in primul rand elementele tehnice cu si fara minge (lovirea mingii cu capul, lovirea mingii cu piciorul, deposedarile, marcajul).

Lovirea mingii cu capul se realizeaza fie de pe loc, fie din alergare pe diferite directii:

lovirea mingii cu capul de pe loc cu minge aruncata de catre antrenor;

lovirea mingii din sezand, cu realizarea unei flexii a trunchiului pe coapsa;

lovirea mingii de pe loc la distanta;

lovirea mingii cu capul din saritura, cu o ampla extensie a trunchiului;

lovirea mingii cu capul dupa ce jucatorul a "luat fata" unui atacant.

Lovirea mingii cu capul are si un suport tactic, deoarece un aparator care se gaseste in careul de 16 m trebuie sa respinga mingea in lateral si nu in fata careului, deoarece de acolo se poate inscrie foarte usor gol, fie prin sut la poarta, fie printr-o combinatie simpla (Exemplul 1, 2).

Lovirea mingii cu piciorul trebuie sa se execute cu cat mai multa precizie spre un coechipier sau, daca nu este posibil, trebuie sa se respinga lateral sau cat mai departe de poarta proprie.

In cazul cand aparatorul marcheaza adversarul B si din spate vine lansat pentru a primi mingea atacantul B1, liberoul A1 ii iese in intampinare si incearca sa-l deposedeze sau sa il intarzie sa finalizeze.

Schimbul de adversari - se pot contracara schimburile de locuri si un-doi-urile executate de atacanti (exemplu - doi aparatori marcheaza la supraveghere sau interceptie pe doi atacanti care incarca sa-si gaseasca spatii libere pentru a patrunde spre poarta. In aceasta situatie, la schimbul lor de locuri, pasa pe pozitii viitoare aparatorul A1 preia atacantul B, iar aparatorul B1 pe atacantul A).


Pentru a perfectiona actiunile tactice individuale (marcajul, tatonarea, recuperarea mingii) amintim cateva exercitii foarte eficiente:

Joc 1-1, unul dintre jucatori cauta sa-l depaseasca pe celalalt si sa traga la poarta, aparatorul urmareste sa-l impiedice si sa-l deposedeze de minge.

Antrenorul cu o minge si doi jucatori: atacantul se demarca permanent pe un spatiu limitat, pentru a primi mingia de la antrenor, iar aparatorul il marcheaza incercand sa-l impiedice.

Joc la poarta cu oprirea acestuia cand incalca observatiile antrenorului.

Marcajul strict la atacantii patrunsi in zona 1 pe culoarul I central. Fundasul central realizeaza marcajul, iar liberoul supravegheaza zona din spatele acesteia intervenind si la fundasii laterali in caz ca acestia sunt depasiti de atacantii adversi.

Supravegherea sau marcajul la atacantii care iau parte la faza fixa de joc.


Replierea rapida a fundasului insotind sau ajungand chiar inaintea adversarului (ex. - de la centru pleaca cate doi, un atacant si un aparator, antrenorul trimite mingea si aparatorul incearca sa intervina la minge inaintea atacantului B).


Ocuparea culoarului I central, cu supravegherea sau marcarea pentru deposedare, inchiderea culoarelor sau interceptia mingii.


Organizarea apararii in culoarul I prin dispunerea ei mai avansat pentru impiedicarea adversarului de a trage la poarta de la distante mici (din careul mare sau careul mic).

Marcajul dublu la atacantii de superclasa, cu scopul de a deposeda sau cel putin de a inchide culoarele de pasare sau sut la poarta. Daca primul aparator a fost depasit, al doilea aparator venit in sprijinul coechipierului se plaseaza la o distanta optima, pentru a interveni prin deposedare. Daca si acesta a fost depasit, un al treilea aparator, plasandu-se in scara intervine in acelasi scop.







CAPITOLUL IV

PREZENTAREA, PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA DATELOR


4.1. Prezentarea datelor

Prezenta lucrare si-a propus sa urmareasca principalele actiuni tehnice si tactice realizate de cei trei subiecti urmariti in 18 jocuri. Principalele actiuni tehnice urmarite au fost: lovirea mingii cu capul in aparare si in atac, lovirea mingii cu piciorul in aparare si in atac, deposedari cu pastrarea mingii, deposedari fara pastrarea mingii, deposedari pentru adversar.

Principalele actiuni tactice urmarite au fost:

pasele eficiente;

pasele neeficiente.

Din cele 4 jocuri urmarite in care a jucat titular, jucatorul Albulescu Ion a realizat urmatoarele:

Lovirea mingii cu capul: in faza de aparare, in repriza I - 37 lovituri, in repriza a II-a - 36 lovituri, iar in atac in repriza I - 10 lovituri, in repriza a II-a - 9 lovituri, rezultand un total 73 de lovituri in fazele de aparare si 19 lovituri in fazele de atac;

Lovirea mingii cu piciorul: in faza de aparare, in repriza I - 162 lovituri, in repriza a II-a - 168 lovituri, iar in atac in repriza I - 12 lovituri, in repriza a II-a - 9 lovituri, reiesind un total de 330 lovituri in fazele de aparare si 21 de lovituri in fazele de atac;

Deposedari cu pastrarea mingii, in repriza I - 20, in repriza a II-a - 18, rezultand un total de 38 de deposedari;

Deposedari fara pastrarea mingii in repriza I - 17, iar in repriza a II-a - 13, rezultand 30 de deposedari;

Deposedari pentru adversar in repriza I - 12, iar in repriza a II-a - 16 lovituri, rezultand in total 28;

Pase eficiente in repriza I - 35, in repriza a II-a 42, rezultand in total 77 de pase.

Pase neeficiente in repriza I - 27, in repriza a II-a - 27, rezultand in total 54 de pase.

Jucatorul Iancu Sorin, urmarit in 4 meciuri in care a jucat titular, a inregistrat urmatoarele:

Lovirea mingii cu capul: in faza de aparare in repriza I -25 lovituri, in repriza a II-a - 26 lovituri iar in faza de atac in repriza I - 4 lovituri, in repriza a II-a - 5 lovituri, rezultand un total 51 de lovituri in fazele de aparare si 9 lovituri in fazele de atac;

Lovirea mingii cu piciorul: in faza de aparare in repriza I - 85 lovituri, in repriza a II-a - 95 lovituri, iar in atac in repriza I - 7 lovituri, in repriza a II-a - 7 lovituri, reiesind un total de 181 lovituri in fazele de aparare si 14 de lovituri in fazele de atac;

Deposedari cu pastrarea mingii in repriza I - 13, in repriza a II-a - 12, rezultand un total de 25 de deposedari;

Deposedari fara pastrarea mingii in repriza I - 8, iar in repriza a II-a - 8, rezultand 16 de deposedari;

Deposedari pentru adversar in repriza I - 7, iar in repriza a II-a - 7 lovituri, rezultand in total 14;

Pase eficiente in repriza I - 20, in repriza a II-a 21, rezultand in total 41 de pase.

Pase neeficiente in repriza I - 12, in repriza a Ii-a - 18, rezultand in total 30 de pase.

Jucatorul Ganju Florin, urmarit in patru jocuri, a inregistrat urmatoarele:

Lovirea mingii cu capul: in faza de aparare in repriza I -19 lovituri, in repriza a II-a - 20 lovituri, iar in faza de atac in repriza I - 7 lovituri, in repriza a II-a - 6 lovituri, rezultand un total 39 de lovituri in fazele de aparare si 13 lovituri in fazele de atac;

Lovirea mingii cu piciorul: in faza de aparare in repriza I - 58 lovituri, in repriza a II-a - 57 lovituri, iar in atac in repriza I - 11 lovituri, in repriza a II-a - 4 lovituri, reiesind un total de 115 lovituri in fazele de aparare si 15 de lovituri in fazele de atac;

Deposedari cu pastrarea mingii in repriza I - 11, in repriza a II-a - 10, rezultand un total de 21 de deposedari;

Deposedari fara pastrarea mingii in repriza I - 12, iar in repriza a II-a - 8, rezultand 20 de deposedari;

Deposedari pentru adversar in repriza I - 9, iar in repriza a II-a - 6 lovituri, rezultand in total 15;

Pase eficiente in repriza I - 24, in repriza a II-a 27, rezultand in total 51 de pase;

Pase neeficiente in repriza I - 10, in repriza a II-a - 11, rezultand in total 21 de pase.


Intrebarile din chestionarele antrenorilor au primit urmatoarele raspunsuri:

1. La prima intrebare, majoritatea antrenorilor au raspuns:

o dezvoltare somatico-motorie deosebita;

un simt al aprecierii, intuitiei deosebite;

o pregatire fizica, tehnica si tactica la un inalt nivel.

2. La a doua intrebare raspunsurile au fost:

individualizare in cadrul pregatirii tehnice;

global in cadrul pregatiri tactice.

3. La a treia intrebare raspunsurile au vizat atat pregatirea tehnica, tactica si fizica, fie pentru jocurile de acasa, fie pentru cele din deplasare.

Procentele au oscilat intre 30 - 40% in cazul jocurilor de acasa si intre 60-80% in cazul jocurilor din deplasare.

4. La a patra intrebare toti cei cinci antrenori au fost de acord ca locul fundasului lateral este pe tot terenul, el putand actiona si in atac si in aparare.

La chestionarele adresate jucatorilor s-au inregistrat urmatoarele raspunsuri:

1. La prima intrebare au raspuns - elementele tehnice: lovirea mingii cu capul, cu piciorul, deposedarile; elementele tactice: marcajul si pasele.

2. La a doua intrebare majoritatea au raspuns ca dezvoltarea calitatilor motrice (viteza, forta, rezistenta, indemanarea) stau la baza pregatirii fundasului lateral.

3. La a treia intrebare raspunsurile au fost afirmative in toate cazurile.

4. La a patra intrebare toti cei chestionati au raspuns ca rolul fundasului lateral a crescut enorm in ultima vreme, datorita fotbalului total practicat de echipele mari, in care fundasul lateral a devenit un mijlocas in faza de constructie si chiar o extrema, alimentand cu centrari atacantii centrali.


4.2. Prelucrarea si interpretarea datelor

Analizand datele din fisele inregistrate ale sportivului Albulescu Ion a reiesit ca:

media aritmetica a totalului loviturilor cu capul si piciorul in faza de aparare este 201,5:

media aritmetica a totalului loviturilor cu capul si piciorul in faza de atac este 18:

din totalul de 26 deposedari efectuate in cele 4 jocuri, 39,51% au fost cu pastrarea mingii, 31,35% au fost fara pastrarea mingii, 29,1% au fost pentru adversar (Graficul 1);


Graficul 1: Raportul deposedarilor realizate de jucatorul Albulescu Ion



din totalul de 131 pase eficiente si neeficiente efectuate in cele 4 jocuri, 58,7% au fost pase eficiente si 42,2% au fost ineficiente;

Din analiza celor doua medii aritmetice reiese ca ponderea loviturilor cu capul si piciorul este mai mare in faza de aparare (201,5) decat cea din faza de atac (18). Aceasta dovedeste ca fundasul lateral Albulescu Ion are deocamdata mai multe sarcini defensive decat ofensive.

In ceea ce priveste deposedarile, procentul de aproape 40%, reprezentand deposedari cu pastrarea mingii, este aproape de jumatatea eficientei acestor actiuni tehnice, fiind cu 10% peste celelalte doua tipuri de deposedari. Aceasta dovedeste ca deposedarea este una dintre cele mai importante actiuni tehnice specifice postului de fundas lateral.

In ceea ce priveste pasele eficiente si neeficiente efectuate de Albulescu Ion in cele 4 meciuri inregistrate, diferenta de 17% intre pasele eficiente si neeficiente demonstreaza o buna privire de ansamblu a jocului de catre acesta. De asemenea, procentul de 58,7% al paselor eficiente este peste jumatatea procentajului de eficienta al unui jucator specializat pe postul de fundas lateral.

Analizand datele din fisele de inregistrare ale jucatorului Iancu Sorin, a reiesit ca:

media aritmetica a totalului loviturilor cu capul si piciorul in faza de aparare este de 116:

media aritmetica a totalului loviturilor cu capul si piciorul in faza de atac este de 11,5:

Din totalul de 55 de deposedari efectuate in cele 4 jocuri, 45,4% au fost cu pastrarea mingii, 29,09% au fost fara pastrarea mingii si 25,45% au fost pentru adversar (Graficul 2).

Din totalul de 71 pase in cele 4 jocuri, 57,74% au fost pase eficiente si 42,25% au fost neeficiente.



Graficul 2: Raportul deposedarilor realizate de jucatorul Iancu Sorin


Din analiza celor doua medii aritmetice reiese ca ponderea loviturilor cu capul si piciorul este mai mare in faza de aparare (116) decat in cea de atac (11,5). Aceasta dovedeste, ca si in cazul lui Albulescu Ion, ca si Iancu Sorin este preocupat in general de realizarea sarcinilor defensive si in particular pentru urcare in atac. In ceea ce priveste deposedarile, procentul de aproape 45,4%, care reprezinta deposedarile cu pastrarea mingii, aproape 50% si dublu fata de celelalte doua tipuri de deposedari, dovedeste faptul ca fundasul Iancu Sorin isi are insusita foarte bine tehnica deposedarii. In legatura cu pasele eficiente si neeficiente efectuate de acest jucator in cele 4 jocuri vizionate, peste 50% au fost pase eficiente, ceea ce ne dovedeste faptul ca isi are insusite foarte bine si celelalte elemente tehnice.

Analizand datele fundasului Ganju Florin, inregistrate in 4 jocuri, a reiesit ca.

media aritmetica a totalului loviturilor cu capul si piciorul in faza de aparare este de 77:

media aritmetica a totalului loviturilor cu capul si piciorul in faza de atac este de 14:


Din totalul de 56 de deposedari in 4 jocuri, 37,5 % au fost cu pastrarea mingii, 39,71% au fost fara pastrarea mingii si 26,7% au fost pentru adversari (Graficul 3).

Graficul 3: Raportul deposedarilor realizate de jucatorul Ganju Florin


Din totalul de 72 pase eficiente si neeficiente efectuate in cele 4 jocuri, 70,8% au fost eficiente, iar 29,1 neeficiente.

Din analiza datelor rezulta ca jucatorul Ganju Florin este in general un aparator care isi realizeaza in primul rand sarcinile de aparare si apoi cele de atac si care are bine insusite actiunile tehnico-tactice, acestea rezultand din diferentele mari de valori ale deposedarilor si paselor.






CAPITOLUL V

CONCLUZII SI PROPUNERI


CONCLUZII

1. Pentru a studia actiunile tehnico-tactice ale fundasului lateral este necesara o documentare de specialitate, folosind experienta unor jucatori si antrenori care lucreaza in esaloanele superioare.

2. Utilizarea mijloacelor tehnico-tactice realizeaza pentru jucatorul specializat pe postul de fundas lateral la o echipa de Divizia B:

o instruire temeinica de specialitate;

o pregatire fizica generala;

formarea unui fond larg de deprinderi motrice specifice jocului de fotbal;

o dezvoltare echilibrata a tuturor calitatilor motrice in raport cu particulari-tatile postului de fundas lateral.

3. Utilizarea actiunilor tehnico-tactice specifice postului de fundas lateral realizeaza o foarte buna   indeplinire a obiectivelor sportului de performanta:

o stare de sanatate buna,

favorizarea unei dezvoltari fizice armonioase, prin cresterea taliei si a principalelor grupe musculare;

contribuie la dezvoltarea calitatilor si trasaturilor morale si intelectuale, a simtului estetic.

4. Pentru sportivul de performanta cu o clasificare inalta, o pregatire tehnica precisa joaca un rol principal, aceasta evidentiindu-se printr-o mare stabilitate, la grad inalt de intensitate a efortului, printr-un consum minim de energie si timp, pentru perfectionare.

5. Perfectionarea tehnica nu trebuie sa stanjeneasca cresterea vitezei si a celorlalte calitati motrice (forta, rezistenta).

6. Antrenamentele de tehnica si tactica trebuie sa fie concepute ca un proces de adaptare si trebuie planificate chiar daca aspectul preponderent nu este cel energetic.



PROPUNERI

1. In vederea cresterii eficientei in joc a unui jucator specializat pe postul de fundas lateral, sa se utilizeze unele actiuni tehnico-tactice care sa scurteze timpul necesar perfectionarii pe acest post.

2. Sa se foloseasca pe tot parcursul anului de instruire, inclusiv in antrenamente, mijloace specifice de pregatire tehnica pentru postul de fundas lateral.

3. Pregatirea tehnico-tactica a jucatorului specializat pe postul de fundas lateral sa nu reprezinte un scop in sine, ci sa se imbine permanent cu pregatirea fizica, psihica si biologica.









ANEXE


RASPUNSURI LA CHESTIONARE ANTRENORI


CHESTIONAR NR. 1


ANTRENOR: UNGUREANU GHEORGHE

ECHIPA ANTRENATA: CSS DAMBOVITA NUCET


1. Trebuie sa aiba foarte bine dezvoltate calitati fizice, motrice, tehnice, viziune tactica deosebita si calitati psihice deosebite.

2. El trebuie sa se pregateasca atat individual cat si global in cadrul pregatirii tactice cu intreaga echipa.

3. In cazul unui joc in deplasare ponderea antrenamentelor in microciclul respectiv este de:

pentru un joc acasa 30%;

pentru un joc in deplasare 60-65%.

4. In aparare el trebuie sa marcheze atacantul din zona cea mai apropiata de poarta pe culoarul sau, in atac el este solicitat mai ales la patrunderi pe flanc cu centrare in careul advers.

5. In echipa, locul fundasului lateral este pe tot terenul, el poate actiona si in atac si in aparare, in extrema si centru, acolo unde il surprinde faza respectiva si unde are posibilitatea de a interveni pentru balon sau pentru a ajuta coechipierii.





CHESTIONAR NR. 2


ANTRENOR: TZITZICLES GHEORGHE

ECHIPA ANTRENATA: PETROLUL STEAUA TARGOVISTE


1. O dezvoltare somatico-motorie deosebita.

Un simt al aprecierii (distanta), intuitie deosebite.

O pregatire fizica, tehnico-tactica la un inalt nivel.

2. Individualizare in cadrul pregatirii tehnice.

Globala in cadrul pregatirii tactice.

3. Daca este antrenament de pregatire tehnica - 50%

Daca este antrenament de pregatire tactica - 30%

Daca este antrenament de pregatire fizica - 100%

Verificare prin joc in functie de locul unde vor desfasura etapa urmatoare (acasa sau deplasare) - acasa 40%, deplasare 80%.

4. Are rolul de a asigura linistea sufleteasca.

Este cel care da incredere echipei in fazele dificile atat acasa cat si in deplasare.

5. El trebuie sa se deplaseze intre cele doua careuri de 16 m, pe banda sa laterala.






CHESTIONAR NR. 3


ANTRENOR: PASCU ION

ECHIPA ANTRENATA: RENEL DOICESTI


1. Dupa parerea mea, un jucator specializat pe postul de fundas lateral trebuie sa aiba urmatoarele calitati: forta, detenta, care implica viteza de reactie, clarviziune, care trebuie sa-i determine eleganta in joc pentru realizarea sarcinilor, sa aiba spirit de bun coordonator.

2. In antrenamentul echipei Renel Doicesti, pentru a perfectiona jocul fundasilor laterali, trebuie sa lucrezi atat individual, cat si colectiv cu intreaga echipa, pentru a-si insusi procedeele tehnice si tactice specifice postului.

3. Intr-un antrenament, un jucator pe postul de fundas lateral trebuie sa lucreze cam jumatate din timpul acordat pregatirii tehnico-tactice - individual, iar cealalta jumatate pregatirii tacticii colective - global.

4. El trebuie sa acopere zona laterala a apararii si sa marcheze jucatorul care ii este dat in grija, dar si sa participe la actiunile de atac.

5. Fundasul lateral trebuie sa acopere banda laterala a terenului propriu si zona in care se deplaseaza jucatorul pe care trebuie sa-l marcheze.





CHESTIONAR NR. 4


ANTRENOR: ZAMFIR CRISTI

ECHIPA ANTRENATA: BRADUL MOROIENI


1. Un jucator specializat pe postul de fundas lateral trebuie sa fie bine proportionat, sa aiba forta pentru a putea face fata atacurilor adverse, pentru ca unele echipe au atacanti foarte inalti si bine legati. De asemenea, el trebuie sa fie foarte bine pregatit tehnic pentru a-si rezolva sarcinile impuse de antrenori si intalnite in joc.

2. In antrenament, pentru perfectionarea jocului fundasilor laterali folosesc metode de exersare individuala, pe perechi si global (faze de joc), cu accent pe anumite reguli.

3. In timpul antrenamentului insist in particular pe pregatirea fundasului lateral, deoarece el are un rol foarte important in structura echipei. De aceea, cam 40-45% din antrenamentul tehnico-tactic individual, fundasul lateral lucreaza pentru: lovirea mingii cu capul, cu piciorul, degajari, deposedari si centrari.

4. In echipa, fundasul lateral are un rol foarte important, deoarece supravegheaza zona de unde se elaboreaza atacul si are grija (marcheaza) atacantul din zona sa, caruia trebuie sa-i faca marcaj in terenul propriu.

5. Fundasii laterali din echipa Bradul Moroieni nu au o zona limitata de actiune, ei pot acoperii tot terenul, contribuind la atacurile echipei proprii si supraveghind atacantii care se pot deplasa in orice zona a terenului.





CHESTIONAR NR. 5


ANTRENOR: IORDACHE GHEORGHE

ECHIPA ANTRENATA: STEAUA ELECTRICA FIENI


1. Un jucator specializat pe postul de fundas lateral trebuie sa fie bine pregatit: fizic, pentru a putea aplica sarcinile sale in joc; tehnico-tactic; psihic, pentru ca exista meciuri care au o foarte mare incarcatura emotionala. De asemenea, el trebuie sa fie robust pentru a putea face fata atacurilor adverse.

2. Dintre metodele folosite in antrenament pentru perfectionarea jocului fundasilor laterali ar fi: lucrul individual, lucrul intre toti fundasii si impreuna cu toata echipa, pentru a surprinde anumite secvente din joc.

3. In antrenament, pregatirea fundasilor laterali depinde de perioada. In general, trebuie sa execute individual si in conditii de joc loviturile cu capul, loviturile cu piciorul, marcajul si centrarile din alergare. Ca procentaj, cam 50% din timpul alocat antrenamentului tehnico-tactic.

4. Fundasii laterali au un rol foarte important, deoarece trebuie sa marcheze atacantii echipei adverse, care pot inscrie si sa supravegheze zona din fata portii, de unde se poate inscrie cu usurinta gol.

5. Zonele de actiune ale fundasului lateral in fotbalul actual sunt foarte intinse, deoarece el poate primi sarcina sa marcheze un jucator care se deplaseaza in orice parte a terenului, dar poate contribui si la atacul echipei proprii.




CHESTIONAR NR. 6


ANTRENOR: CHIRCA IONUT

ECHIPA ANTRENATA: PROGRESUL PUCIOASA


1. Trebuie sa fie robust, sa aiba o buna detenta si o forta deosebita, trebuie sa fie pregatit tehnic pentru a putea face fata jocului actual, trebuie sa poata coordona apararea daca este cazul.

2. El se pregateste atat individual, pentru actiunile tehnice, cat si colectiv, pentru actiunile tactice, cu intreaga echipa.

3. Pentru jocurile de acasa, in antrenament se aloca cam 30-35% din pregatirea tehnico-tactica si cam 70-75% pentru jocurile din deplasare.

4. Are un rol foarte mare in cadrul defensivei, trebuind sa actioneze cu hotarare in toate fazele, mai ales cand se afla in situatia de ultim aparator.

5. Nu are o zona fixa de actiune, el poate interveni pe tot terenul daca jocul si faza respectiva ii dau posibilitatea.






RASPUNSURI LA CHESTIONARE JUCATORI


CHESTIONAR NR. 1


JUCATOR CHESTIONAT: ALBULESCU ION

ECHIPA UNDE JOACA: CIMENTUL FIENI


1. Elementele tehnico-tactice sunt:

elementele tehnice - lovirea mingii cu capul, lovirea mingii cu piciorul, deposedarile;

actiunile tactice importante sunt marcajele (strict si la supraveghere).

2. Trebuie sa aiba toate calitatile motrice de baza bine dezvoltate: viteza, indemanare, forta, rezistenta.

3. Da. Fundasii laterali se pregatesc atat individual, cat si global, in cadrul echipei: tehnic-individual, tactic-global.

4. Jocul fundasului lateral este foarte important deoarece are atat sarcini defensive (in principal), dar si ofensive (de multe ori pe parcursul unui meci).







CHESTIONAR NR. 2


JUCATOR CHESTIONAT: IANCU SORIN

ECHIPA UNDE JOACA: CIMENTUL FIENI


1. Trebuie sa fie bine pregatit tehnic: lovituri cu capul, cu piciorul, deposedari; tactic: pasele, marcajul. Acestea trebuie sa fie bine insusite si perfectionate pentru a nu pune probleme la aparitia unei situatii de acest gen.

2. Trebuie sa fie bine dezvoltat somatic, sa fie bine pregatit tehnic si tactic, deoarece trebuie sa sustina si sa impulsioneze apararea.

3. Da. Pentru pregatirea tehnica individual, pentru pregatirea fizica global, pentru pregatirea tactica global. Evident, apar si o serie de particularitati in pregatirea lui.

4. Da. Are o foarte mare importanta deoarece el este jucatorul din aparare care actioneaza intr-o zona unde, de cele mai multe ori, este in lupta directa cu adversarul, nemaifiind dublat de alt jucator.







CHESTIONAR NR. 3


JUCATOR CHESTIONAT: GANJU FLORIN

ECHIPA UNDE JOACA: CIMENTUL FIENI


1. Elementele tehnico-tactice in jocul fundasului lateral sunt:

lovirea mingii cu capul, cu piciorul;

marcajul adversarului (in special marcajul om la om);

deposedarile;

centrarile.

2. Fundasul lateral trebuie sa aiba calitati ca: forta, pentru a se putea "bate" cu atacantii adversi; viteza si rezistenta, pentru a putea face fata atacantilor rapizi, jocului in viteza si travaliului imens depus in timpul jocului.

3. Da. Pregatirea fizica si tehnica in cadrul echipei - global si individual, la fel ca si pregatirea tactica. De asemenea, antrenamentele depind de jocul pentru care echipa se pregateste: acasa sau in deplasare.

4. Jocul fundasului lateral este foarte important in obtinerea rezultatelor, deoarece prin interventiile lui stopeaza actiunile ofensive ale adversarilor din zona portii.






CHESTIONAR NR. 4


JUCATOR CHESTIONAT: BENESCU NICOLAE

ECHIPA UNDE JOACA: PROGRESUL PUCIOASA


1. El trebuie sa posede o eficienta lovitura de cap, trebuie sa loveasca bine mingea cu ambele picioare, trebuie sa-si insuseasca foarte bine marcajul. De asemenea, deposedarile sunt foarte importante in jocul fundasului lateral.

2. Trebuie sa fie un bun coordonator, sa stie sa acopere foarte bine zona laterala, sa fie bine pregatit fizic, tehnic si tactic.

3. Da, se insista. Pentru lovirea mingii cu capul, element tehnic foarte important, lovirea mingii cu piciorul, deposedari, asezare in teren, marcaj.

4. Jucatorul specializat pe postul de fundas lateral are foarte mare importanta in economia jocului, deoarece el trebuie sa marcheze jucatorii din zona sa de actiune si sa declanseze actiuni de atac, chiar cu finalizare.







CHESTIONAR NR. 5


JUCATOR CHESTIONAT: GRANCEA CRISTIAN

ECHIPA UNDE JOACA: PROGRESUL PUCIOASA


1. Lovirea mingii cu capul de pe loc si din saritura.

Lovirea mingii cu piciorul.

Marcajul adversarului (in toate formele sale).

Deposedarile adversarului de minge.

2. El trebuie sa fie robust, sa aiba dezvoltate calitatile de forta, detenta, viteza, rezistenta si trebuie sa fie un bun coordonator al liniei de aparatori.

3. Da, se insista. Fundasul lateral se pregateste:

individual pentru lovirea mingii cu capul si cu piciorul;

global pentru pregatirea tactica generala, deposedari si marcaje.

4. Da. Jocul fundasului lateral este foarte important azi, mai mult ca oricand, pentru ca el rezolva cele doua faze ale jocului: atac si aparare.






CHESTIONAR NR. 6


JUCATOR CHESTIONAT: GROSU CRISTIAN

ECHIPA UNDE JOACA: PROGRESUL PUCIOASA


1. Elementele tehnico-tactice importante in jocul fundasului lateral sunt marcajul, deposedarile, lovirea mingii cu capul si cu piciorul.

2. Fundasul lateral trebuie sa fie robust, sa aiba bine perfectionata tehnica individuala specifica, sa fie bine pregatit fizic si, nu in ultimul rand, sa aiba prezente calitati motrice (forta, viteza, indemanare, rezistenta).

3. Da, se insista. In primul rand pe pregatirea tehnica individuala si apoi pe pregatirea tactica pe grupe sau global cu intreaga echipa.

4. Jocul fundasului lateral este important deoarece el supravegheaza toti jucatorii care actioneaza pe banda laterala si intervine pentru oprirea atacului advers.








CHESTIONAR NR. 7


JUCATOR CHESTIONAT: LUPOIU COSMIN

ECHIPA UNDE JOACA: STEAUA FIENI


1. Elementele tehnice importante in jocul fundasului lateral sunt: lovirea mingii cu capul, lovirea mingii cu piciorul, marcajul si deposedarile.

2. Fundasul lateral trebuie sa fie robust, sa aiba forta, de asemenea trebuie sa fie pregatit tehnic si tactic corespunzator si sa aiba o buna conditie fizica.

3. Da, se insista. Pregatirea tehnica individuala si tactica pe grupuri de fundasi si mijlocasi.

4. Jocul fundasului lateral a evoluat foarte mult in fotbalul actual, el avand sarcini bivalente, contribuind in mare masura si la actiunile ofensive.








FISE DE INREGISTRARE LA MECIURI DIN CAMPIONAT


FISA DE INREGISTRARE NR. 1


DATA: 2 august 1998

STADION: Cimentul Fieni

JOCUL INREGISTRAT: Cimentul Fieni - Rocar Bucuresti 2-1 (0-0)

AUTORII GOLURILOR: B. Popescu 50, Iordan 67 / Iacob 78

JUCATOR INREGISTRAT: Ion Albulescu



REPRIZA

I

II

TOTAL


ELEMENTE TEHNICE

LOVIREA MINGII CU CAPUL

APARARE




ATAC




LOVIREA MINGII CU PICIORUL

APARARE




ATAC




ACTIUNI TACTICE

DEPOSEDARII CU PASTRAREA MINGII




DEPOSEDARI FARA PASTRAREA MINGII




DEPOSEDARI PENTRU ADVERSAR




PASE EFICIENTE




PESE NEEFICIENTE








FISA DE INREGISTRARE NR. 2


DATA: 15 august 1998

STADION: Cimentul Fieni

JOCUL INREGISTRAT: Cimentul Fieni - Poli Iasi 4-1 (2-1)

AUTORII GOLURILOR: R. Nita 2, 62, Godina 35, Tudor 74 / Frunza 41

JUCATOR INREGISTRAT: Ganju Florin



REPRIZA

I

II

TOTAL


ELEMENTE TEHNICE

LOVIREA MINGII CU CAPUL

APARARE




ATAC




LOVIREA MINGII CU PICIORUL

APARARE




ATAC




ACTIUNI TACTICE

DEPOSEDARII CU PASTRAREA MINGII




DEPOSEDARI FARA PASTRAREA MINGII




DEPOSEDARI PENTRU ADVERSAR




PASE EFICIENTE




PESE NEEFICIENTE








FISA DE INREGISTRARE NR. 3


DATA: 2 septembrie 1998

STADION: Cimentul Fieni

JOCUL INREGISTRAT: Cimentul Fieni - FC Brasov 1-1 (0-1)

AUTORII GOLURILOR: R. Nita 63 / Suciu 37

JUCATOR INREGISTRAT: Iancu Sorin



REPRIZA

I

II

TOTAL


ELEMENTE TEHNICE

LOVIREA MINGII CU CAPUL

APARARE




ATAC




LOVIREA MINGII CU PICIORUL

APARARE




ATAC




ACTIUNI TACTICE

DEPOSEDARII CU PASTRAREA MINGII




DEPOSEDARI FARA PASTRAREA MINGII




DEPOSEDARI PENTRU ADVERSAR




PASE EFICIENTE




PESE NEEFICIENTE








FISA DE INREGISTRARE NR. 4


DATA: 15 septembrie 1998

STADION: Cimentul Fieni

JOCUL INREGISTRAT: Cimentul Fieni - Poiana Campina 3-1 (1-1)

AUTORII GOLURILOR: Nita 13, Popescu 63, Tudor 74 / Petre 31

JUCATOR INREGISTRAT: Albulescu Ion



REPRIZA

I

II

TOTAL


ELEMENTE TEHNICE

LOVIREA MINGII CU CAPUL

APARARE




ATAC




LOVIREA MINGII CU PICIORUL

APARARE




ATAC




ACTIUNI TACTICE

DEPOSEDARII CU PASTRAREA MINGII




DEPOSEDARI FARA PASTRAREA MINGII




DEPOSEDARI PENTRU ADVERSAR




PASE EFICIENTE




PESE NEEFICIENTE








FISA DE INREGISTRARE NR. 5


DATA: 26 septembrie

STADION: Cimentul Fieni

JOCUL INREGISTRAT: Cimentul Fieni - Sportul Studentesc 1-0 (0-0)

AUTORII GOLURILOR: R. Nita 67

JUCATOR INREGISTRAT: Ganju Florin



REPRIZA

I

II

TOTAL


ELEMENTE TEHNICE

LOVIREA MINGII CU CAPUL

APARARE




ATAC




LOVIREA MINGII CU PICIORUL

APARARE




ATAC




ACTIUNI TACTICE

DEPOSEDARII CU PASTRAREA MINGII




DEPOSEDARI FARA PASTRAREA MINGII




DEPOSEDARI PENTRU ADVERSAR




PASE EFICIENTE




PESE NEEFICIENTE








FISA DE INREGISTRARE NR. 6


DATA: 9 octombrie

STADION: Cimentul Fieni

JOCUL INREGISTRAT: Cimentul Fieni - Chindia Targoviste 2-0 (0-0)

AUTORII GOLURILOR: Popescu 63, Frunza 71

JUCATOR INREGISTRAT: Iancu Sorin



REPRIZA

I

II

TOTAL


ELEMENTE TEHNICE

LOVIREA MINGII CU CAPUL

APARARE




ATAC




LOVIREA MINGII CU PICIORUL

APARARE




ATAC




ACTIUNI TACTICE

DEPOSEDARII CU PASTRAREA MINGII




DEPOSEDARI FARA PASTRAREA MINGII




DEPOSEDARI PENTRU ADVERSAR




PASE EFICIENTE




PESE NEEFICIENTE








FISA DE INREGISTRARE NR. 7


DATA: 6 martie 1999

STADION: Rocar

JOCUL INREGISTRAT: Rocar Bucuresti Cimentul Fieni 2-1 (0-1)

AUTORII GOLURILOR: Stoian 63, Stancu 74 / Iordan 37

JUCATOR INREGISTRAT: Albulescu Ion



REPRIZA

I

II

TOTAL


ELEMENTE TEHNICE

LOVIREA MINGII CU CAPUL

APARARE




ATAC




LOVIREA MINGII CU PICIORUL

APARARE




ATAC




ACTIUNI TACTICE

DEPOSEDARII CU PASTRAREA MINGII




DEPOSEDARI FARA PASTRAREA MINGII




DEPOSEDARI PENTRU ADVERSAR




PASE EFICIENTE




PESE NEEFICIENTE








FISA DE INREGISTRARE NR. 8


DATA: 13 martie 1999

STADION: Cimentul Fieni

JOCUL INREGISTRAT: Cimentul Fieni - Metrom Brasov 2-0 (1-0)

AUTORII GOLURILOR: Popescu 39, Ristea 69

JUCATOR INREGISTRAT: Ganju Florin



REPRIZA

I

II

TOTAL


ELEMENTE TEHNICE

LOVIREA MINGII CU CAPUL

APARARE




ATAC




LOVIREA MINGII CU PICIORUL

APARARE




ATAC




ACTIUNI TACTICE

DEPOSEDARII CU PASTRAREA MINGII




DEPOSEDARI FARA PASTRAREA MINGII




DEPOSEDARI PENTRU ADVERSAR




PASE EFICIENTE




PESE NEEFICIENTE








FISA DE INREGISTRARE NR. 9


DATA: 29 martie 1999

STADION: Cimentul Fieni

JOCUL INREGISTRAT: Cimentul Fieni - Midia Navodari 0-0

AUTORII GOLURILOR: -

JUCATOR INREGISTRAT: Iancu Sorin



REPRIZA

I

II

TOTAL


ELEMENTE TEHNICE

LOVIREA MINGII CU CAPUL

APARARE




ATAC




LOVIREA MINGII CU PICIORUL

APARARE




ATAC




ACTIUNI TACTICE

DEPOSEDARII CU PASTRAREA MINGII




DEPOSEDARI FARA PASTRAREA MINGII




DEPOSEDARI PENTRU ADVERSAR




PASE EFICIENTE




PESE NEEFICIENTE








FISA DE INREGISTRARE NR. 10


DATA: 13 aprilie 1999

STADION: Cimentul Fieni

JOCUL INREGISTRAT: Cimentul Fieni - Precizia Sacele 3-0 (2-0)

AUTORII GOLURILOR: Bostina 16, Tudor 29, Popescu 79

JUCATOR INREGISTRAT: Ion Albulescu



REPRIZA

I

II

TOTAL


ELEMENTE TEHNICE

LOVIREA MINGII CU CAPUL

APARARE




ATAC




LOVIREA MINGII CU PICIORUL

APARARE




ATAC




ACTIUNI TACTICE

DEPOSEDARII CU PASTRAREA MINGII




DEPOSEDARI FARA PASTRAREA MINGII




DEPOSEDARI PENTRU ADVERSAR




PASE EFICIENTE




PESE NEEFICIENTE








FISA DE INREGISTRARE NR. 11


DATA: 20 aprilie 1999

STADION: Chindia

JOCUL INREGISTRAT: Chindia Targoviste - Cimentul Fieni 1-1 (0-1)

AUTORII GOLURILOR: Rodoi 80 / Duta 18

JUCATOR INREGISTRAT: Iancu Sorin



REPRIZA

I

II

TOTAL


ELEMENTE TEHNICE

LOVIREA MINGII CU CAPUL

APARARE




ATAC




LOVIREA MINGII CU PICIORUL

APARARE




ATAC




ACTIUNI TACTICE

DEPOSEDARII CU PASTRAREA MINGII




DEPOSEDARI FARA PASTRAREA MINGII




DEPOSEDARI PENTRU ADVERSAR




PASE EFICIENTE




PESE NEEFICIENTE








FISA DE INREGISTRARE NR. 12


DATA: 27 aprilie 1999

STADION: Cimentul Fieni

JOCUL INREGISTRAT: Cimentul Fieni - Gloria Buzau 2-0 (0-0)

AUTORII GOLURILOR: Iordan 51, Bostina 85

JUCATOR INREGISTRAT: Iancu Sorin



REPRIZA

I

II

TOTAL


ELEMENTE TEHNICE

LOVIREA MINGII CU CAPUL

APARARE




ATAC




LOVIREA MINGII CU PICIORUL

APARARE




ATAC




ACTIUNI TACTICE

DEPOSEDARII CU PASTRAREA MINGII




DEPOSEDARI FARA PASTRAREA MINGII




DEPOSEDARI PENTRU ADVERSAR




PASE EFICIENTE




PESE NEEFICIENTE








FISE DE OBSERVATIE LA ANTRENAMENTE


Data: 2 sept. 1998

Locul desfasurarii: stadionul Cimentul Fieni


FISA DE OBSERVATIE NR. 1


Tema antrenamentului: antrenament fizic pentru dezvoltarea rezistentei si vitezei.

Durata: 90 minute.

Incalzire:

incalzire individuala fara minge;

incalzire colectiva condusa de antrenor.

Continut:

4 serii de alergari - 2/4 latimea terenului;

- 3/4 diagonala pana la centru;

- 4/4 diagonala de la centru pana la coltul terenului.


- mers pana la coltul celalalt.

joc 5 la 2 pe o portiune delimitata;

pase in 2 cu finalizare sut la poarta;

conducere pasa la antrenor, reprimire pasa lateral la un coechipier, care vine lansat si suteaza la poarta;

joc din doua atingeri cu oprirea jocului si observatii tactice;

joc liber.

Observatii:

Fundasii laterali au lucrat global cu intreaga echipa pentru pregatirea fizica si apoi pentru perfectionarea suturilor la poarta.



Data: 15 febr. 1999

Locul desfasurarii: stadionul Cimentul Fieni


FISA DE OBSERVATIE NR. 2


Tema antrenamentului: consolidarea tehnicii individuale in jocul cu capul, cu piciorul si a preluarilor (antrenament individualizat)

Durata: 90 minute.

Incalzire:

incalzire cu si fara minge;

exercitii de stretching si mobilitate articulara.

Continut:

lovirea mingii cu capul de pe loc din pasa de la un coleg;

lovirea mingii cu capul din usoara deplasare stanga-dreapta.

lovirea mingii cu capul din centrari efectuate de extremele laterale de la coltul terenului.

degajarea mingii cu piciorul venita din centrare fara preluare spre o zona fixa,

preluarea mingii spre lateral si pasa spre fundasul lateral de pe acea parte;

joc atacanti-aparatori pe o jumatate de teren cu obiectiv pentru atacanti - finalizarea si pentru aparatori - indepartarea pericolului.

joc liber pe tot terenul.

Observatii:

Antrenamentul a fost individualizat, fundasii laterali lucrand pentru lovirea mingii cu capul si piciorul .



Data: 23 februarie 1999

Locul desfasurarii: stadionul Cimentul Fieni


FISA DE OBSERVATIE NR. 3


Tema antrenamentului: antrenament individual pentru perfectionarea actiunilor tehnico-tactice.

Durata: 80 minute.

Incalzire:

joc 5 la 2 pe o suprafata mica.

incalzire colectiva condusa de antrenor.

Continut:

sprinturi pe 10-40 m cu sarituri din diferite pozitii (ghemuit, sezand, culcat facial, culcat dorsal).

fundasii laterali lucreaza individual pentru: dublaj, respingerea mingii pe spate; respingerea mingii din drop; degajari;

mijlocasii, fundasii laterali si atacantii lucreaza pentru invaluiri pe zonele laterale ale terenului,

joc pe zonele laterale: 3 atacanti si 2 aparatori;

5 atacanti contra 4 aparatori pe o jumatate de teren;

executarea loviturilor libere cu zid de la 16-20 m;

joc dintr-o atingere pe jumatate de teren.

Observatii:

Fundasii laterali trebuiau sa urmareasca indicatiile antrenorului cu privire la dublaj si degajari intr-o zona fixata de acestia.



Data: 14 martie 1999

Locul desfasurarii: stadionul Cimentul Fieni


FISA DE OBSERVATIE NR. 4


Tema antrenamentului: exercitii tactice pentru perfectionarea finalizarii

Durata: 90 minute.

Incalzire:

incalzire individuala fara minge;

incalzire cu minge;

colectiva condusa de antrenor.

Continut:

din centrare, fundasii resping mingea in lateral, varfurile preiau si recentreaza pe jos sau la semiinaltime.

crearea unei zone libere prin atragerea fundasului catre centru, facilitand: incrucisarea varfului, invaluirea pe acea parte;

patrunderea spre poarta si centrarea mingii inapoi spre 11 m pe jos.

centrari si trimiterea mingii cu capul spre poarta de catre varfuri, care fac incrucisarea spre coltul scurt al portii;

serie de alergari:

- 400 m 2/4 - 3 minute, pauza 1 minut

- 300 m 3/4 - 1 minut pauza 2 minute

- 300 m 2/4 - 1 minut si 30 secunde, pauza 30 secunde.

- 500 m 3/4 - 2 minute.

- in pauza exercitii de mobilitate articulara si stretching.

joc cu accent pe iesirea la ofsaid.

Observatii:

Fundasii trebuiau sa respinga mingea cu capul sau cu piciorul spre lateral si apoi trebuiau sa surprinda atacantii in ofsaid.



Data: 9 aprilie 1999

Locul desfasurarii: stadionul Cimentul Fieni


FISA DE OBSERVATIE NR. 5


Tema antrenamentului: perfectionarea momentelor fixe in atac si aparare.

Durata: 90 minute.

Incalzire:

alergare 2/4 zece ture pe pista de atletism, gimnastica individuala, stretching si exercitii de mobilitate;

Sprinturi pe 100 m cu opriri si porniri bruste;

Joc 5 la 2 pe spatiu limitat.


Continut:

Executarea aruncarilor de la margine cu accent ca acestea sa se realizeze in lungimea liniei de margine, cu venirea jucatorului spre executant pentru a lasa zona libera si patrunderea altuia in aceasta zona.

Executarea loviturilor de la colt cu incrucisari intre atacanti si intrarea acestora in zona coltului lung si scurt al portii. Fundasii trebuie sa marcheze atacantii.

Executarea loviturilor libere cu zid din apropierea careului de 16 m si realizarea unor scheme (pasa laterala si sut pe langa zid, doua pase laterale, minge aruncata peste zid.

Joc bilateral cu accent pe tema lectiei.

Observatii:

Fundasii laterali lucreaza sa marcheze strans jucatorii care le erau incredintati, astfel incat acestia sa nu reuseasca sa primeasca mingea sau sa finalizeze.



Data: 13 mai 1999

Locul desfasurarii: stadionul Cimentul Fieni


FISA DE OBSERVATIE NR. 6


Tema antrenamentului: miscari tactice pentru lansarea contraatacului.

Durata: 90 minute.

Incalzire:

exercitii din scoala alergarii la fluier;

incalzire cu mingea;

joc 5 la 2 pe suprafata redusa;

Continut:

Lansarea contraatacului cu o mana de catre portar.

Lansarea contraatacului de catre fundasul lateral pe aceeasi parte;

Lansarea contraatacului cu minge in diagonala pentru extrema din partea opusa.

Contraatac lansat de la centru de antrenor, preluare si finalizare la inceput fara si apoi cu aparator;

Contraatac lansat de la centru de catre antrenor, preluare si pasa pentru finalizare cu sut, la un coechipier care vine lansat din urma.

Joc din doua atingeri cu opriri si observatii tactice;

Joc liber pe jumatate de teren.

Observatii:

Fundasii laterali au lucrat individual pentru respingerea mingii cu capul si cu piciorul si apoi colectiv cu intreaga echipa pentru respingerea contraatacului.



Data: 14 mai 1996

Locul desfasurarii: stadionul Cimentul Fieni


FISA DE OBSERVATIE NR. 7


Tema antrenamentului: exersarea suturilor la poarta din alergare cu si fara preluare, momente fixe (lovituri libere, cornere)

Durata: 90 minute.

Incalzire:

joc 5 la 2 pe o portiune delimitata

incalzire cu minge;

incalzire colectiva condusa de antrenor.

Continut:

conducerea mingii la 30 m si sut la poarta de la 16 - 18 m.

Conducerea mingii, pasa la antrenor si sut la poarta fara preluare de la 16-18 m;

Centrare si sut fara preluare la poarta din careul de 16 m.

Executarea cornerelor - atacantii se demarca pentru a primii mingea si aparatorii ei marcheaza.

Lovituri libere de la 16 -25 m cu aplicarea unor scheme (pasa laterala, minge trimisa peste zid)

Joc cu pase din prima fara preluare.

Observatii:

Fundasii executa suturi la poarta si apoi marcajul atacantilor la cornere si lovituri libere.



Data: 15 mai 1999

Locul desfasurarii: stadionul Cimentul Fieni


FISA DE OBSERVATIE NR. 8


Tema antrenamentului: perfectionarea marcajului si demarcajului in zona centrala

Durata: 90 minute.

Incalzire:

incalzire individuala cu si fara minge;

incalzire colectiva condusa de antrenor.

Continut:

joc 5 la 2 pe o portiune delimitara;

joc 2 la 2 pe jumatate de terenul;

antrenorul paseaza, atacantul central se demarca pentru a scapa de fundasul lateral, care incearca sa-l demarcheze fara ca acesta sa primeasca minge.

joc 3 la 3 aparatorii cu atacantii cu incercare de finalizare.

joc cu tema (intrerupere cand nu respecta indicatiile tactice ale antrenorului);

alergari cu schimbare de directie si marirea tempoului la fluierul antrenorului.

alergare cu spatele si opriri bruste si apoi sprinturi cu fata, pe 10-15 m.

Observatii:

Fundasii laterali lucreaza pentru marcarea atacantilor, care incearca sa se demarce (obiectiv - atacantii nu trebuie sa primeasca mingea)



Data: 19 mai 1999

Locul desfasurarii: stadionul Cimentul Fieni


FISA DE OBSERVATIE NR. 9


Tema antrenamentului: antrenament tehnico-tactic cu accent pe finalizare

Durata: 90 minute.

Incalzire:

incalzire individuala cu si fara minge;

incalzire colectiva condusa de antrenor.

joc 5 la 2 pe o suprafata delimitata.

Continut:

incrucisari - varf - varf

- mijlocas ofensiv - mijlocas lateral

- mijlocas ofensiv - varf

- mijlocas lateral - varf

s-a lucrat pe grupe de 3 fundasi , 2 incruciseaza si al treilea finalizeaza prin sut la poarta;

simulare de invaluire, preluare in interiorul terenului, finalizare cu sut la coltul lung sau prin driblingul portarului.

joc cu sarcini (oprirea jocului pentru colectarea miscarilor tactice)

joc dintr-o singura atingere a mingii;

joc liber pe toata suprafata terenului;

Observatii:

Fundasii laterali au lucrat pentru lovirea mingii cu capul si cu piciorul si pentru marcajul atacantilor care fac invaluirea.




Data: 22 mai 1999

Locul desfasurarii: stadionul Cimentul Fieni


FISA DE OBSERVATIE NR. 10


Tema antrenamentului: combinatii tactice pentru perfectionarea finalizarii.

Durata: 90 minute.

Incalzire:

incalzire individuala cu minge;

incalzire colectiva condusa de antrenor.


Continut:

2x9 sprinturi pe latul terenului, urmate de alergare usoara;

1 la 1 cu finalizare, start de la 25-30 m (finalizare cu sut la poarta)

2 contra 2 cu finalizare, startul de la 60 m de poarta (finalizare sut la poarta).

Joc liber pe tot terenul.

Observatii:

S-a pus accent pe viteza de executie a exercitiilor si pe finalizarea lor.




BIBLIOGRAFIE


1. Alexandrescu C. - Igiena educatiei fizice si sportului, Editura Sport-Turism,

Bucuresti, 1977

2. Barsan M.  - Fotbal. Probleme generale in tehnica jocului, editura IEFS, 1980

3. Commucci, N.    - Manualul antrenorului de fotbal, editura CCPS, Bucuresti, 1988

Viani M.

4. Dragnea, A.    - Antrenamentul sportiv, Editura Didactica si Pedagogica

Bucuresti, 1996

5. Dragnea A. - Masurarea si evaluarea in educatie fizica si sport, Editura Sport-

Turism, Bucuresti, 1984

6. Epuran M.  - Compendiu de psihologie pentru antrenori, Editura Sport-Turism,

Bucuresti, 1982

7. Epuran M.  - Modelarea conduitei sportive, Editura Sport-Turism, Bucuresti,

1990

8. Ionescu M. - Fotbal - tehnica si stilul, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1976

9. Motroc I.    - Fotbal de la teorie la practica, Editura Rodos 1994

10. Motroc I.  - Modelarea antrenamentului la conditiile jocului oficial

Cojocaru V.

11. Motroc I.  - Fotbal - curs de baza, Vol. I - Bazele teoretice, Editura ANEFS,

Cojocaru V. Bucuresti, 1991

12. Motroc I.  - Fotbal - curs de baza, Vol. II - Tehnica si tactica, Editura

Cojocaru V. ANEFS, Bucuresti, 1991

13. Motroc I.  - Fotbal - curs de baza, Vol. III - Fotbalul in scoala, Editura

Cojocaru V. ANEFS, Bucuresti, 1991

14. Manusaride C.  - Aproape totul despre fotbal, Editura Sport-Turism, Bucuresti,

Chemingeanu C. 1982

15. Nicu, A.  - Antrenamentul sportiv modern, Editis Bucuresti, 1993

16. Niculescu A. - Fotbal. Metode si mijloace, Editura Stadion, Bucuresti, 1972

Ionescu I.

17. Stanculescu V.    - Aspecte moderne de antrenament si joc, Editura Sport-Turism,

Bucuresti, 1977

18. Stanescu D. - Practica medico-sportiva in fotbal, Editura Sport-Turism,

Tomescu D. Bucuresti, 1970

19. Teodorescu L. - Probleme de antrenament in jocurile sportive, Editura UCFS,

Predescu A. Bucuresti, 1962

20. Teodorescu L. - Probleme de teorie si metodica in jocurile sportive, Editura Sport-

Turism, Bucuresti, 1973


Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }