QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Inflamatia acuta



INFLAMATIA ACUTA

Definitie

Inflamatia acuta reprezinta o crestere brusca a circulatiei si celularitatii cu ajutorul unei varietati de mediatori chimici, in urma actiunii directe a unor factori externi sau interni.

Fiziopatologie



Procesele dezvoltate in inflamatia acuta sunt, in ordinea aparitiei:

vasodilatatia, care produce caldura locala si congestie;

cresterea permeabilitatii vasculare, care produce edem local;

influx de PMN-uri;

influx de monocite - macrofage;

fagocitoza;

eliberarea de enzime intracelulare din fagocite.

Semnele cardinale clasice ale inflamatiei (descrise de Celsus):

  • congestie (rubor),
  • caldura locala(calor),
  • tumefiere (tumor),
  • durere (dolor),
  • (+/-) tulburari in functionalitate (functio laesa).

o  Modele morfologice:

- raspunsul inflamator este caracterizat prin formarea unui exsudat (mixtura a fluidului continand celule si proteine) care contine proteine in exces peste 3 g/I si are o greutate specifica de peste 1015 g/l.



Clasificare

Exista patru tipuri majore de exsudat in inflamatia acuta, in functie de agentul etiologic si structura tesutului in care se dezvolta procesele inflamatorii:

seros,

purulent,

fibrinos,

hemoragic

Exista si forme de trecere sau predominant alterative.

Inflamatia seroasa

  • Reprezinta etapa initiala a tuturor inflamatiilor exsudative
  • Caracteristic  - continutul apos: este redus cantitativ ca celularitate si proteine fata de continutul altor tipuri de exsudat.
  • se gaseste:

in special, in tesutul conjunctiv (Iichid fara structura, colorat palid cu eozina, care dilacereaza fibrele conjunctive formand flictene, bule);

pe seroase (in cavitatile naturale ­ lichid serocitrin in pleura, pericard, peritoneu, efuziuni articulare si fluid spinal)

pe mucoase (catarul seros).

! poate fi exemplificat si prin fluidul din arsurile termale de grad secundar, cutanate.

o  Evolutia inflamatiei seroase poate fi :

fie 'restitutio ad integrum',

fie spre inflamatia serofibrinoasa

in cadrul colectiilor de lichid la nivelul cavitatilor seroase,

in lichidul serocitrin, apar depozite de fibrina, galbuie

Exudatul (inflamatia) catarala

o  Definitie

Reprezinta o forma de pasaj intre inflamatiile predominant exsudative si cele predominant alterative, deoarece in exsudat se intalnesc si celule epiteliale descuamate din mucoase;

o  Caracteristic - continut inalt de mucus;

alterarea epiteliilor cu descuamarea lor,

prezenta de exsudat (seros, seromucos, mucopurulent),

in corion: edem, vasodilatatie si infiltrat inflamator.

o  Exemple

rinite alergice

bronsite

enterite toxice (dupa actiunea arsenicului, mercurului sau a vibrionului holeric); diareea apoasa este severa, bolnavul putand sa decedeze ca urmare a pierderilor masive si brusc instalate de Iichide si de potasiu; hidratarea bolnavului se poate face si pe cale orala

Inflamatia fibrinoasa

o  Definitie

este caracterizata de mari cantitati de proteine (albumina, fibrinogen) din plasma, cu depozite vizibile de coaguli de fibrina.

o  Macroscopic

aspectul este comparat cu 'Iimba de pisica', 'tartina cu unt desprinsa de cealalta felie', prin prezenta depozitelor albicioase depuse neregulat si aderente.

o  Microscopic

- la coloratia uzuala HE, aspectul este al unei retele fine, slab acidofila.

. Examenul de microscopie electronica evidentiaza structuri fibrilare cu striatii transversale si periodicitate coaxiala (diferenta fata de fibrele de colagen).

o  Evolutie coagulul exsudat :

se poate resorbi,

se poate organiza (aparitia de tesut de granulatie) si formarea de cicatrice consecutiva

o  Localizarile inflamatiei fibrinoase

1) pe seroase:

pleurezie fibrinoasa tuberculoasa,

pleurezie fibrinoasa uremica cu germeni piogeni,

pleurezie parapneumonica, metapneumonica, cu germeni piogeni,

pericardita fibrinoasa reumatismala, TBC, uremica,

peritonita fibrinoasa (in jurul unor organe abdominaIe inflamate: colecistita, apendicita), avand scopul de a impiedica extinderea inflamatiei spre marea cavitate.

2) la nivelul alveolelor pulmonare in pneumonii bacteriene:

- initial se produce o alveolita serofibrinoasa cu retea laxa de fibrina care umple spatiile alveolare (prehepatizatie);

- apoi in ochiurile retelei sunt exsudate, hematii (faza de hepatizatie rosie sau alveolita fibrinohemoragica), apoi PMN-uri (faza de hepatizatie cenusie sau alveolita serofibrinoleucocitara).

3) La nivelul mucoaselor se exemplifica doua varietati inflamatorii exsudative fibrinoase :

difteria

dizenteria

o  Bacilul difteric

este cantonat la nivelul istmului gatului, determinand pe mucoasa respiratorie pseudomembrane care se pot extinde pe amigdale, pilieri, faringe ­ faringoamigdalita difterica pseudomembranoasa. Extinderea la nivelul laringelui determina laringita obstructiva sau crup difteric.

o  Macroscopic

falsele membrane - pete albicioase, slab ancorate, care se detaseaza usor, dupa indepartare ramanand mici exulceratii (ulceratii superficiale);

falseIe membrane plutesc la suprafata apei;

o  Microscopic

falsele membrane sunt constituite din fibrina, PMN-uri alterate, colonii microbiene si celule epiteliale, cu leziuni distrofice in necroza si necrobioza.

o  Evolutia inflamatiei crupoase:

PMN-urile actioneaza asupra fibrinei producand o dezlipire a depozitelor fibrinoase, care pot ajunge in plaman eliberandu-se prin expectoratii: sputa 'in zeama de prune', si este partial resorbita pe cale limfatica. 0 alta cale evolutiva este spre organizarea fibrinei cu transformarea in tesut conjunctiv, cu formarea de bride sau simfize (sinechii) care pot duce la obliterarea cavitatilor (seroase sau la nivelul epiteliului malpighian al faringelui).

o  Clinic

- bacilul difteric elibereaza o toxina care de la locul de fixare difuzeaza, avand tropism pentru:

miocard - Ieziuni distrofice protidice si lipidice si infiltrat inflamator interstitial, dand insuficienta cardiaca

tesutul nervos - Ia nivelul membrelor si in periferie poate da, in general, leziuni toxice si fenomene de nevrita si paralizii - pareza valului palatin.

Inflamatia fibrinoasa

o  Dizenteria bacilara

este localizata pe ileonul terminal si colon;

o  Macroscopic

initial aspectul depozitelor de fibrina este de 'pudrat de talc',

mai tarziu - aspect tipic de inflamalie ulcerativa:

zone de eroziune cu contur neregulat,

fundul de culoare rosie

marginile albicioase acoperite de fibrina.

o  Microscopic este acelasi aspect de exsudat fibrinos, descris anterior

Inflamatia necrotica

este o particularitate a inflamatiei fibrinoase;

se produce fibrina in exces, epiteliile se necrozeaza si tesutul modificat se elimina rezultand ulceratii;

etiologia poate fi:

bacteriana bacilul dizenteric

ingerarea de substante caustice acide Ieziuni in esofag si stomac.

Inflamatia purulenta
(piogenica, supurata)

o  Definitie

prezenta exudatului purulent

o  Macroscopic

lichidul are consistenta si culoare variabila in functie de agentul patogen:

puroiul pneumococic este bine legat, verzui;

puroiul stafilococic este galbui, usor filant (curge usor);

puroiul streptococic este cenusiu, murdar, grunjos etc.

o  Microscopic

puroiul contine mari cantitati de:

PMN-uri,

piocite globule de puroi, provenite din PMN-uri lipsite de nucleu, cu prezenta de lipide si glicogen intramembranar,

detritus necrotic

colonii microbiene.

o  Etiopatogenie

infectiile microbiene pot avea poarta de intrare cutanata, mucoasa, germeni vehiculati prin sange (bacteriemie, septicemie).

exemplu la abcesele renale germenii ajung in glomeruli evidentiindu-se mici focare circumscrise: abcese, predominant in corticala (puncte galbene inconjurate de lizereu congestiv aparent si eventuala supuratie - abcese de eliminare liniare pe traseul tubilor renali).

o  Exsudatul purulent evidentiaza colectii circumscrise:

in tesuturi solide - abces,

in cavitati - empiem,

colectii difuze ­flegmon.


Abcesul

Abcesul este o inflamatie acuta purulenta localizata, ce prezinta perete de fibrina care il delimiteaza de tesuturile din jur.

bacteriile piogene realizeaza abcese prin diseminare de tip bacteriemic (septicemie), trombi septici, de la plagi infectate, sau, mai rar, pe calea foliculilor pilosi sau furunculoza.

o  Etiopatogenie

puroiul atrage PMN­uri, cantitatea de puroi determinand presiuni pe tesuturile din jur: se produc leziuni distrofice pe tesuturile vecine prin compresie si prin factori toxici. Afluxul PMN-urilor reprezinta un masiv 'manson' in jurul abcesului, cu aparitia membranei piogene, care nu este o realitate anatomica.

La periferie se constituie o reactie fibroblastica ('membrana') uneori realizandu-se inchistarea (retea de fibrina si leucocite, avand concentric la exterior tesut de granulatie, care este inconjurata de fibre conjunctive dense) membrana nu este generatoare de puroi (piogen: pia = puroi; gens-genesis = a forma).

o  Evolutia abcesului

tendinta naturala este de fistulizare, datorita:

cresterii tensiunii in interiorul abcesului

cresterii produselor rezultate din distructia celulelor si a afluxului de lichide in abces.

Inchistarea abcesului reprezinta constituirea unei capsule periferice prin transformarea colagena a membranei piogene si repararea abcesului prin cicatrice.

Marimea abcesului variaza de la cativa milimetri (microabcesele din fundul glandelor

Lieberkuhn) pana la cativa centimetri (10- 12 cm in abcesul hepatic).

Abcesul hepatic

- germenii piogeni ajung:

pe calea arterei hepatice abces periferic sub capsula Glisson, de obicei mare, fara membrana piogena.

pe calea venei porte abcese Chauffard sau ficatul "in burete', abcese multiple inconjurate de membrana piogena

prin caile biliare puroiul are o tenta verde, cu membrana piogena


Abcesul renal

pot exista microabcese subcapsulare sub forma de mici pungi cu puroi pe suprafata renala. Acestea pot conflua, dand abcese perirenale subcapsulare, care pot depasi capsula (abcese paranefritice).

Abcesele cerebrale pot fi:

unice -focare de vecinatate datorate sinuzitelor sau oto­mastoiditelor

multiple (septicemice) care obisnuit difuzeaza in leptomeninge.

Abcesele osoase pot fi:

subperiostale

endosoase in cavitatea medulara, de obicei, posttraumatic.

Supuratia osoasa apare pe seama exsudatului inflamator, care da si o compresie pe vase cu necroza osoasa; fragmentul osos, denumit 'sechestru', pierde legatura cu osul, unde se dezvolta cavitatea purulenta, care se numeste 'cosciug'; sechestrul pluteste in masa de puroi si se asociaza frecvent hiperostoze si perforatii in periost, pe unde se scurge puroi sau apar scurgeri de puroi doar sub forma de pustule.

Inflamatia purulenta
Flegmonul

o  Definitie

este o colectie purulenta difuza care se extinde deoarece agentul cauzal este foarte virulent si tesutul din jur opune o rezistenta slaba pe seama componentei predominante a tesutului lax sau adipos (flegmonul planseului bucal, flegmonul periamigdalian, flegmonul fesier) sau in jurul unor organe (apendicita flegmonoasa, colecistita flegmonoasa, gastrita flegmonoasa etc.).

Procesul ulceros si flegmonos porneste de la mai multe puncte ale mucoasei, de la nivelul criptelor mucoasei prin necroza epiteliala si reactie inflamatorie fibrinoleucocitara.

o  Macroscopic

Ex. → apendicita acuta flegmonoasa este caracterizata de:

apendice tumefiat cartonat, rosu, acoperit de depozite albe de fibrina;

mezoapendicele are edem si desen vascular accentuat;

mucoasa este foarte congestiva, groasa, presarata cu ulceratii cu fundul plat;

cavitatea apendiculara este ocluzata de coproliti sau samburi de fructe care sunt la originea ulceratiilor prin compresie sau prin retentia secretiilor la acest nivel.

o  Microscopic se constata acelasi aspect, descris mai sus.


Inflamatia hemoragica

este caracterizata de un exsudat hemoragic care apare in inflamatii cu leziuni vasculare grave;

exsudatul este format din fibrina si hematii in cantitate mare (diferentiere fata de hemoragie: pe reteaua de fibrina apar hematii - milioane, si leucocite ­ mii);

apare in:

inflamatia pur virala gripala,

in bacteriemia carbunoasa pulmonara (dalac sau antrax),

pesta pneumonica,

leptospiroze etc.

Inflamatia gangrenoasa

  • este data de germeni anaerobi sau facultativi anaerobi (streptococi in endometrite post-abortum sau post-partum), cu descompunerea componentilor tisulari, antrenand un miros fetid caracteristic: pulpita dentara sau gangrena pulmonara.

exsudatul si produsul de necroza completa este inegal, astfel in cat resturile tisulare seamana cu niste zdrente.

o  Macroscopic

- exsudatul care lizeaza apare negru albastrui (sange modificat);

- la nivelul plamanului diagnosticul de gangrena pulmonara se pune cand in sputa apar resturi de fibre elastice;

→ asocierea fuzo­spirilara da 'noma' sau gangrena obrazului.

Inflamatiile alterative

- insotesc inflamatiile exsudative sau proliferative:

inflamatii catarale acute

angine ulceronecrotice,

inflamatii gangrenoase,

necroza din TBC,

sifilis


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }