Hemiplegia

HEMIPLEGIA

Definitie:

AVC-ul este o disfunctie complexa cauzata de o leziune a creierului. AVC-ul este "o disfunctie neurologica acuta de origine vasculara cu simptome si semne care corespund si implica ariile corticale".

AVC-ul are ca rezultat un sindrom de neuron motor central, care in functie de intensitatea, sediul leziunii si marimea ei duc la pareze sau paralizii ale unui hemicorp si o serie de disfunctii asociate:

modificarea tonusului muscular, in special a repartitiei acestor modificari la nivelul grupelor musculare; exagerarea reflexului muscular de intindere la grupele musculare flexoare la membrul superior si extensoare la membrul inferior (situatie cel mai des intalnita)

deficit de contractie musculara voluntara (scaderea fortei de contractie voluntara) care se manifesta si in absenta spasticitatii; in special la grupele musculare antagoniste muschilor spastici, dar si la acestia din urma

pierderea capacitatii de relaxare a muschilor antagonisti in timpul contractiei voluntare a agonistilor

pierderea abilitatii pentru miscarile fine coordonate

exagerarea reflexivitatii osteo-tendinoase, clonusul flexorilor mainii si a extensorilor piciorului si genunchiului

predominenta activitati musculare sincinetice

tulburari senzoriale: aceste tulburari afecteaza feedback senzitiv ce conditioneaza raspunsul motor si face imposibila utilizarea membrului respectiv, chiar si atunci cand functia motorie este restabilita

Cauzele AVC:

Cauzele cele mai comune sunt:

Tromboza

Embolismul

Hemoragia cerebrala

Ateroscleroza este factorul major care duce la obstructia arterelor cerebrale. Placa de aterom favorizeaza aderarea plachetelor rezultand trombi, care duc la ischemie si infarct cerebral.

Embolia este data de materii care se deplaseaza prin vasele sanguine. Acestia pot fi trombi, grasime, aer, bacterii, etc. Cel mai frecvent se asociaza cu boli cardiace cum ar fi stenoza mitrala, infarctul miocardic, aritmiile, etc.

Hemoragia apare in urma rupturii unui vas cerebral cu inundarea creierului si se datoreaza:

Hipertensiunii arteriale (HTA) si aterosclerozei care slabeste vasul. Cand hemoragia este masiva, moartea apare in cateva ore;

Ruperea unui anevrism (dilatatii arteriale innascute de obicei) in special la tineri.

Factorii de risc:

Factorii majori sunt HTA si functia cardiaca deficitara;

Diabetul, obezitatea, fumatul, sedentarismul, stresul, cresterea colesterolului sanguin, predispozitia genetica.

Forme clinice ale AVC:

AVC ischemic

AVC ischemice debuteaza in general in jurul varstei de 60-70 de ani cu o incidenta mai mare la barbati (raportul B/F=1,3).

Etiologie:

Cunoasterea factorilor determinanti declansatori sau favorizanti (factori de risc) ai AVC, cat si conditionarea lor reciproca faciliteaza o gandire medicala multidimensionala, permit stabilirea unui diagnostic corect si asigura aplicarea unui tratament adecvat si precoce.

Bolile vasculare - alternarea patului vascular sistemic si implicit a celui cerebral (ateroame, stenoze si ocluzii arteriale) constituie elementul de baza al AVC ischemice, intrucat acestea determina tulburari hemodinamice cerebrale directe (scaderea sau intreruperea debitului sanguin circulant), constituie de foarte multe ori verigi importante in patogenia altor afectiuni cu rasunet cerebral (HTA, cardiopatia ischemica) si reprezinta punctul de plecare al unor embolii care compromit pe timp variabil si in grade diferite circulatia cerebrala in anumite teritorii arteriale. In ischemii cerebrale, explorarea completa a arborelui arterial cerebral trebuie sa inceapa de la nivelul arcului aortic. De asemenea, trebuie sa avem in vedere faptul ca leziunile arterelor cu distributie cerebrala (extra si intracraniene) oricat de limitate ne apar, trebuie considerate ca facand parte dintr-un proces vascular mai general, care afecteaza si alte organe (in primul rand cordul).

Ateroscleroza

Hipertensiunea arteriala (HTA

Diabetul zaharat

Bolile hematologice

Alcoolismul si fumatul sunt din ce in ce mai mult implicate in determinarea AVC ischemice. Obezitatea ocupa un loc important in aparitia AVC ischemice mai ales prin asocierea sa frecventa cu HTA si diabetul zaharat.

Fig. 8- Embolism arterial

Anticonceptionalele orale ocupa un loc aparte in determinismul AVC ischemice la persoanele de sex feminin care le folosesc perioade indelungate. Migrenele se pot insoti de ischemii cerebrale, mai ales la adolescenti sau adulti sub 50 de ani care prezinta astfel de crize de peste 10 ani.

Foaie de observatie clinica:

Nume: S.A.

Sex: F

Varsta: 73

Localitate: Oradea

Diagnostic:

Hemiplegie spastica stanga post AVC ischemic,cardiopatie ischemica cronica cu fibrilatie arteriala cu alura medie.

Anamneza:

a) Antecedente heredocolaterale: fara importanta

b) Antecedente personale: AVC ischemic,mai 2009

c) Conditii de viata si munca: activitate fizica intense

d) Comportamente: nu consuma toxice

e) Medicatie: Digoxin 0,25 mg 1-0-0

Diurex 50 mg 1-0-0

Isodinit 20 mg 1-0-1

Prestarium 1-0-1

Tablou Clinic:

Tablou clinic personal:

Tonus muscular:hipertonie

Sensibilitate member:parestezii membu inferior

Miscari active:prezente cu FMS scazut

Tablou clinic din literature:

ROT exaggerate,clonus picior si mana,reactia de redresare

Tulburari de coordonare

Tulburari de sensibilitate

Tulburari de limbaj

Scurt istoric:

Pacienta cu AVC ischemic,se interneaza de urgenta pentru deficit motor pe hemicorpul stang,mers imposibil,tulburari sfincteriene,parestezii pe hemicorpul stang.

Program recuperator:

Kinetoterapie individual

Parafina (la pat)

Terapie Ocupationala

Consiliere psihologica

Obiective pe termen scurt:

Scaderea spasticitatii

Cresterea mobilitatii articulare

Prevenirea contracturilor si retractiilor musculo-tendinoase

Ameliorarea posturii si aliniamentului

Constientizarea partii paralizate

Obiective pe termen lung:

Reeducarea funct. motorize voluntara;

Refacerea sensibilitatii;

Ameliorarea functiilor de coordonare ale corpului;

Cresterea si adaptarea capacitatii la effort;

Reeducarea mersului;

Reantrenarea ADL;

Evaluarea specifica:

-sub aspect: -static:

-stand culcat: Soldul in ABD si RE,glezna: dorsiflexie si inversie.

-dinamic: -(in timpul miscarilor)

Evaluarea:Simetriei corpului: (centrarea capului,simetria scapulelor,inclinatia trunchiului)

Simetria in raport cu linai umerilor

Simetria in raport cu linia soldurilor;

Posturarea corecta:

In decubit dorsal:

-Capul:pe linie mediana;

-Scapula rotate in sus cu o perna sub umar;

-Membrul superior usor in ABD;

-Cotul extins;

-Antebrat in suspensie;

-Pumnul,degetele in extensie;

-Pelvisul in pozitie neutra,fara sa cada in R.E.

In decubit lateral:

-Umarul in protractie;

-Membrul superior in flexie si sustinut de o perna;

-Cot in extensie;

-Pelvis in protractie;

-Genunchi in flexie;

-Sold rotatie neutra;

-Tot membrul superior este sustinut de o perna,inaintea pacientului;

Program de exercitii specifice:

Ex.1:

P.I.:Sezand cu mainile inclestate inaintea trunchiului;

T.1.:indoirea trunchiului cu coborarea M.S.intre cele doua coapse spre sol;

T.2.:revenire in P.I.

Cei doi hemicorpi trebuie sa se deplaseze simultan.

Comanda verbala;

Control visual;

Dozaj: aproximativ 6 repetari

Ex. 2:

P.I.: Sezand cu mainile inclestate,sprijinite pe o masa inainte;

T.1.:Impingerea membrului superior inainte prin alunecare,pe planul mesei;

T.2.:Revenire in P.I.

Comanda verbala;

Control visual;

Atingerea usoara pentru informatie;

Dozaj:aproximativ 8-10 repetari

Ex. 3:

P.I. : Sezand la marginea patului cu M.S. sprijinit oblic inapoi,extinse din cot.

Stretch prelungit a musculaturii flexuare a antebratului,pumnului,degetelor si pronatorilor,telescopare in articulatia scapulo-humerala;

Dozaj:aproximativ 5 repetari

Ex. 4: Sezand la marginea patului,M.S. sprijinit inainte pe o ladita.Se executa transferal proectiei centrului de greutate de pe suprafata de sprijin spre poligonul de sustinere cuprins intre cele doua talpi.

T.1 : Aplecarea trunchiului inainte cu ridicarea sezutului de pe pat.

T.2 : Revenire in P.I.

Mana kinetoterapeutului priza deasupra rotulei de partea afectata,contra priza pe regiunea fesiera,a partii neafectate.

Comanda verbala;

Dozaj:aproximativ 10 repetari

Concluzii:

• Posturarile instituite precoce au o implicatie favorabila in procesul de recuperare
• Un program kinetic correct adaptat pentru fiecare pacient a crescut sansele uneirecuperari mai rapide
• Pacientii care nu au avut support la domiciliu sau cei care nu au abandonat practicile au facut un nou AVC

Propuneri:

Tehnici de ADL pentru pacientii hemiplegici:

• tehnici de imbracare cu o singura mana
• imbracarea puloverului
• imbracarea pantalonilor
• punerea ortezei si a pantofului
• alimentarea bolnavului cu hemiplegie
• activitatile de igiena si toaleta personala