QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Inrijirea pacientilor cu hemoragie digestiva superioara








INRIJIREA PACIENTILOR CU HEMORAGIE DIGESTIVA SUPERIOARA



Hemoragia digestiva superioara (HDS) este sangerarea care are loc in esofag , stomac, duoden si jejunul proximal , exteriorizandu-se in special prin varsaturi (hematemeza) si prin sacun (melena).

Sangele eliminat din stomac(hematemeza) este rosu, cu cheaguri sau brun inchis, asemanator drojdiei de cafea, eventual amestecat cu resturi alimentare.

Hematemeza apare brusc, fiind precedata adesea de greutate epigastrica, greata, ameteli, slabiciune, transpiratii, anxietate.

Sangele eliminat din intestin (melena) este negru ca pacura, fiind digerat pe parcurs de sucurile digestive. Melena apare cand in intestinul superior patrund cel putin 50-80 ml sange. Socul si moartea consecutive unei HDS abundente si rapide pot surveni inainte de exteriorizarea sangerarii . Atat in hematemeza cat si in melena , culoarea sangelui poate fi rosie deschisa daca hemoragia este fulgeratoare si masiva.




HDS este mica daca se pierd 250 ml sange si nu apar efecte sistemice.

HDS este moderata cand cantitatea de sange pierduta este intre 250 si 1000 ml , tensiunea arteriala nu scade semnificative , hemoglobina ramane peste 10 g %.

HDS este mare sau masiva cand pierderea depaseste 1000 ml de sange, sangerarea determina soc iar hemoglobina scade sub 8g %.

Cauze:

Boli ale esofagului : varice esofagiene, ulcer peptic al esofagului, sindromul Mallory Weiss, diverticul esofagian, alte cauze.

Boli ale stomacului si duodenului: ulcer gastric si duodenal ( cauza cea mai frecventa 80%), gastrite hemoragice, tumori maligne si benigne ale stomacului, varice gastrice, traumatisme.

Boli ale intestinului subtire.

Hipertensiune portala de diverse cauze (ciroza).

Cauze generale : boli ale vaselor, boli de sange , soc grav.

Boli ale organelor invecinate : sange inghitit , ruptura unui anevrism, abces, tumori.

Pentru diagnosticarea localizarii HDS in prezenta hematemezei si melenei se vor exclude epistaxisul, hemoragia mucoasei bucale, hemoragii digestive inferioare (anorectoragii), modificari de culoare ale scaunului datorita unor medicamente sau alimente.

Diagnosticul de HDS , in cazul in care bolnavul nu are nici hematemeza nici melena, se pune pe prezenta semnelor clinice si de laborator ale hemoragiilor interne si pe antecedente digestive.

Evaluare cantitatii de sange pierdut se face pentru diagnosticul formei clinice de hemoragie (mica, moderata sau mare) si pentru aplicarea imediata si ulterioara a masurilor terapeutice potrivite. La domiciliul bolnavului nu exista alete mijloace de evaluare in afara anamnezei si a examenului clinic obiectiv.

Simptomatologie

In HDS mici semnele clinice in general sunt absente . Pot aparea uneori : slabiciune, transpiratii recei, hipotensiune arteriala eventual lipotimie.

In HDS moderate se observa : tahicardie, ameteli , vedere ca prin ceata, hipotensiune arteriala, lipotimie.

In HDS masive apar uneori semne de soc hiopovolemic, paloare intensa, polipnee, anxietate, extremitati reci, puls rapid si filiform , sudori reci, sete intensa , greturi , adinamie, hipotensiune, pierdere a cunostintei.

Regula generala : in orice hemoragie, internarea in spital este obligatorie intr-un serviciu chirurgical sau terapie intensiva.

Conduita de urgenta:

Repaus strict la pat in decubit dorsal fara perne (in hemoragiile masive pozitia Trendelenburg pentru mentinerea unei circulatii cerebrale corespunzatoare).

Se interzice orice efort fizic.

Asistenta medicala va linisti bolnavul si apartinatorii recomandandu-le calm si convingandu-i de necesitatea repausului. Aceasta masura trebuie aplicata atat la domiciliul bolnavului , in timpul transportului la spital, cat si in spital. Repausul dureaza cel putin 3 zile dupa oprirea hemoragiei.

Asistenta medicala va colecta intr-un vas sangele eliminat de bolnav si-l va prezenta medicului.

Va curata gura bolnavului fara sa deplaseze bolnavul.

Prevenirea socului hemoragic trebuie sa se faca imediat la orice esalon al asistentei medicale. Evolutia fiind imprevizibila se recomanda ca medicul care vede primul bolnavul sa puna o prefuzie cu solutii cristaline, fie glucoza 33% fie ser fiziologic. Indicatia de transfuzie se face mai tarziu.

Bolnavul cu HDS trebuie in mod obligatoriu internat.



Conduita in spital: supravegherea functiilor vitale se face din ora in ora in hemoragiile masive.

Examinari de laborator: La indicatia medicului se recolteaza sange pentru determinarea hematocritului, hematiilor hemoglobinei; se recolteaza scaun pentru punerea in evidenta a sangelui din materiile fecale; in cazuri grave se determina azotemia , ionograma, rezerva alcalina, testele de coagulare.

Aplicarea masurilor terapeutice indicate de medic:

Asistenta medicala aplica punga cu gheata in regiunea epigastrica.

Pregateste sange izogrup, izoRh si instaleaza transfuzia de sange.

Administreaza medicatia hemostatica in caz ca se asociaza.

Instaleaza perfuzia cu substituienti de volum : macrodex sau ser fiziologic daca lipseste solutia macromoleculara.

Pregateste si administreaza sedativ in caz de indicatie.

Se recomanda aspiratie gastrica pentru evacuarea sangelui.

Se pot efectua in scop hemostatic si spalaturi cu apa cu gheata.

Alimentatia:

Se suprima alimentatia pe gura bolnavul putand primi doar lichide reci cu lingurita, eventual lapte rece 20-30 ml din ora in ora.

A doua zi sunt permise 12-14 mese compuse din 150-200 ml lapte, regim hidrozaharat.

A treia zi se adauaga supe mucilaginoase, gris, pireuri de legume, budinci, creme, ajungandu-se in cateva zile la o ratie calorica de 1500-200 de calorii.

Particularitati terapeutice:

In caz de rupturi de varice esofagiene se introduc in esofag , pentru 24-36 de ore, sonde speciale cu balonas esofagian compresiv.

In ciroza hepatica se recomanda evacuarea sangelui din intestin prin clisme.

In gastritele hemoragice se administreaza pansamente gastrice amestecate cu trombina uscata.

In hemoragiile de orice sursa se administreaza o fiola Noratrinal per oral , 60 ml ceai.

In cazurile in care hemoragia nu cedeaza dupa incercarea metodelor descrise , se recurge la interventia chirurgicala.





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }