Kinetoterapia in cardiopatia ischemica silentioasa

KINETOTERAPIA IN CARDIOPATIA ISCHEMICA SILENTIOASA

Ischemia miocardica silentioasa se refera la 3 categorii de subiecti:

bolnavi cu infarct miocardic in antecedente, care in prezent sunt asimptomatici

bolnavi cu angina pectorala, la care episoadele de ischemie dureroasa alterneaza cu episoade de ischemie (depistata EKG sau prin alte metode) neacompaniata de durere

bolnavi total asimptomatici (clinic sanatosi), la care, prin diverse metode si mijloace de diagnostic, se depisteaza ischemie miocardica sau stenoze coronariene severe.

Primele doua categorii de subiecti au indicatia de a fi inclusi in programe de reabilitare fizica, in functie de indicatiile de recuperare ale formei de manifestare a ei: IMA sau angina pectorala stabila de efort. Prezenta ischemiei silentioase, depistata la subiecti da cele mai multe ori prin EKG ambulatorie, nu modifica programele de recuperare fizica la care sunt supusi acesti subiecti. Din contra, aparitia acestor episoade silentioase mareste indicatia de recuperare fizica.

In ceea ce priveste cea de-a treia categorie, respectiv subiectii total asimptomatici, se vor lua in considerare aceleasi criterii de severitate ca si in cazul ischemiei simptomatice, nivelul efortului la care apare, severitatea, acompanierea sau nu a ischemiei de fenomene de IVS sau tulvurari de ritm.

Fara indoiala insa, bolnavul cu ischemie silentioasa este lipsit de un pretios semnal de alarma in cursul activitatii cotidiene (inclusiv depunerea de efort fizic), si anume acela al aparitiei durerii, care obliga bolnavul la oprirea efortului.

Intrarea in programele de recuperare fizica va fi precedata un test de stress, de obicei REMx limitat de simptome. In urma acestuia se vor delimita aceleasi trei categorii de subiecti ca si in cazul anginei pectorale de efort.

Metodologia practica este si ea superpozabila cu cea din angina pectorala de efort stabila, fiind indeosebi vorba de recuperarea ambulatorie.

Spre deosebire de bolnavii cu angina pectorala, nivelul efortului care poate fi prestat poate fi mai mare iar durata recuperarii propriu-ziye, mai scurta.

Avand in vedere ca bolnavii sunt, de cele mai multe ori "bolnavi" care se simt sanatosi, se va pune accentul, de la inceput pe adaugarea la antrenamentul propriu-zis, a unor activitati recreative, care sa atraga bolnavul si sa creasca aderenta la tratament. De asemenea, antrenamentul propriu-zis va fi variat, evitandu-se monotonia. In momentul atingerii capacitatii maxime de efort sau a capacitatii de efort dorite, fara ischemie, se va trece in faza de mentinere, in care accentul va fi pus pe activitatea de drumetie si jocuri colective.

Se considera ca bolnavii cu cardiopatie ischemica silentioasa au un beneficiu net de pe urma efortului fizic nu numai prin cresterea pragului de efort la care apare ischemia miocardica, ci si prin reducerea numarului episoadelor de ischemie silentioasa pe parcursul activitatii cotidiene.