QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica








FACTORII CARE INFLUENTEAZA ACTIUNEA FARMACODINAMICA


Sunt dependenti de :

  • medicament
  • orgaism
  • alte conditii
  • asocierea medicamentelor

Factorii dependenti de medicament

  1. structura chimica

nucleul de baza – confera afinitate selective pentru un anumit tip de receptori

gruparile funtionale “ farmacofore “

  • grupari farmacofore “accesorii “
  • influenteaza :

profilul farmacodinamic




afinitatea pentru receptori

activitatea intrinseca


De exemplu , gruparea lactonica a glicozizilor cardiotonici este indispensabila pentru actiunea cardiotonica .

  • grupari farmacofore “ distribuitoare “
  • influenteaza :
  • profilul farmacocinetic
  • distributia in organism
  • modificarea
    1. caracterului polar al moleculelor
    2. coeficientul de partaj lipide/apa ( L/A )

De exemplu :

Prezenta unui radical CH3 la atomul de N de pe nucleul barbituric imprima efect narcotic ( coefficient de partaj L/A ridicat ) .

Gruparile OH fenolice sau alcoolice pe nucleul beta feniletilaminei al medicamentelor adrenomimetice scad difuziunea prin bariera hematoencefalica si diminua efectul excitant SNC .

  • tipul formei ( drajeu , capsula , tableta )

coeficientul de partaj L/A

Este in functie de :

  • tipul
  • numarul
  • pozitia pe nucleu a gruparilor hidrofile

Raportat la numarul gruparilor hidrofile

  • hidrofil
  • carbonil
  • carboxil

Cu cat gradul de lipofilie este mai mare cu atat creste difuziunea prin membranele biologice , inclusiv la nivelul SNC .


Concentratia plasmatica

Este un parametru farmacocinetic foarte important si util in farmacografia medicamentelor .

Concentratia plasmatica se clasifica in :

  • concentratia plasmatica eficienta terapeutic
  • concentratia plasmatica toxica
  • concentratia plasmatica letala

Concentratia plasmatica eficienta terapeutic flucteaza intre :

  • concentratia plasmatica eficienta minima
  • concentratia plasmatica eficienta maxima

Concentratia plasmatica stationara ( “ steady state “ ) este concentratia plasmatica atinsa in stare de echilibru , la administrarea de doze repetate , la intervale regulate de timp .

In “ steady state “ cantitatea de medicamente apurata in unitatea de timp este egala cu cantitatea absorbita .

Doza este cantitatea de medicament ce produce un anumit efect biologic :

Se exprima in :

  • g
  • mg
  • unitati biologice

Raportate la :

  • greutatea globala
  • pe kg corp
  • m2 de suprafata corporala

Exista mai multe tipuri de doza :

Dupa durata efectului

  • doza pentru o data
  • doza / 24 ore
  • doza / cura

Dupa intensitatea efectului :

  • doza eficace dinamica
  • DE25
  • DE50
  • DM
  • Doza toxica
  • Doza letala

Dozele eficace sunt :

  • Doza eficace minima DE25
  • Doza medie eficace DE50
  • Doza maxima DM

Dozele letale sunt :

  • Doza letala minima DL25
  • Doza letala
  • Doza letala absoluta DL100

Dozele DE25 si DL25 produc efectul farmacodinamic si respective moartea , la 25% din indivizii din colectivitate .

Dozele DE50 si DL50 produc efectul farmacodinamic si respective moartea , la 50% din indivizii din colectivitate .

DM = doza maxima este cea mai mare dintre dozele eficace , la care nu apar semne de intoxicatie .

DL100 produce moartea la toti indivizii .


Ritmul administrarii

Influenteaza :

Latenta

Timpul efectului maxim

Durata efectului farmacodinamic


Un ritm alert , cu un interval prea mic intre doze , raportat la T ½ , poate determina acumularea in organism , cu efecte nedorite de supradozare .


Factorii dependenti de organism :

Sunt :

Calea de administrare

Specia

Sexul

Tipul fiziologic

  • Tipul de sistem nervos
  • Tipul de metabolism

Starea fiziologica particulara

  • Graviditatea
  • Nou nascut
  • Copil
  • Varstnic

Starea patologica

Starea sistemelor enzimatice

Starea receptorilor


Rezultatele acestor factori constituie reactivitatea individuala .



Calea de administrare

Influenteaza activitatea farmacodinamica

Cantitativ

Uneori si calitativ

Exemple :

MgSO4

  • P.o. = purgativ
  • Inj. = deprimant al SNC

Procaina

  • Local = actiune anestezica locala
  • i.v. = antispastic

lidocaina

  • local = anestezic local
  • i.v. – antiaritmic , anticonvulsivant

Specia

Influenteaza in special biotransformarile si indirect durata actiunii farmacodinamice .

De exemplu :

Morfina

  • la om are atiune inhibitoare asupra SNC
  • la soarece , pisica , porc – stimulatoare

Sexul

In general femeile sunt mai sensibile , mai ales la actiunea medicamentelor cu actiune asupra SNC

Tipul fiziologic

Tipul de sistem nervos

Factorii psihici :

  • tonus psihic
  • emotia
  • autosugestia

Pot constitui factori subiectivi ce pot antrena aparitia unui efect farmacodinamic subiectiv .

Tonusul psihic poate influenta raspunsul la actiunea medicamentelor ; astfel , se disting indivizi “ placebo-reactivi “ .

Placebo este o substanta fara efect farmacodinamic obiectiv .

Exemple :

Lactoza – p.o.

Ser fiziologic – parenteral

Placebo reactive este reactiv este persoana care raporteaza un efect terapeutic dupa administrarea unei substante placebo .


Tipul de metabolism

Poate influenta actiunea unor medicamente :

Indirect – in functie de activitatea sistemelor enzimatice

Direct – in corelatie cu echilibrul glandelor endocrine

De exemplu , hipertiroidienii sunt mai putin sensibili la actiunea unor anestezice generale .

Starea fiziologica particulara

Graviditatea

De exemplu , medicamentele ocitocice ( contracturante uterine ) au efect mai intens pe uterul gravid .

Varsta

Copii si batranii sunt mai sensibili la actiunea deprimantelor SNC .

Starea patologica

Unele medicamente actioneaza numai in cazul existentei unei stari patologice .

Exemplu :

  • antipireticele scad febra nu si temperature normala
  • antiasmaticele au efect numai in cazul bronhoconstrictiei

Starea sistemelor enzimatice

Modificarile in sistemele enzimatice poate fi :

  • cantitative
  • calitative

Modificarile cantitative se pot desfasura in doua sensuri :

  • cu stimularea activitatii enzimatice ( INDUCTIE ENZIMATICA )
  • cu inhibarea – incetinirea activitatii enzimatice ( INHIBITIA ENZIMATICA ) .

Consecintele farmacologice ale inductiei si inhibitiei enzimatice sunt :

  • farmacocinetice – modificarea vitezei de biotransformare si T1/2
  • farmacodinamice – modificarea intensitatii si duratei efectului
  • farmacotoxicologice – efecte adverse de supradozare
  • farmacoterapeutice – ineficienta terapeutica

INDUCTIA ENZIMATICA duce la diminuarea actiunii farmacodinamice ( cu influenta asupra dozei ) .

INHIBITIA ENZIMATICA produce o exacerbare a actiunii farmacodinamice si la aparitia efectelor adverse de supradozare relative la doze eficiente .

Modificarea calitativa in starea sistemelor enzimatice se datoreaza unei boli genetice ( ENZIMOPATII ) .

Exemplu : IDIOSINCRAZIILE - sunt reactii adverse la medicamente si dunt definite ca hipersensibilitatea ( INTOLERANTA ) congenitala de grup .

Factorii dependenti de mediu si de alte conditii

Sunt :

Alimentatia

Factorii de mediu natural

  • temperatura ambianta
  • lumina si zgomotul
  • altitudinea si presiunea

Viata sociala

Stresul

Momentul administrarii

  • timpul meselor
  • bioritmuri

Alimentatia

Poate scade activitatea sistemelor enzimatice si scade metabolizarea medicamentelor .

Excesul anumitor alimente bazice ( laptele , vegetalele ) sau acide ( carne , grasimi , cerealele ) influenteaza echilibrul acido-bazic .

Unele alimente pot interactiona cu unele medicamente :

  • exemplu : branza , berea + antidepresive IMAO determina criza de HTA

Zgomotul si lumina

Au efect stimulator asupra SNC

Accentueaza efectele medicamentelor excitante SNC


Stresul

Potenteaza efectele medicamentelor excitante .

Diminua efectul medicamentelor inhibitoare .


Momentul administrarii

Se refera la doua aspecte distincte :

i.         momentul administrarii p.o. , raportat la mese

ii.       momentul administrarii raportat la bioritmuri

In general daca nu exista alta recomandare este bine ca medicamentele sa fie administrare pe stomacul gol :

o      cu o ora inainte de masa

o      la 3 ore dupa masa

Sunt unele medicamente cu indicatii precise :

  • medicamente care se administreaza dimineata inainte de masa cu 30 min :
  • purgative
  • antihelmintice
  • diuretice
  • medicamente administrate inainte de mese cu 30 d emin :
  • anorexigene
  • stimulente ale secretiei gastrice
  • hipoglicemiantele
  • medicamente administrate in timpul mesei sau imediat dupa :
  • substituenti ai secretiei gastrice – HCl , pepsinele
  • iritante ale mucoasei – antiinflamatoare , aspirina , saruri de fier , teofilina , digitalice , etc.
  • medicamente administrate la 30-60 min. dupa masa :
  • antiacide
  • hipocolesterolemiante


Bioritmurile

Reprezinta evolutia ritmica a functiilor biologice .

Bioritmurile pot fi :

Cu frecventa inalta si durata pana la 30 min.

Cu frecventa medie ( exemplu : CIRCADIANA – 24 h )

Cu frecventa joasa ( durata de 1 an )

  • ritmuri saptamanale
  • ritmuri lunare ( menstruale )
  • ritmuri sezoniere
  • ritmuri anuale

Medicamentele se administreaza in functie de bioritmuri :

antiasmaticele se administreaza in doza mare seara , pentru a preveni crizele din timpul noptii

antiulceroasele se administreaza in doza mare seara pentru a preveni crizele de ulcer care au loc noapte

antihipertensivele se administreaza ziua , deoarece crizele de HTA se produc ziua.


INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE

Pot avea loc

  • in VITRO
  • seringa
  • flacoanele de perfuzie
  • in VIVO – in organism

Asocierile medicamentelor in vitro pot provoca :

  • precipitari
  • modificari ale pH-ului
  • modificari de culoare , etc.

Interactiunile in vitro reprezinta “ INCOMPATIBILIATATI “

Exemple :

un medicament in solutii injectabile nu se amesteca cu nici un alt medicament : ampicilina , digitoxina , gentamicina , insulina , etc.

nu se asociaza gentamicina , kanamicina , penicilina , cefalosporinele .


Interactiunile in vivo pot fi :

  • sinergice
  • antagoniste

SINERGISMUL apare cand medicamentul actioneaza in acelasi sens .

Sinergismul poate fi :

  • de aditie
  • de potentare

Sinergismul de aditie – apare cand substanta medicamentoasa asociata actioneaza pe acelasi tip de receptori .

Exemplu : aspirina + paracetamol .

Efectul asocierii celor doua medicamente este mai mic sau egal cu efectul fiecarui medicament luat separate .

Efectul A+B Efectul A + Efectul B

Exemplu :

Anestezicele generale + trachilizante ( se pot reduce dozele de anestezic )

Antihipertensivele + diuretice


ANTAGONISMUL apare cand medicamentele actioneaza in sensuri opuse .

Rezultatul asocierilor trebuie evitat deoarece duce la :

  • diminuarea actiunii farmacodinamice
  • anularea sau chiar inversarea actiunii

Exemplu :

  • pilocarpina ( parasimpatomimetic ) + atropina ( parasimpatolitic )
  • adrenalina si propanolol
  • adrenalina este antagonist fiziologic al histaminei

Antagonismul poate fi in anumite situatii util in terapeutica :

Exemplu : tratamentul intoxicatiilor cu antodoturi :

  • vitamina k in supradozarea anticoagulantelor cumarinice
  • naloxonul in intoxicatiile cu morfina , etc.

FARMACOTERAPIA

Este ramura aplicativa a farmacologiei care se ocupa cu indicatiile terapeutice ale medicamentelor .

Exista doua metode farmacoterapeutice alternative care se deosebesc prin principiile terapeutice utilizate :

Metoda ALOPATA

Metoda HOMEOPATIA

ALOPATIA este farmacoterapeutica :

  • unanim acceptata
  • oficiala
  • scolstica ( invatat in Facultati de Farmacie si Medicina )
  • fundamentata stiintific pe farmacodinamia experimentala ( studii pe animale de laborator )

HOMEOPATIA este farmacoterapia :

i.         acceptata de o minoritate de medici si farmacisti

ii.       se invata in cursuri :

postuniversitare

optionale

iii.     fundamentata pe simptomele produse de remedii

iv.     studiate doar pe omul :

sanatos

sensibil la aceste remedii



Tipuri de farmacoterapie

Sunt doua mari criteri de clasificare :

Criteriul terapeutic

Criteriul farmacografic


1.clasificarea in functie de scopul terapeutic

Farmacoterapia

  1. profilactica – previne boala
  2. curativa – trateaza boala

Farmacoterapia

Etiotropa – trateaza cauzele bolii

Patogenica – trateaza mecanismele fiziopatologice tulburate

Simptomatica – trateaza simptomele

De substitutie – furnizeaza substantele fiziologice deficitare


Farmacoterapia

De baza – pentru majoritatea bolnavilor cu acelasi diagnostic

Individualizata – pentru un bolnav


  1. clasificarea in functie de criteriul farmacografic
    1. farmacoterapia

i.         de atac

ii.       de intretinere

    1. farmacoterapia

i.         continua – ex. Perfuzia

ii.       intermitenta – doze repetate , la intervale de timp fixe

    1. farmacoterapia

i.         enterala

ii.       parenterala

    1. farmacoterapia

i.         monoterapie – cu un medicament

ii.       terapia complexa – cu “ n “ medicamente


MEDICAMENTELE ESENTIALE

OMS a elaborate o lista de cca. 200 “ medicamente esentiale “ utila mai ales in tarile in curs de dezvoltare , care nu au o industrie farmaceutica proprie si trebuie sa importe medicamente .

Medicamentele esentiale sunt medicamente necesare satisfacerii nevoilor de baza ale majoritatii populatiei , care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

  • eficacitate certa
  • cost convenabil
  • risc de reactii adverse acceptabile
  • usurinta si comoditatea de administrare
  • disponibilitate in functie de morbiditatea in teritoriu

Morbiditatea = tipurile de boli specifice teritoriului respectiv .

PLANUL TERAPEUTIC

Trebuie individualizat pentru fiecare bolnav .

Obiectivele planului terapeutic sunt :

“ Primum non nocere “ – sa nu faca rau

Eficacitate maxima , cu riscuri minime

Economic pentru bolnav si societate

Usor de aplicat si supravegheat



FARMATOXICOLOGIA GENERALA

Farmacotoxicologia este ramura fundamentala a farmacologiei care se ocupa cu reactiile adverse produse de medicamente .

Reactiile adverse RA ( dupa definitia OMS ) sunt reactiile nedorite , daunatoare ce apar la dozele eficace terapeutic .

Tipuri de reactii adverse :

Efect secundar

Efect toxic

Efect cancerigen

Efect mutagen

Intoleranta

  • congenitala ( idiosincrazia )
  • dobandita ( alergie )

efect imunosurpresiv

toleranta

dependenta

  • psihica
  • fizica

toxicomanie

efect de intrerupere brusca a tratamentului

  • efect “ rebound “
  • sindrom de abstinenta
  • insuficienta functionala glandulara

efect asupra reproducerii si asupra fatului


Efect secundar

Efectele secundare ( RA care apar ca urmare a actiunii farmacodinamice secundare a medicamentelor .

Exemple :

ATROPINA

Are actiune principala antispastica – parasimpatolitica .

Actiune secundara – uscaciunea gurii pana la asialie ( fara saliva ) cu dificultate in deglutitie sau inghitire .


FENOBARBITALUL

Actiune principala – este hipnotic si anticonvulsivant

Actiune secundara – relaxarea musculaturii striate cu incoordonare motorie


Efecte toxice

Sunt tulburari actiuni ) diferite de efectele farmacodinamice ale medicamentelor si constau in tulburari morfologice sau functionale ale unui organ .

Efectele toxice pot fi :

  • usoare
  • grave
  • fatale

Se pot manifesta la nivelul tuturor tesuturilor si organelor .

Exemple :

La nivelul SNC pot apare :

  • psihoze si halucinatii produse de AINS ( indometacin , ibuprofen )
  • stare confuzionala produsa de barbiturice , la batrani
  • tulburari de memorie produse de anticoagulante , la varstnici

La nivelul inimii apar

  • efecte functionale ( aritmii )
  • efecte morfologice ( leziuni degenerative ) in timpul tratamentului cu doxorubicin

La nivel sanguin se inregistreaza :

  • aplazie medulara si anemie aplastica ce poate sa apara la cateva saptamani dupa intreruperea tratamentului cu cloramfenicol
  • leucopenie si trombocitopenie in timpul tratamentului cu citostatice si fenotiazine
  • hipercoagulabilitate pana la tromboza in timpul administrarii contraceptivelor orale
  • methemoglobinemie la tratamentul cu paracetamol
  • anemie megaloblastica la tratamentul cu antiepileptice ( fenitoin )

La nivelul aparatului digestiv apar :

  • efecte functionale
  • varsaturi
  • diaree
  • colici
  • efecte morfologice – ulcere in timpul tratamentului cu iritante ale mucoasei gastrice

La nivelul ficatului apar :

  • citoza hepatica la :
  • paracetamol
  • rimfapicina
  • IMAO
  • CITOSTATICE
  • Icter la :
  • Contraceptive orale
  • Antidiabetice orale
  • Steatoza la :
  • Corticosteroizi
  • Tetracicline
  • Hepatita cronica si ciroza la clorpromazina
  • Colestaza intrahepatica
  • Contraceptive orale
  • Esterogeni
  • Fenotiazine antidiabetice orale

La nivelul rinichilor :

  • Nefropatii la :
  • Kanamicina
  • Gentamicina
  • Peniciline
  • Cristalurie la : sulfamide

La nivelul aparatului respirator se inregistreaza :

  • Astm bronsic
  • Fibroza pulmonara cu
  • Tuse
  • Dispnee
  • Limfadenopatie hilara si mediastinala la fenitoin

La nivelul urechii provoaca :

  • Ototoxicitate cohleara ( surditate )
  • Kanamicina
  • Furosemid
  • Salicilati ( peste 6g / zi )
  • Ototoxicitate vestibulara ( tulburari de echilibru , vertij )
  • Streptomicina
  • Gentamicina

La nivelul ochiului se poate produce :

  • Pigmentarea irisului la antimalaricele utilizate “ a “ la “ long “ in tratamentul poliartritei reumatoide
  • Glaucom la glucocorticoizi
  • Rinita pigmentara la
  • Tioridazin
  • Clorpromazina

La nivelul pielii

  • Prurit la :
  • Barbiturice
  • Contraceptive orale
  • Alopecie la :
  • Citostatice
  • Antitiroidiene
  • Anticoagulante
  • Contraceptive orale
  • Tulburari pigmentare in gri-brun a unghiilor la :
  • Antimalarice
  • Citostatice
  • Contraceptive orale
  • Tetracicline
  • Eruptii la :
  • Bromuri , ioduri
  • Antiepileptice
  • Antituberculoase
  • Sulfamide
  • Cloramfenicol
  • Chinidina
  • Diuretice tiazine , etc.

Caracteristici commune pentru efectele secundare si efecte toxice :

Ambele tipuri de RA cresc odata cu cresterea dozei si sunt favorizate de supradozare

Sunt evidentiate experimental pe animalele de laborator inaintea introducerii medicamentelor in terapie


Efecte adverse cancerigene

Se produs prin mecanism toxic genetic .

Constau in initierea si dezvoltarea de celule canceroase .

Au un foarte lung timp de latenta a fazei tumorale 20-30 de ani )

Exemple :

Hidrocarburi policiclice din gudronul de carbuna si fumul de tigara

Nitrozaminele ( se pot forma de exemplu din aminofenazona + HCl ) din stomac ( determina aparitia cancerului gastric )

Alfatoxinele produse de mucegaiuri

Amine aromatice


Efecte adverse mutagene

  • Se produc prin mecanism toxic genetic
  • Constau in alterarea mesajului hepatic
  • Modificarile in genotip determina afecatrea fenotipului

Agentii incriminati sunt :

  • Fizici – radiatii
  • Chimici – substante mutagene

Exemple de medicamente mutagene :
citostatice alchilate

Colchicina

Fungicide

Intoleranta

Este raspunsul anormal la un medicament altul decat actiunea farmacodinamica a medicamentului care apare numai la o parte din populatie .

Poate fi de doua tipuri :

Intoleranta congenitala

Intoleranta dobandita

Idiosincrazia se manifesta ca deviatie a raspunsului farmacodinamic normal al populatiei , la un medicament .

Poate sa apara la scurt timp dupa inceperea tratamentului sau chiar la prima doza .

Idiosincrazia apare datorita unor deficiente enzimatice , datorita unor gene absente sau cu anomalii .

Aceste anomalii enzimatice determinate genetic se numesc enzimopatii si pot fi manifestate sau latente .

Tipuri de enzimopatii :

Cele mai frecvent intalnite sunt :

  • Deficienta in glucozo-6 fosfat dehidrogenaza eritrocitara ( G-6PD )
  • Deficienta de NADH – methemoglobin reductaza
  • Hemoglobinopatii
  • Deficienta in catalaza ( acatalazia )
  • Deficienta in UDP – glucoronil transferaza
  • Polimorfismul enzimelor de acetilare
  • Polimorfismul enzimei pseudicolinesteraza

Deficienta de glucozo-6-fosfat deshidrogenaza ( G-6-PD )

Enzima mentine concentratia normala de glutation redus in eritrocite .

In deficit de G-6PD este diminuata rezistenta eritrocitelor fata de substantele oxidante , care vor produce hemoliza >

Exemple de medicamente :

Antimalaricele :

Chinina

Clorochina

Mepacrina

Sulfamide antimicrobiene :

Sulfacetamida

Sulfametoxazol , etc

  • Sulfamide antidiabetice – tolbutamida
  • Nitroderivatii – nitrofurantoina

Deficienta in NADH – methemoglobin – reducataza

Deficienta in aceasta enzima afecteaza reducerea HbOH la Hb provocand cresterea nivelelor de Hb- OH de 20-50 de ori peste normal .

Simptomele methemoglobinemiei :

Dispnee

Cianoza

Exemple de medicamente methemoglobinizante :

Paracetamol

Nitriti – nitrate antiangiosi

Cloramfenicol

Antimalarice ( chinina , clorochina )


Hemoglobinopatiile

Constau in prezenta unor hemoglobine anormale si in cazul administrarii unor medicamente oxidante pot produce :

Anemie hemolitica

Hiperbilirubinemie

Inter


Deficienta in catalaza

Catalaza este o enzima care descompune peroxidul de hidrogen .

La persoanele acatalazice H2O2 nu are efect .

Enzimopatia este rara fiind intalnita la populatia Elvetiei si Japoniei .


Deficienta de UDP – Glucoronii transferaza

Enzima catalizeaza glucorono – conjugarea hepatica atat pentru substantele fiziologice ( bilirubina ) cat si pentru unele medicamente :

  • Analgezice opioide ( morfinomimetice )
  • Cloramfenicolul
  • Barbituricele
  • Sulfamide

In cazul administrarii acestor substante la persoane cu deficit de enzima apare icter prin concentrarea bilirubinei in tesuturi .

Exemple : administrarea cloramfenicolului la nou nascuti care au deficit de enzima , duce la concentrarea bilirubinei in creier , cu aparitia icterului nuclear ( sindrom gri , sau sindrom cenusiu ) .


Polimorfismul enzimelor de acetilare

N – acetiltransferaza hepatica prezinta un polimorfism care se manifesta printr-o variabilitate genetica in viteza de acetilare .

Se cunoasc trei tipuri de indivizi :

  • Acetilatori lenti
  • Acetilatori normali
  • Acetilatori rapizi

Procentul de acetilatori rapizi este mai ridicat la rasa galbena si eschimosi .

Multe medicamente printre care HIN ( antituberculos ) se metabolizeaza prin acetilare.

La acetilatorii lenti se administreaza doze mai mici de HIN .

Acetilatorii rapizi sunt necesare doze mai mari de HIN .

Exemple de alte medicamente care de metabolizeaza prin acetilare :

Hidralazina ( antihipertensive )

Procainamida ( antiaritmic )

Fenotiazina ( antidepresiv ) etc.


Polimorfismul enzimei pseudocolinesteraza

Enzima metabolizeaza acetilcolina din organism dar si unele medicamente cum ar fi SUXAMETONIUL ( medicament curarizant folosit pentru a produce relaxarea musculara in chirurgie ) .

La persoanele cu deficit de enzima dozele terapeutice de suxametoniu produc apnee ( lipsa respiratiei ) .


Intoleranta dobandita

Apare in timpul vietii

Poate fi

  • Temporara
  • Permanenta

Se mai numeste hipersensibilitate sau sensibilizare

Reprezinta o alergie la medicament

Se produce prin mecanism immunologic care implica :

  • Contacul prealabil cu medicamentul alergizant cu formare de anticorpi
  • Un contact ulterior cu medicamentele alergizante ( antigen ) , cu declansarea reactiei alergice ( antigen – anticorp _
  • Alergenii pot fi :
  • Completi – determina ei singuri sinteza de anticorpi ( macromolecule proteice , polizaharide )
  • Incompleti ( haptene )

Haptenele sunt structure chimice organice simple ( inclusive medicamente ) care pot devein antigeni numai dupa legarea de proteine , in organism , si pot declansa formarea de anticorpi .

Exemple de haptene :

  • Penicilinele
  • Procaine
  • Amonofenazona
  • Acidul acetilsalicilic
  • Dextranii

Particularitati ale reactiei alergice

Lipsa relatiei gradate doza-efect , doze extreme de mici pot produce reactii alergice foarte grave .

Organismele sensibilizate poseda anticorpi pentru antigenul respectiv .


Tipuri de RA alergice

RA alergice de tip I anafilactic

  • Este reactie imediata
  • Manifestarile clinice
  • Soc anafilactic
  • Astm bronsic allergic
  • Edem Quincke
  • Rinita alergica
  • Urticarie
  • Medicamente incriminate :
  • Iod
  • Procaina
  • Dextrani
  • Peniciline
  • Aspirina
  • Sulfamide antimicrobiene

Reactii alergice de tip II citotoxic

  • Este o reactie imediata
  • Manifestari clinice :
  • Anemie hemolitica
  • Granulocitopenie
  • Trombocitopenie
  • Medicamente incriminate :
  • Sulfamide
  • Chinidina
  • Rimfapicina
  • Penicilina

Reactii alergice de tip III

  • Este o reactie imediata
  • Manifestari clinice
  • Boala serului
  • Eozinofilie
  • Medicamente incriminate :
  • Peniciline retard
  • Sulfamide

Reactii alergice de tip IV mediate celular ( tip tuberculina )

  • Este o reactie intarziata
  • Manifestari clinice :
  • Dermatita de contact
  • Eruptie maculo-papuloasa
  • Eritem

Factorii favorizanti ai aparitiei alergiei la medicamente sunt :

Dependenti de medicament :

  • Potentialul antigenic al medicamentului
  • Frecventa contactului cu organismul

Dependenti de organism :

  • Reactivitatea individuala ( mai mare la femei )
  • Calea de administrare ( aplicarea pe piele , mucoase – sunt mai frecvente )
  • Atropia ereditara

Indivizii atopici au o predispozitie genetica la reactiile alergice de tip I anafilactic si manifesta boli alergice ca :

  • Urticarie
  • Eczema
  • Astm bronsic
  • Febra fanului

La indivizii cu teren atopic sunt contraindicate medicamentele alergizante .



Metode de investigare a sensibilitatii la medicamente

Sunt :

  1. anamneza ( discutia cu bolnavul )
  2. teste cutanate ( intradermoreactii ) – prin scarificare – prezinta pericolul declansarii socului allergic se face in prezenta medicului , cu trusa de urgenta ( adrenalina , antihistaminice H1 )
  3. teste “ in vitro “

Profilaxia reactiilor alergice

Utilizarea rationala a medicamentelor cu potential mare alergizant

Este contraindicate aplicarea locala ( piele , mucoase ) a medicamentelor foarte alergizante

Sunt excluse preparatele locale farmaceutice pentru uz local cu sulfamide , peniciline


Tratamentul RA alergice

Consta in :

Oprirea imediata a administrarii medicamentuluiincriminat



Farmacoterapie cu :

  • antihistaminice H1
  • glucocorticoizi

SOCUL ANAFILACTIC

Reactie alergica de tip I imediat

Declansata mai ales la administrarea injectabila

Este rar dar FOARTE GRAV

Simptomele apar in cateva minute si constau in :

  • bronhospasm
  • edem laringian
  • dispnee acuta pana la sufocare
  • hipotensiune pana la colaps

Evolutia este rapida pana la EXITUS daca nu se intervine rapid cu :

  • adrenalina i.v. lent
  • hidrocortizon hemisucciant i.v. lent sau prefuzie

Efecte adverse imunosurpresive

Efectul advers imunosurpresiv consta in deprimarea sau suprimarea capacitatii imunitare de aparare .

Deficienta imuna poate fi :

  1. manifestata acut de tip AGRANULOCITOZA
  2. latenta

1. AGRANULOCITOZA

Se manifesta clinic acut

Evolutia este mai rapida dramatica spre exitus prin soc toxinfectios

Medicamente incriminate :

  • paracetamol
  • cloramfenicol
  • peniciline
  • barbiturice
  • fenitoina
  • propanolol
  • chinidina
  • antihistaminice H1 , H2

Tratamentul agranulocitozei :

  • oprirea imediata a tratamentului
  • spitalizare si izolare in camera sterile
  • tratamentul de urgenta cu antibiotice bactericide la doze maximale
  • transplant medular ( in aplazia ireversibila )

  1. Deficienta imunitara latenta

Are evolutie mascata , tacita , asimptomatica , cu manifestare clinica tardiva :

  • Infectii deosebit de grave
  • Stare de rau , febra
  • Tumori maligne , dezvoltatepe fond de imunitate scazuta

Factorii cauzali incriminati sunt :

  • Virali ( HIV )
  • Toxici
  • Carentiali
  • Medicamentosi ( iatrogenic )

Toleranta

Reprezinta scaderea efectului medicamentelor in urma administrarii repetate .

Toleranta la medicamente poate fi :

  • Innascuta ( congenitala )
  • Dobandita

Toleranta innascuta poate fi :

De specie – de exemplu iepurele are toleranta la atropina , pentru ca dispune de o enzima – atropinesteraza – care poate metabolize atropina .

De grup –

Exemple :

  • Acetilatorii rapizi prezinta rezistenta la medicamentele metabolizate prin acetilare ( HIN , hidralazina , procainamida )
  • Indivizii hidroxilatori rapizi prezinta rezistenta la anticoagulante

Toleranta dobandita

Poate fi :
acuta ( tahifilaxie )

Cronica ( obisnuita )

Toleranta acuta ( tahifilazia )

  • Consta in diminuarea progresiva a intensitatii efectului medicamentului in urma administrarii repetate la intervale scurte de timp
  • Se caracterizeaza prin :
  • Instalare rapida
  • Poate fi tolerate - merge pana la disparitia efectului
  • Este reversibila
  • Exemple de medicamente la care poate apare tahifilaxia :
  • Decongestionante nazale :

Efedrina

Nafazolina

  • Antiasmatice adrenomimetice

Toleranta cronica ( obisnuinta )

  • Consta in :
  • Diminuarea treptata a unor efecte ale medicamentelor prin administrarea rapida
  • Obtinerea aceluiasi efect , cu doze matrite

Exemplu : mitridatismul – forma de obisnuinta ; reprezinta capacitatea unui organism de a suporta doze toxice dintr-un medicament , ca urmare a administrarii de cantitati crescatoare progresiv .

Exemplu :

Mitridate Eupator ( regale Pontului ) si pentru As2O3

Fumatorii – mitridatism – pentru nicotina

Bolnavii de parkison – mitridatism pentru atropina


Obisnuinta se caracterizeaza prin :

Se instaleaza lent

Nu este niciodata completa

Este reversibila

Se poate instala numai pentru anumite actiuni ale unui medicament

Exemple : la morfina apare o toleranta intense pentru actiunea analgezica redusa pentru actiunea constipanta .

Alte exemple de medicamente la care se instaleaza obisnuinta :

Actioneaza pe SNC

  • Hipnotice barbiturice
  • Morfinomimetice
  • Antidepresive triciclice

Coronarodilatator – nitroglicerina


Mecanismele de instalare ale obisnuintei

Diminuarea absortiei

Cresterea vitezei de metabolizare ( inductia enzimatica )

Cresterea eliminarii

Desensibilizarea celulelor sau a receptorilor ( internalizarea receptorilor in memebrana )


Farmacodependenta

Definitia OMS

Farmacodependenta este o stare psihica / fizica caracterizata prin modificari de comportament , incluzand nevoia de a lua substanta continuu pentru a resimti efectele psihice sau a evita suferintele privatiunii .

Farmacodependenta poate fi :

Psihica = o stare psihica ce consta in modificari de comportament cu necesitatea imperioasa de administrare continua pentru a obtine :

  • O senzatie de bine ( euforie )
  • Inlaturarea disconfortului psihic

Fizica = o stare patologica instalata numai la intreruperea administrarii sau la reducerea importanata a dozelor .

  • Dependenta fizica se evidentiaza prin aparitia “ sindromului de abstinenta “ manifestata prin simptome opuse actiunilor farmacodinamice ale substantei .

TOXICOMANIA

Este o stare de intoxicatie cronica , ce cuprinde trei efecte adverse :

Dependenta psihica

Dependenta fizica

Obisnuinta ( toleranta )

Clasificarea toxicomaniilor

In functie de numarul drogurilor

  • Monotoxicomanii
  • Politoxicomanii

In functie de drog

  • Toxicomanii minore
  • Barbiturice
  • Tranchilizante
  • Alcool
  • Nicotina
  • Toxicomanii majore
  • Morfina
  • Heroina
  • LSD

Exemple de substante care produc farmacodependenta :
Deprimante SNC

  • Alcool
  • Hipnotice
  • Tranchilizante ( diazepam , meprobamat )
  • Sedative

Stimulatoare SNC

  • Amfetamina
  • Cocaina
  • Khat ( produse din Chata edulis srbust – frunzele utilizate in Etiopia , Kenia , Somalia , cu actiune similara amfetaminei )

Mofinomimetice

  • Morfina
  • Heroina
  • Pentazocina ( fortral )

Halucilogene

  • LSD25
  • Muscalina

Canabis

  • Marihuana ( Frunze si inflorescenta )
  • Hasis ( rezina )
  • THC ( tetrahidrocanabinol )

Solventi organici

  • Eter etilic
  • Acetone
  • Toluene , etc.

Kava – principiul active este arecolina – obtinuta din nuca de betel – utilizata in Asia

Ecstazy

Feniciclidine , etc.


Reactii adverse la intreruperea tratamentului

La intreruperea brusca a unui tratament medicamentos de lunga durata se pot declansa RA cu manifestri clinice grave .

Aceste RA sunt de 3 tipuri :
efect de ricoseu ( “rebound effect” )

Sindrom de retragere ( sindrom de abstinenta sau sevraj )

Insuficienta functionala


Efectul “rebound”

Se manifesta clinic , prin revenirea bolii tratate , cu manifestari exacerbate dupa intreruperea brusca a unui tratament medicamentos .

Exemple :
Poate sa apara la :

Antiulceroase

Antihistaminice H2 ( ranitidina ) – in ulcer perforat

Antiangioase beta 1 adrenolitice

  • Crize de angina pectorala
  • HTA
  • Infarct miocardic

Sindromul de retragere ( sindromul de sevraj )

Apare la intreruperea brusca a tratamnentului cu :

  • Opiacee si morfinomimetice
  • Barbiturice
  • Benzodiazepine

Cu manifestari clinice opuse actiunilor farmacodinamice ale medicamentelor .

Sindromul de retragere :

Difera ca :

  • Simpatologie
  • Intensitate
  • Durata

In functie de medicament : morfina , barbiturice , benzodiazepine , alcool , etc.


Insuficienta functionala

Apare in urma administrarii indelungate a hormonilor corticosteroizi pe cale sistematica , orala sau injectabila si intreruperea brusca .

Glanda corticosuprarenala se atrofizeaza , se micsoreaza deoarece hormonii sunt administrati din exterior si la intreruperea brusca a tratamentului apare insuficienta corticosuprarenala acuta .

Reactii adverse asupra procesului reproducerii

Prin placenta pot difuza foarte multe medicamente atat liposolubile cat si hidrosolubile pentru ca este :

O membrane lipidica

Cu pori

Su sisteme membranare de transport activ

Exemple :

Aminoacizi

Vitamine

Antibiotice

Chimioterapice

Hormoni

Narcotice hipnotice

Tranchilizante

Analgezice

Antipiretice

Citostatice , etc.


Incidenta cea mai mare a RA este in primele trei luni , cand predomina riscul de malformatii ( efect teratogen ) .

Efectele adverse se pot instala in special in perioada embriogenezei si fetogenezei .

Embriogeneza reprezinta diferentierea tesuturilor , organelor si sistemelor si conectarea la sistemul cardio-vascular matern ( in saptamanile 3-8 ) .

Poate sa apara :

Efectul letal cu axpluzarea embrionului

Efect teratogen

Efectele teratogene ( mutagene ) sunt anomalii morfologice , vicii de forma ( malformatii ) ale unor tesuturi sau organe ; cele mai grave efecte duc la monstruozitati incompatibile cu viata .

Teratogeneza poate fi :

Naturala – datorita unor

  • Boli infectioase
  • Ingerare de toxine

Medicamentoasa

Exemple :

Citostatice – malformatii cranio-faciale

Hormonii androgeni – masculinizarea fatului feminin ( organelle genitale externe )

Hormonii esterogeni – feminizarea fatului masculin

Anticonceptionalele cu progesterone – virilizarea fatului feminine

Antiepilepticele – malformatii :

  • Cardio-vasculare
  • Degete
  • Unghii

Antidepresivele

Benzodiazepinele ( tranchilizante ) – malformatii :

  • Craniene
  • Faciale , etc.

Fotogeneza

Consta in :

  • Diferentierea celulara
  • Maturizarea functionala
  • Cresterea cantitativa a tesuturilor

Din saptamana a 9-a pana la sfarsitul vietii intrauterine .

Pot sa apara urmatoarele efecte adverse :

  • Efect letal
  • Malformatii minore ( aparat genital – organe genitale externe )
  • Aparitia encefalopatiei
  • Defecte fiziologice

Exemple de medicamente contraindicate la gravide , fiind fetotoxice :

Cloramfenicol – colaps , “ sindrom cenusiu “

Tetracicline – se acumuleaza in oase si mugurii dentari – dentitia anormala si colorata in galben

Aminoglicozide ( gentamicina ) – ototoxicitate – surditate

Aspirina + alte antiinflamatoare ( diclofenac , indometacon ) – hemoragii ( in doze mari )

Antitiroidiene ( ioduri )

  • Gusa
  • Hipotiroidism

Barbiturice – sedare , asfixiere

Opioide

  • Deprimare respiratorie
  • Sindrom de abstinenta

Antidiabetice orale – hipoglicemie

Fenotiazine

  • Deprimare respiratorie
  • Retinopatie
  • Sedare , etc.


Efecte adverse asupra sugarului

Multe medicamente ( lipo si hidrosolubile ) luate de mama , sunt excretate in lapte ajungand la sugar .

Medicamentele contraindicate in timpul alaptatului :

Antibiotice si chimioterapice

  • Tetracicline – coloreaza dintii in galben
  • Streptomicina – ototoxicitate
  • Cloramfenicol :
  • Sindrom cenusiu
  • Colaps

Antiinflamatoare si antireumatice

  • Aspirina
  • Acidoza
  • Hemoragii
  • Tulburari respiratorii
  • Indometacin – convulsii

Analgezice – antipiretice

  • Methemoglobinemie :
  • Fenacetina
  • Paracetamol

Purgative iritante – diaree

Alcaloizi ( toti ) – trec prin laptele matern

Medicamente care suprima lactatia :

Contraceptive orale

Diuretice

  • Furosemid
  • Tiazidice

Atropina

Antipirina

ANTIBIOTICE SI CHIMIOTERAPICE ANTIMICROBIENE

Antibioticele – substante naturale produse de diverse microorganisme , cu efect antimicrobian asupra agentilor biologici patogeni pentru onm si animale .

Chimioterapicele – sunt substante sintetice sau semisintetice cu efect inhibitor asupra agentilor biologici patogeni pentru om si animale .


AGENTII BIOLOGICI PATOGENI

COCI GRAM +

STREPTOCOC

STAFILOCOC

PNEUMOCOC

COCI GRAM –

GONOCOC

MENINGOCOC

NEISSERIA GONORHOEAE

NEISSERIA MENINGITIDIS

BACILI GRAM +

BACILUS ANTHRACIS

B. TETANIC

B. DIFTERIC

BACILI GRAM –

ESCHERICHIA COLI

SALMONELLA TYPHI

BORDETELLA PERTUSIS

PROTEUS VULGARIS

SHINGELLA ( dizenterie )

SERRATIA ( septicemia , meningite )

MICOBACTERII

MYCOBACTERIUM TUBERCULOSIS

MYCOBACTERIUM LEPRAE

TREPONOME SI MICOPLASME

TREPONEMA PALLIDUM ( sifilis )

LEPTOSPIRA ( de la sobolani )

MYCOPLASMA PNEUMONIAE ( pneumonii atipice )

RICKETTSII SI CHLAMIDII

RICKETSIA ( febra tifoida , gangrene , encefalita )

CHLAMIDIA TRACHOMATIS ( trachoma , orbire , uretrite , cervicite )

PROTOZOARE

TRICHOMONAS VAGINALIS

GIARDIA / LAMBILA ( giardioza )

ALTI AGENTI PATOGENI

FUNGI – medicamente antifungice , antimicotice

VIERMI PARAZITI – medicamente antihelmintice


ANTIBIOTICE


SPECTRUL ANTIMICROBIAN

Reprezinta totalitatea microorganismelor asupra caruia sunt active antibioticele si chimioterapicele anti microbiene .

Din punct de vedere al spectrului se clasifica in :

AB si CT cu spectru ingust de tip benzilpenicilina

AB si CT cu spectru ingust de tip streptomicina

AB si CT cu spectru larg de tip tetraciclina


MECANISMELE DE ACTIUNE

Mecanismele de actiune ale antibioticelor pot fi :

BACTERIOSTATICE

BACTERICIDE

BACTERIOSTATIC – inhiba multiplicarea germenilor ( fara a-i omora )

Ex. Sulfamide , tetracicline , cloramfenicol .

BACTERICID – intoxicarea ireversibila a germenilor microbieni ( omorarea germenilor )

Ex. Penicilinele si cefalosporinele se leaga la nivelul unor receptori membranari si impiedica formarea peretelui bacterian in cursul diviziunii bacteriilor .

! AB bacteriostatice sunt utilizate in :

Infectii usoare sau medii

Bolile cu tendinta spontana de vindecare , deoarece supa oprirea multiplicarii bacteriilor organismul declanseaza mecanismele proprii de aparare antiinfectioasa .

! AB bactericide se utilizeaza in :

Infectii bacteriene cu focare greu sterilizabile

i.         endocardite

ii.       tuberculoza

iii.     osteomielita

iv.     tromboflebia

infectii bacteriene cronice

i.         pielonefrite

ii.       metroanexite

pacienti imunodeprimati

i.         HIV , SIDA , convalescenti , dupa posture , dupa chimioterapie anticanceroasa , la batrani


CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR DUPA STRUCTURA CHIMICA

AB BETALACTAMINE

PENICILINE

CEFALOSPORINE

AB AMINOGLICOZIDE

STREPTOMICINA

KANAMICINA

GENTAMICINA

NEOMICINA

AB MACROLIDE

LINCOMICINA

CLINDAMICINA

AB GLICOPEPTIDICE

VANCOMICINA

AB CU SPECTRU LARG

TERACICILINA

AMFENICOLI

AB POLIPEPTIDICE

POLIMIXINA

BACITRACINA

AB DIN GRUPUL RIMFAPICINEI


Absortia si biodisponibilitatea AB depinde de calea de administrare .

Administrarea orala este cea mai comoda si avantajoasa pentru infectiile usoare si medii , dar nu toate AB sunt eficiente pe aceasta cale .

Din punct de vedere al gradului de absortie dupa administrarea orala se clasifica in :

substante care se absorb bine oral :

i.         penicilina V

ii.       aminopenicilinele

iii.     unele cefalosporine

iv.     tetraciclinele

v.       amfenicolii , etc.

substante cu absortie orala redusa :

i.         penicilinele antipseudomonas

ii.       majoritatea cefalosporinelor din generatia II si III , etc.


FARMACOTOXICOLOGIE

Din punct de vedere toxicologic se disting :

Reactii adverse toxice

i.         date de

substanta ca atare

metabolite

ii. acestea pot fi :
1. ototoxice

2 neorotoxice

hepatotoxice

a.      teracicline

b.     icter – rifampicina

toxicitate sanguina cu anemie aplastica


reactii alergice

i.         alergia se poate manifesta prin :

eruptii cutanate

inflamatii ale mucoaselor

febra

eozinofilie

soc anafilactic

reactii adverse bacteriologice

i.         datorita perturbarii echilibrului florei bacteriene normale


PENICILINE

Penicilinele se pot clasifica dupa origine in :

a.      PENICILINE NATURALE , care pot fi :

ii.       injectabile

  1. BENZILPENICILINA
  2. peniciline de depozit ( actiune retard )

MOLDAMIN

iii.     orale

  1. FENOXIMETIL PENICILINA ( PENICILINA V )

b.     PENICILINE DE SEMISINTEZA , care se subclasifica in :

iv.     PENICILINE ANTISTAFILOCOCICE

  1. OXACILINA
  2. CLOXACILINA
  3. FLUCLOXACILINA

v.       PENICILINE CU SPECTRU LARG ( aminopeniciline )

  1. AMPICILINA
  2. AMOXICILINA

vi.     PENICILINE ACTIVE FATA DE PSEUODONAS

  1. carboxipeniciline
  1. CARBENICILINA
  2. TICARCILINA
  1. ureiopeniciline
  1. PIPERACILINA
  2. AZLOCILINA

vii.           PENICILINE ACTIVE FATA DE ENTEROBACTERIACEE

  1. amidinopeniciline
  1. MECILINAM
  2. PIVMECILINAM
  3. TEMOCILINA

SPECTRUL ANTIMICROBIAN

PENICILINELE NATURALE ( benzilpenicilina , fenoximetilpenicilina , penicilina ) , au un spectru ingust :

  • Coci gram ( + ) : STREPTOCOC , PNEUMOCOC ( mai putin stafilococul PENICILINAZOSECRETOR care degradeaza penicilina )
  • Coci gram ( - ) : GONOCOC , MENINGOCOC
  • Bacilli gram ( + ) : b titanic , b difteric
  • Spirokete : treponema pallidum , leptospira

Penicilina V – care se administreaza oral este indicate numai in infectii usoare si medii cu acesti germeni deoarece se realizeaza concentratii plasmatice mici pentru ca este degradata partial in tubul digestiv .

Penicilina G injectabila – se administreaza i.m. si i.v. in infectii severe cu aceasi germeni .

Penicilinele retard ( MOLDAMIN , EFITARD ) se utilizeaza pentru tratamentul profilactic in reumatismul acut indus de streptococ .

!!Concentratiile plasmatice sunt mici dar sunt suficiente pentru o saptamana pentru MOLDAMIN si sunt active pe streptococul pathogen .


PENICILINELE ANTISTAFILOCOCICE

Active pe STAFILOCOCUL AURIU – penicilinazo secretor , utilizate exclusive in infectii cu stafilococii :

FURUNCULOZE

PIODERMITE

AMIGDALITA cu stafilococ

PENICILINELE CU SPECTRU LARGIT ( aminopeniciline )

AMPICILINA , AMOXICILINA

Au spectru asemanator cu benzilpenicilina dar au in plus activitate si fata de :

Bacilli gram - :

i.         Escherichia coli

ii.       Salmonella typhi

iii.     Shigella

iv.     Hemophilus

Aceste antibiotice se folosesc oral sau injectabil in infectiile produse de germenii respectivi sau se pot asocia cu inhibitori de betalactamaze ( SULBACTAM , ACID CLAVULANIC )

Exemple de asociere :

AMPICILINA + SULBACTAM = UNASYN , SULTAMICIN

AMOXICILINA + ACID CLAVULANIC = AUGMENTIN

Avantajul asocierii = largirea spectrului de actiune inclus pe germenii rezistenti producatori de betalactamaze .

PENICILINE ANTIPSEUMOMONAS

Bacterii gram + ( coci si bacili )

Bacili gram - , inclusive majoritatea tulpinilor de Pseudomonas aeruginosa ( sau bacilul pioceanic – agent pathogen intalnit in spitale , foarte rezistent la antibiotice si chimioterapice )

Sunt active :

  • PEPERACILINA
  • AZLOCILINA
  • TICARCILINA

PENICILINELE ACTIVE FATA DE ENTEROBACTERIACEE

Au spectru antimicrobian ingust fiind active in infectiile digestive .

REACTIILE ADVERSE COMUNE GRUPEI

  1. Reactii alergice

Reactiile alergice grave sunt produse de :

    • Penicilina G
    • Peniciline retard

Manifestarea poate fi de tip SOC ANAFILACTIC

Ampicilina produce alergii foarte frecvente dar au o intensitate mai usoara comparativ cu PENICILINA ( urticarie , eritem cutanat ) .

Alergia este incrucisata cu cefalosporinele .

!! Penicilinele Nu se aplica niciodata local pe piele lezata sau mucoase ( creste riscul la alergizari )

  1. Reactii adverse toxice

Convulsii la doze mari ( 40-80 mil UI/i.v. / zi )

Hepatita ( oxacilina )

Nefrita ( meticilina )

Hemoragii ( carbenicilina )

Granulocitopenie

  1. Efect irritant local

La administrarea i.v. poate sa apara febra locala

La administrarea i.m. apar dureri la locul injectarii

  1. Reactia HERXHEIMER

Apare in primele zile de tratament cu penicilina al sifilisului .

Se manifesta prin :

Febra

Frison

Mialgii

Artralgii

Reactivarea lizinelor sifilitice

Poate surveni decesul .

Observatii ! Aceste fenomene apar ca urmare a distrugerii unei cantitati mari de treponeme si a eliberarii unor cantitati mari de endotoxine .

Precautii : se recomanda inceperea tratamentului cu cantitati mici de antibiotic .

  1. Favorizarea suprainfectiilor

Clasificare dupa calea de administrare :

CEFALOSPORINELE ORALE

Cefalosporinele orale “ vechi “

Generatia I

i.         CEFALEXINA

ii.       CEFADROXIL

iii.     CEFRADINA

Generatia II

i.         CEFCLOR

Cefalosporinele orale “ noi “

ii.       CEFUROXIM AXETIL

iii.     CEFOTAHIM HEXETIL

iv.     CEFODOXIM

v.       CEFPROZIL


CEFALOSPORINELE PARENTERALE

Se clasifica in urmatoarele generatii :

  1. Generatia I

i.         CEFAZOLINA

ii.       CEFALOTINA

iii.     CEFAPIRINA

iv.     CEFATRIZIN

  1. Generatia II

i.         CEFAMANDOL

ii.       CEFUROXIM

iii.     CEFOXITINA

iv.     CEFOTETAN

v.       CEFONICID

  1. Generatia III

i.         CEFOTAXIM

ii.       CEFTRIAXONA

iii.     CEFTAZIDIMA

iv.     CEFOPERAZONA

v.       MOXALACTAM

vi.     LATAMOXEF

  1. Generatia IV

i.         CEFIPIMA


SPECTRUL ANTIMICROBIAN

Este diferentiat in functie de generatia din care fac parte .

  1. Generatia I – sunt active pe :

i.         coci gram +

  1. streptococ
  2. pneumococ
  3. stafilococ auriu penicilinazo secretor

ii.       coci gram –

  1. meningococ
  2. gonococ

iii.     bacilli gram +

  1. b. difteric

iv.     bacilli gram –

  1. E. coli
  1. Generatia II

i.         coci gram +

  1. streptococ
  2. pneumococ
  3. stafilococ auriu penicilinazo secretor

ii.       coci gram –

  1. meningococ
  2. gonococ

iii.     bacilli gram –

  1. E. coli
  2. haemophilus influenzae ( inclusiv cel rezistent la ampicilina )
  3. klebsiela pneumoinae
  1. Generatia III
  2. coci gram + , coci gram - - grupul CEFATOXINEI
  1. observatii MOXALACTAM – este activ sip e germenii anaerobi
  2. grupul LATAMOXEFINEI – sunt active pe cocii gram ( + ) , cocii gram ( - ) , bacilli gram - ; nu pe pseudomonas .

ii.       bacilli gram ( - ) inclusive pe pioceanic ( CEFTAZIDIMA )



h.     Generatia IV

i.       CEFIPRIMA – are spectru larg , active pe toti germenii producatori de betalactamze


FARMACOTOXICOLOGIE

reactii de hipersensibilitate

  • eruptii cutanate
  • urticarie
  • febra
  • bronhospasm
  • soc anafilactic

reactii hematologice

  • sangerari prin tulburar de coagulare

nefrotoxicitate

hepatotoxicitate

  • cresc transaminazele
  • cresc fosfataza alcalina
  • produc litiaza biliara

reactii adverse gastrointestinale

  • greturi
  • varsaturi

reactii adverse locale

  • flebita
  • dureri la locul de administrare

alte reactii

  • intoleranta la alcool – efect de tip disulfiram

INDICATII TERAPEUTICE

Sunt antibiotice de rezerva care se utilizeaza exclusive cand penicilinele nu sunt eficace .


ANTIBIOTICE MACROLIDE

Cu spectru de tip peniciline

CLASIFICARE dupa originea si introducerea in terapie :

  1. substante naturale , generatia I :

eritromicina

oleandomicina

spiramicina

josamicina

  1. substante de semisinteza , generatia II-a :

roxitromicina

claritromicina

azitromicina

telitromicina

sinergistine


SPECTRUL ANTIMICROBIAN :

coci gram + , inclusiv stafilococi penicilinazosecretori

bacilli gram +

coci gram –

mucoplasme

chlamidii

ricketsii

treponema

actinomicete


Avantajul macrolidelor din generatia II-a :

Spectru antimicrobian mai larg comparative cu eritromicina . Se pot utilize in infectii bacteriene la pacientii cu SIDA .

Difuziunea tisulara este mai buna ( ceea ce permite tratarea infectiilor greu accesibile pulmonare grave ) .

Durata de actiune este mai lunga astfel :

  1. claritromicina se administreaza doar 250 mg sau 500 mg pe zi

iii.     azitromicina se administreaza 250 mg/zi fata de eritromicina care se administreaza 250-500 mg x 4/zi .


REACTII ADVERSE COMUNE GRUPEI

Tulburari digestive :

  1. greata
  2. anorexie
  3. voma
  4. diaree

hepatotoxicitate numai la doze mari

!! Aceste antibiotice se pot folosi la cei cu alergie la PENICILINA ca alternativa la tratament .


ANTIBIOTICE AMINOGLICOZIDE

CLASIFICARE in generatii :
generatia I

  • streptomicina
  • kanamicina
  • neomicina
  • paromocina
  • spectrinomicina

Utilizarea terapeutica este limitata :

Streptomicina este utilizata mai mult in tuberculoza spectinomicina in gonoree

Neomicina folosita exclusive local

Generatia a II-a

  • gentamicina
  • tobramicina
  • spiromicina

Spectrul cuprinde bacterii gram + si gram – si se folosesc parenteral ( injectii ) in infectii cu acesti germeni .

Generatia a III-a

  • amikacina
  • dibekacina
  • netilmicina

au spectru antibacterian larg

rezistenta bacteriana se instaleaza mai lent

toxicitatea sistemica mai redusa

Sunt active pe bacterii gram + , gram - , inclusiv pe germenii rezistenti .


FARMACOTOXICOLOGIE

Reactiile adverse comune grupei :

  1. Ototoxicitatea – determina surditate ireversibila .

Aminoglicozidele produc distrugerea celulelor senzoriale si degenerarea nervului acustic . Leziunile pot fi cohleare si vestibulare ( cohleea = partea urechii interne destinata auditiei ; vestibulul – constituie organul de echilibru )

Leziunile cohleare se manifesta prin :

Tinnitus ( acufene = zgomote sau vajaituri auriculare)

Senzatia de infundare a urechilor

Surditate


Leziuni vestibulare se manifesta prin :

Tulburari de echilibru ( datorita afectarii toxice ireversibile a perechii VIII a nervilor cranieni )

Cefalee

Greata

Varsaturi

Nistagmus ( miscari involuntarea si sacadate ale ochilor orizontale sau verticale )

2. Nefrotoxicitatea apare datorita acumularii aminoglicozidelor in parenchimul renal.


ANTIBIOTICE CU SPECTRU LARG

Se incadreaza doua tipuri de substante :

TETRACICLINE

AMFENICOLI

Utilizarea lor este limitata datorita reactiilor adverse si instalarii rezistentei germenilor .


TETRACICLINELE

CLASIFICARE

    1. dupa origine :

a.      substante naturale ( pe specii de streptomices )

i. TERACICLINA

b. substante de sinteza

i. administrate oral :

1. semiretard ( durata 12 h )

a. METACILINA

b. MINOCILINA

2. retard ( durata 24 h )

a. DOXICILINA

ii. administrare injectabila

ROLITETRACICLINA

dupa generatii

a.      generatia I

i. TETRACICLINA

ii. CLORTETRACICLINA

iii. OXITETRACICLINA

b.     generatia II-a

i. DOXICILINA

ii. MINOCILINA


SPECTRUL ANTIMICROBIAN este larg si cuprinde ;

  1. coci gram +
  1. streptococci
  2. stafilococi
  3. pneumococi
  1. coci gram –
  1. gonococ
  2. meningococ
  1. bacilli gram +
  1. bacilul titanic
  2. difteric
  1. bacilli gram –
  1. vibri cholerae
  2. klebsiella
  3. proteus vulgaris
  1. spirochete
  1. treponema pallidum ( agentul care produce sifilisul )
  2. leptospira
  1. ricketsii – produc febra tifoida
  2. micoplasme – micoplasma pneumoniae ( pneumonia atipica )
  3. chalmidii

FARMACOCINETICA

Absortia se face in stomac si duoden . Alimentele ( mai ales lactatele ) , medicamentele antiacide cu Ca , Mg , Al , Fe ( mai ales generatia I ) , si scad biodisponibilitatea orala .

Trec bariera placentara si in laptele matern .

Se acumuleaza in oase si dinti .


FARMACOCINETICA

Reactiile adverse produse de tetracicline sunt :

La nivelul aparatului digestiv

  • greata
  • voma
  • dureri epigastrice
  • pirozis ( durere asemanatoare unei arsuri si regurgitare de acid in gura )
  • ulcer esofagian ( rar ) – se administreaza cu multa apa si nu inainte de culcare
  • disbacterioza intestinala ( distruge flora saprofita , favorizeaza dezvoltarea infectiilor enterice cu candida )
  • diaree sanviolenta si febra

la nivel hepatic la doze mari :

  • infiltrarea grasa a ficatului

la nivel renal

  • degeneresceta grasa a celulelor tubulare
  • diabet insipid nefrogen
  • preparatele cu termen deposit produc :
  • poliurie
  • proteinurie
  • polidipsie ( senzatie exagerata de sete )
  • aminoaciduria
  • glicozurie

la nivelul oaselor si dintilor

  • colorarea in brun a dintilor
  • hipoplazia smaltului dentar – este afectata dentitia de lapte daca se administreaza in a doua jumatate a sarcinii si dentitia definitiva la copii pana la 8 ani .
  • inhiba cresterea copiilor ( ireversibil ) – la administrarea dozelor mari , timp indelungat

la nivelul SNC –reactii toxice vestibulare

flebita locala la administrarea i.v.


FARMACOEPIDEMIOLOGIE

CONTRAINDICATII :

La gravide si la copii mici pana la aparitia dentitiei definitive ( in cazul administrarii dintii nu mai au smalt dentar si prezinta inele concentrice brune cu risc major de carii dentare si distrugere .

In insuficienta renala ( exceptie doxiciclina )

Contraindicata asocierea tetracicline – peniciline ( apare antagonism )


AVANTAJELE TETRACICLINELOR DE GENERATIA II

DOXICILINA

absortia oral buna , produc mai rar dismicrobism intestinal , absortia este mai putin influentata de alimente ( lapte ) .

au spectru de actiune larg

Este indicata in :

  • episoade acute ale bronsitelor cronice
  • pneumonii atipice produse de chlamidia sau mycoplasma
  • sinuzite
  • infectii pelviene cu :
  • gonococii
  • E. Coli
  • Chlamidia
  • Prostatita cronica cu germeni :
  • Gram –
  • Chlamidia


Intervalul dintre doua administrari :

  • Doxicilina 200-500 mg/zi
  • Tetraciclina 250-500 mg x 4/zi

!! Tetraciclinele nu se administreaza in acelasi timp cu laptele sau produsele din lapte si nici cu antiacide .


AMFENICOLII

Fac parte :

Substante naturale :

CLORAMFENICOL ( produs de Streptomices venezuelae )

Substante de sinteza

TIAMFENICOL

In prezent utilizarea terapeutica este restransa sin cauza reactiilor adverse grave :

  • Deprimarea maduvei hematoformatoare ireversibil

APLAZIE MEDULARA IREVERSIBILA

  • Insuficienta sau oprirea dezvoltarii unui tesut sau organ

Spectrul antibacterian este larg .


CLORAMFENICOL

FARMACOCINETICA

  • Se absoarbe bine oral
  • Difuzeaza rapid in toate tesuturile , inclusive in lichidul cefalorahidian , chiar si atunci cand meningitele nu este imflamat
  • Traverseaza placenta

FARMACODINAMIE

Spectru antimicrobian este larg si cuprinde :

  • Coci gram +
  • Stafilococ auriu penicilinazo secretor
  • Streptococ
  • Stafilococ
  • Coci gram –
  • Gonococ
  • Stafilococ
  • Bacilli gram –
  • Haemophilus influenzae
  • E. coli
  • Salmonella
  • Ricketsii
  • Chlamidii
  • Mycoplasme



FARMACODINAMIE

Indicatii terapeutice :

Este antibioticul de rezerva , utilizat in infectii grave pentru care nu exista alternativa terapeutica .

Se recomanda in :

  • Febra tifoida
  • Meningite
  • Laringotraheita ( la copil )
  • Pneumonii ( la adulti ) cu Hemophilus influentzae
  • Septicemia
  • Tifos exantematic

FARMACOGRAFIE

Doza utilizata :

  • La adulti , oral 2-4 g/zi
  • La copii 50-100 mg / kg in 4 prize

Doza totala la dult ( pentru o cura ) nu trebuie sa depaseasca 25 g iar la copii 700 mg/kg .

Durata tratamentului nu trebuie sa fie mai lunga de 14 zile .

Local unguente 1-2% .


FARMACOTOXICOLOGIE

Produc reactii adverse grave :

reactii adverse hematologice

  • deprimarea hematopoezei :

anemie aplastica

leucopenie

agranulocitoza

trombocitopenie

Manifestarile clinice sunt : hemoragii , infectii .

  • fenomenul este irebersibil , se poate instala si supa terminarea tratamentului cu cloramfenicol favorizat de cure prelungite si repetate

reactii la nivelul aparatului digestiv

  • diaree
  • varsaturi
  • durere la defecatie
  • hemoragii intestinale ( la doze mari in tratament de atac al febrei tifode )
  • pe mucoase produc :

glosite ( inflamatia limbii )

stomatite

limba neagra

anorectite ( inflamatie anus si rect )

tulburari neuropsihice

  • nevrita optica
  • confuzie
  • delir

ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE

Cuprinde doua grupe de substante :

POLIMIXINELE

Active pe bacilli gram - :

  • Klebsiella
  • Salmonella
  • E. coli
  • Enterobacter
  • Pasteurella

BACITRACINA

Active pe

  • Coci gram +

Streptococci

Stafilococi

  • Bacilli gram +

Titanic

Difetric

  • Coci gram –

Gonococci

Meningococi


POLIMIXINELE

au structura lipopetidica

au toxicitate sistematica mare , fiind :

  • nefrotice
  • neurotoxice
  • paralizia musculaturii striate
  • dezechilibre hidroelectrolitice

de aceea se utilizeaza sistemic numai in infectii foarte grave cu bacilli gram ( - ) si mai mult in tratamente locale .


COLISTINA

FARMACOTERAPIE

  1. ORAL se administreaza in :
    1. gastroenterite cu germeni sensibili
    2. pregatire pentru interventii chirurgucale pe colon
  2. TOPIC se administreaza in :
    1. instilatii auriculare si oftalmologice
    2. slalaturi vezicale
    3. injectii intraarticulare si pleurale

!!! Administrarea i.m. sau perfuzii i.v. in infectii severe cand alte antibiotice nu sunt eficace :

septicemia

endocardite


BACITRACINA

Antibiotic natural produs de bacillus subtilis , contine un amestec de polypeptide .


SPECTRUL ANTIBACTERIAN cuprinde :

coci gram +

  • streptococci
  • stafilococi

bacilli gram +

  • bacil difteric
  • clostridii

coci gram –

  • meningococ
  • genococ

Se utilizeaza exclusiv local , deoarece are nefrotixicitate mare .


FARMACOTERAPIE

Se utilizeaza local sub forma de :

unguente

pulberi

solutii

Indicatii :

eczema infectate

ulcer cutanat infectat

plagi traumatice infectate

plagi chirurgicale infectate


Frecvent se asociaza cu neomicina in scopul largirii spectrului antimicrobian .




CHIMIOTERAPICE ANTIMICROBIENE

Sunt substante semisintetice sau sintetice cu efect selective inhibitor asupra agentilor patogeni pentru om si animale .

Clasificarea in functie de structura :

  1. CHINOLONE SI FLUORCHINOLONE
  2. SULFAMIDE
  3. DERIVATI DE NITROFURAN

CHINOLONE ANTIBACTERIENE

Clasificarea in functie de momentul aparitiei :

generatia I :

  • ACID NALIDIXIC

Generatia II :

  • ACID OXOLINIC
  • ACID PIPEMIDIC
  • CINOXACINA
  • ROSOXACINA

generatia III :

  • CIPROFLOXACINA
  • PEFLOXACINA
  • NORFLOXACINA
  • LOMEFLOXACINA
  • FLEROXACINA

SPECTRUL ANTIMICROBIAN

chinolonele “ vechi “ ( generatia I ) – au spectru ingust

  • bacilli gram negative aerobi

chinolone “ noi “ ( fluorochinolonele ) – au spectru antimicrobian larg fiind bactericide :

  • coci si bacilli gram pozitivi
  • bacilli gram negative aerobi
  • bacterii anaerobe
  • chlamidi
  • mycoplasme
  • ricketsii
  • ureaplasma

sunt utilizate in mod curent


ACIDUL NALIDIXIC

  • se absoarbe dupa administrarea orala
  • are difuziune redusa in tesuturi
  • se elimina predominant renal netransformat



FARMACOTERAPIE

Este indicat exclusive in infectii urinare acute si cronice recidivante cu germeni sensibili ( exemplu : echerichia coli ) :

pielonefrite

cistite

uretrite

litiaza urinara infectata

nephrite

nefrectomie ( profilactic pre si postoperator )

Doza = 1 g de 4 ori pe zi

Tratament 5-14 zile

La pacientul cu infectii renale se administreaza doze pe jumatate .


FARMACOTOXICOLOGIE

Reactiile adverse produse de acidul nalidixic :

  1. aparat digestiv :
  1. greturi
  2. varsaturi
  3. diaree
  4. dureri abdominale
  1. SNC
  1. Cefalee
  2. ameteli
  3. tulburari vizuale

i. diplopie ( vedere dubla )

ii. discromatopsie ( alterarea vederii culorilor )

iv.     diminuarea acuitatii

  1. manifestari psihiatrice
  2. convulsii la epileptici si bolnavii cu Parkinson
  1. Aparat respirator
  1. deprimarea respiratiei ) la batrani )
  1. Reactii alergice
  1. eruptii cutanate
  2. eozinofilie
  3. fotosensibilizare
  1. Anemie hemolitica – la bolnavii cu deficit de G6PD ( glucozo 6 fosfat dehidrogenaza )

FARMACOEPIDEMIOLOGIE

Contraindicatii :

in sarcina

alaptare

copii pana la pubertate

epileptici

deficienta de G-6-P-D

insuficienta renala

insuficienta hepatica

Precautii : se va evita expunerea la soare .


FLUOROCHINOLONE

FARMACOCINETICA

Administrate oral au o biodisponibilitate buna cuprinsa intre 70-100% .

Au un volum de distributie mare deoarece difuzeaza in toate tesuturile .

Trec in LCR mai ales cand meningele este inflamat ( 40-90% din concentratia plasmatica ) .

Eliminarea se face :
1. renal pentru OFLOXACINA

2. hepatic pentru PEFLOXACINA

Celelalte se elimina pe ambele cai .

SPECTRUL ANTIMICROBIAN este foarte larg :

Coci gram pozitivi :

i. staphilococcus aureus

ii. staphilococcus epidermidis

coci gram negativi :

i. neisseria gonorheae

ii. neisseria meningitidis

bacilli gram negative :

coli

i.         salmonella

ii.       shigella

iii.     hemophilus influenzae

iv.     pseudomonas

chlamidii :

i. chlamidia trachomatis

mycoplasme

micobacterii :

i. mycobacterium tuberculosis


FARMACOTOXICOLOGIE

Reactii adverse rare , fluorochinolonele sunt bine suportate

Aparat digestiv :

  • greata
  • varsaturi
  • diaree

SNC

  • cinvulsii
  • delir
  • halucinatii

Sange

  • leucopenie
  • eozinofilie

Aparat renal ( rar ) “

  • cristalurie
  • hematurie
  • insuficienta renala

Reactii alergice :

  • eruptii cutanate pruriginoase
  • urticarie
  • fotosensibilizare

Eroziuni si leziuni la nivelul cartilajelor de crestere , evidentiate la animale de laborator ( de aceea se foloseste cu prudenta la copiii mici si la femeile gravide ) .

FARMACOTERAPIE

Sunt indicate in :

Infectii urinare necomplicate si complicate inclusive in Pdeudomonasa aeruginosa

Prostatita bacteriana

Profilaxia cistitei recurente la femei

In gonoree

Infectii gastrointestinale :

Salmonella

Dizenteria bacilara

Febra tifoida

Infectii pulmonare

Osteomielita cronica

Infectii ale pielii cu bacilli gram negative

In tuberculoza pulmonara numai :

OFLOXACINA

CIPROFLOXACINA


SULFAMIDE ANTIMICROBIENE

Din punct de vedere farmacocinetic se clasifica in :

sulfamide sistemice :

a.      cu durata scurta :

sulfatiazol

sulfafurazol

sulfamerazina

sulfapiridina

b.     cu durata medie:

sulfafenazol

sulfametoxazol

c.      cu durata lunga :

sulfametoxidiazina

sulfametoxina

sulfametoxipiridazina

2.sulfamide intestinale – active la acest nivel :

Ftalisulfatiazol

Salazosulfapiridina

3.sulfamide locale

Sulfacetamisa

Mafenid


Proprietati farmacocinetice

Sulfamide sistemice de durata scurta :

Se absorb bine oral

Se leaga de proteinele plasmatice

Difuzeaza bine in tesuturi

Trec prin placenta in circulatia fetala

Se biotransforma in ficat prin acetilare

Metabolite acetilati tratamentului cu aceste substante se recomanda pacientului sa consume :

Un volum mare de lichide

NaHCO3 pentru alcalinizarea pH-ului urinar ( favorizeaza dizolvarea cristalelor ) .


Sulfamide cu durata medie :

Se leaga de proteinele plasmatice

Se administreaza o data pe zi

Se acetilieaza in proportie mai mare

Risc de cristalurie mic


Sulfamide intestinale :

Nu se absorb dupa administrarea orala

Actioneaza exclusive local la nivelul intestinului


FARMACODINAMIE

Spectrul antimicrobian este larg si cuprinde :

coci gram pozitivi :

  • streptococ
  • pneumococ

coci gram negative :

  • gonococ
  • meningococ

bacilli gram pozitivi :

  • bacilul titanic

bacilli gram negativi :

  • brucella
  • e. coli
  • haemophilus influenzae
  • proteus
  • salmonella
  • shingella

chlamidii

mycoplasme

nocardia

protozoare :

  • toxoplasma
  • plasmodia
  • pneumocistis

Farmacotoxicologie

Rectiile adverse produse de sulfamide sunt relative frecvente , mai ales la administrarea prelungita .

SNC:

  • Astenie
  • Cefalee
  • Ameteli
  • Nevrite

Aparat digestiv :

  • Intoleranta gastrica
  • Greata
  • Voma

Aparat excretor :

  • Cristalurie
  • Hematurie
  • Colici
  • Obstructie renala

Sange :

  • Cianoza
  • Methemoglobinemie
  • Sulfamethemoglobinemie
  • Tulburari de coagulare prin hipovitaminoza K

Reactii alergice :

Contraindicatii :

alergia la sulfamide

nou nascuti

insuficienta :



  • renala
  • hepatita

Precautii : in cazul tratamentului prelungit – control hematologic .

Farmacoterapie :

Indicatii :

in tratamentul infectiilor urinare

in nocardioza ( infectie pulmonara cu gram pozitivi din genul Nocardia ) – medicament de electie

ca medicatie alternativa la pacientii alergici la peniciline

ca medicatie alternative in infectiile cu chlamidia trachomatic , insuficiente renale , respiratorii

sulfamide locale se utilizeaza sub forma de crθme sau unguente in infectii cutanate , oculare superficiale cu germeni sensibili ( sulfacetamida ) .

Observatii : in prezent cel mai utilizat in terapie din acest grup este asocierea : SULFAMETOXAZOL + TRIMETOPRIM , produsul farmaceutic CORTIMOXAZOL , BISEPTOL .

Administrare la 12 ore

DERIVATII DE NITROFURAN

NITROFURANTOINA

Farmacodinamie

Spectru antimicrobian : cuprinde :

bacilli gram negativi :

  • e.coli
  • salmonella
  • shigella

coci gram pozitivi :

  • staphilococcus aureus
  • staphilococcus poigenes

protozoare :

  • trichomonas vaginalis

Farmacoterapie :

Indicatii terapeutice :
- infectii urinare :

  • acute
  • cronice
  • recidive cu colibacili

trichomoniaza

doze : adult 50 sau 100 mg x 4/zi

Durata tratamentului : 1-2 saptamani

Farmacotoxicologie:

Produce urmatoarele reactii adverse la nivelul :

aparatului digestiv :

  • anorexie
  • greata
  • voma
  • colici
  • diaree

reactii alergice :

  • eruptii cutanate
  • pruit
  • edeme
  • tuse
  • dispnee
  • febra

hepatic :

  • icter

SNC :

  • Cefalee
  • Meteli
  • Nistagmus
  • Ataxie ( dereglare a cordonarii miscarilor )
  • Polinevrita
  • Parastezii
  • Anemie hemolitica in caz de deficit G-6-PD

FURAZOLIDONA

Farmacocinetica :

nu se absoarbe dupa administrare orala

eliminare prin fecale

Farmacodinamie :

Spectru antimicrobian :cuprinde :

bacterii gram negative

  • salmonella
  • shigella
  • enterococ
  • e.coli
  • proteus

coci gram pozitivi :

  • streptococ

protozoare :

  • trichomonas
  • giardia
  • entamoeoba

Farmacotoxicologie :

Asemanator nitrofuratoinei .

Farmacoterapie :

Indicatii terapeutice :

enterite

enterocolite

toxiinfectii alimentare

infectii digestive cu germeni sensibili

trichomoniaza

giardioza

dispepsie la sugari

Doze :

adult : 100 mg x 4/zi

copii peste 5 ani 50 mg x 4/zi

copii sub un an 8-16 mg/zi


NIFUROXAZID

Farmacocinetica :

Nu se absorb oral .

Farmacodinamie :

Spectrul antimicrobian : cuprinde :

bacilli gram negativi :

  • salmonella
  • shigella
  • enterococ
  • e.coli
  • proteus

Farmacotoxicologie :

Reactiile adverse sunt ;

tulburari digestive

reactii alergice

Farmacoterapie :

Indicat in diaree acuta de cauza bacteriana .

Doze :

adult : 800 mg/zi

copii peste 2 ani 600-800 mg/zi

copii intre 1 luna si 2 ani 220-600 mg/zi

Doza zilnica se imparte in 2-4 prize .

Tratament circa 7 zile .


CHIMIOTERAPIA ACTICA IN TUBERCULOZA

Tuberculoza este o boala datorita onfectiei cu baciclul Koch – Mycobacterium tuberculosis care se transmite prin contact direct pe cale respiratorie .

Bacilii patrund in plamani sub forma de aerosoli apoi sunt inglobati in macrofage si sunt transportati in ganglionii limfatici regionali ( aici raspandirea lor este oprita ) . Bacteriile pot patrunde in sange , iar prin sistemul circulator disemineaza in alte organe .

Dupa prima infectie , bacilii se inmultesc in interiorul celulei timp de 2-8 saptamani , iar organismul gazda infectat dezvolta hipersensibilitatea , care se evidentiaza prin testul de reactivitate cutanata la tuberculina ( reprezinta un amestec brut antigen ) .

Tuberculoza poate fi clasificata in :

Tuberculoza primara – infectie de obicei asimptomatica , poate evolua ca o pneumonie nespecifica ; poate evolua spre boala clinica .

Tuberculoza reactivata – boala cronica cu pierdere in greutate , transpiratii nocturne , febra .

Tuberculoza pulmonara – boala cu debut insidios , in care incepe afectarea lobilor superiori si segmentele superioare ale lobilor pulmonari inferori .

Semnele clinice sunt : tuse cu expectoratie redusa ( seaca ) , nepurulenta , hemoptizie.

TBC extrapulmonar – consta in extinderea infectiei la nivelul altor organe :

genitor-urinar

ocular

meningeal

gastro-intestinal

cutanat-lupus vulgaris


MEDICATIA ANTITUBERCULOASA

Definitie : medicamentele antituberculoase sunt substante :

naturale

de semisinteza

de sinteza


Utilizate in infectiile pulmonare si extrapulmonare date de bacilul Koch .

Clasificare :

dupa utilitatea terapeutica

  • antituberculoase majore – de prima alegere :
  • IZONIAZIDA
  • RIFAMPICINA
  • ETAMBUTOL
  • PIRAZINAMIDA
  • STREPTOMICINA
  • Antituberculoase minore – de rezerva – sau de a doua alegere :
  • ETIONAMIDA
  • PROTINAMIDA
  • ACID AMINOSALICILIC
  • CICLOSERINA
  • CAPREOMICINA
  • KANAMICINA
  • AMIKACINA
  • ANSAMICINA
  • OFLOXACINA
  • CIPROFLOXACINA

Baze farmacoterapeutice

Tratamentul tuberculozei este reglementat prin “ Programul National antituberculos “ care prevede urmatoarele masuri de stopare a bolii :

medicatie si servicii medicale gratuite

continuarea activitatii profesionale in cazul formelor necontagioase ( sub tratament )

reintegrarea socio-profesionala a bolnavului vindecat


Reguli privind chimioterapia antituberculoasa

  1. intotdeauna se aplica polichimioterapia sub supraveghere medicala , care are drept scop :
  1. eradicarea infectiei prin actiune :

i. bactericida

ii. bacteriostatica

  1. eradicarea bacililor mutanti rezistenti
  1. medicatia de prima alegere o constituie antituberculoasele majore si numai in cazul in care pacientul prezinta intoleranta la o substanta din acest grup se administreaza tuberculostatice minore .
  1. durata tratamentului antituberculos este de 6-8 luni , iar schemele de tratament sunt diferite

Tipuri de scheme

  1. regim de tratament antituberculos I
  1. in primele 2-3 luni , se face tratament continuu 6 zile / sapt sau 7 zile/sapt , cu :

IZONIAZIDA ( HIN ) + RIFAMPICINA + PIRAZINAMIDA + STREPTOMICINA


  1. urmatoarele 4-6 luni , se face tratament intermittent , 3 zile/sapt , cu

IZONIAZIDA + RIFAMPICINA

  1. regim de tratament antituberculos II – in forme usoare
  1. primele 2 luni , tratament continuu 6 zile/sapt sau 7 zile/sapt cu :

IZONIAZIDA

RIFAMPICINA

PIRAZINAMIDA

  1. urmatoarele 2-4 luni se face tratament intermittent , 3 zile/sapt cu :

RIFAMPICINA + IZONIAZIDA

  1. in caz de recaderi sau esec al chimioterapiei initiale , tratamentul dureaza 8-10 luni :
  1. in primele 2 luni se asociaza 5 CT :
    1. IZONIAZIDA
    2. RIFAMPICINA
    3. PIRAZINAMIDA
    4. STREPTOMICINA

+

    1. ETAMUTOL
  1. in luna 3-a se asociaza 4 CT
    1. IZONIAZIDA
    2. RIFAMPICINA
    3. PIRAZINAMIDA
    4. ETAMBUTOL
  1. in urmatoarele 5 luni se asociaza 3 CT
    1. IZONIAZIDA
    2. RIFAMPICINA
    3. ETAMBUTOL

Farmacotoxicologie

HIN

Hepatotoxic – hepatita dupa 1-2 luni de tratament

Nevrita periferica – pentru a evita acest efect se asociaza cu

Piridoxina

Nevrita optica

Tulburari SNC :

Ameteli

Ataxie

Convulsii

Agitatie

Tulburari psihice

Insomnii

Tulburari digestive :

Uscaciunea gurii

Constipatie

Retentie urinara

Reactii alergice

Eruptii cutanate

Febra

Sindrom reumatismal

Anemie

Trombocitopenie

Agranulocitoza

RIFAMPICINA

Asemanator cu izoniazida

Coloreaza urina in rosu

Contraindicatii :

insuficienta hepatica

insuficienta renala

primul trimestru de sarcina



ETAMBUTOL

Nevrita optica

scaderea acuitatii vizuale

discromatopsie pentru rosu si verde

scotom central

i.       tratamentul se face sub control oftalmologic

alte reactii asemanatoare cu izoniazida


STREPTOMICINA

tulburari auditive – surditate

tulburari de echilibru

afectarea nervului optic


MEDICAMENTE ANTIMICOTICE

Micozele sunt afectiuni infectioase cauzate de fungi patogene ( ciuperci microscopice) . Orice ciuperca tipica este formata din doua parti :

O parte vegetala ( tal )

O parte de reproducere ( spor )

Micozele se impart in doua clase distincte :

Micoze superficiale ( tipice sau locale )
micoze profunde ( sistemice )



Micozele superficiale

Afecteaza straturile superficiale ale pielii , anexele ( par , foliculi , poli sebacei ) , unghiile si mucoasele .

In functie de localizare se disting :

epideromofitii

onicomicoze

pilomicoze


  1. EPIDERMOFITII ( epidermomicoze )

herpesul tricofitic localizat la nivelul pielii , mai ales a extremitatilor sip e fata

pitiriazis versicolor localizat pe torace si gat

epidermofitia inghinala localizata pe partea superioara interna a coapsei in zona onghinala

epidermofitia interdigito-plantara cu localizare la picioare

epidermifitia mainilor cu localizare la palme si degete

eritrasma localizare pe fata interna a coaselor si in plicele inghino-genitale

  1. ONICOMICOZE localizate la una sau mai multe unghii de la maini si picioare . Agentii paraziti sunt specificii din genul TRICHOPHYTON
  2. PILOMICOZE – sunt localizate la nivelul parului si a foliculului pilosebaceu .

Se subclasifica in :

pilomicoze uscate

Afecteaza predominant pielea paroasa a capului si a foliculului pilosebaceu .

MICROSPORIA – afecteaza rar adultii ( barba si alte zone paroase )

TRICOFITIA produsa de ciuperci din genul Tricophiton , cu localizare pe pielea capului si in barba adultilor .

produc leziuni de tip foliculita supurata

pe pielea capului produc leziuni eritemoscuamoase

FLAVUSUL – este produs de agentul pathogen Tricophyton schonleini – se dezvolta in profunzimea pielii capului si distruge firul de par .

pilomicoze supurante

KERION CELSI – polimicoza supurata a capului specifica baietilor de varsta scolara , mai rar la fete si adulti ( mai ales la barbate , la barba , palme si antebrate ) .

SICOSISUL TRICOFITIC – exclusiv la barbati la barba si mustati

D .CANDIDOZE

Agentul pathogen : CANDIDA ALBICANS .

Nu are specificitate de varsta sau de sex .

Se dezvolta pe :

piele

mucoase ( mai ales ) – in cavitati ( bucala , vaginala , preput )

Candidoza se manifesta la inceput sub forma uneo stomatite apoi formeaza in 3-4 zile depozite albicioase la baza limbii ( se mai numeste margaritarel ) .

Candida se intinde apoi pe mucoasa obrazului pe bolta palatine si pe gingii , apoi cuprinde tot tubul digestiv .

In functie de localizare candidozele pot fi :

candidozele mucoaseloe :

i. bucala

ii. genitala masculine

iv.     vulvo-vaginala

candidoze cutanate

i. ale adultului

ii. sugarului ( perianal )

iv.     granulom candidozic ( la copii imunodeficienti in jurul cavitatii bucale )


MICOZE PROFUNDE ( sistemice )

Mult mai rare dar mai grave .

SPOROTICOZA

Locul infectiei primare este pielea ( obisnuit la mana ) de unde se propaga la ganglionii limfatici ; determina diseminare sistematica ( de obicei pulmonara ) .

MICETOMUL

Localizarea la nivelul piciorului ; agenti etiologici multipli ( streptomyces albus , S. Madurae , Aspergilus fumigatus )

CLASIFICAREA ANTIMICOTICELOR

In functie de provenienta si structura chimica :

Antibiotice :

AMFOTERICINA B

GRISEOFULVINA

NISTATINA

NATAMICINA

Azoli ( IMIDAZOLI , TIAZOLI ) :

KETOCONAZOL

MICONAZOL

CLOTRUMAZOL

ECONAZOL

FLUCONAZOL

FLUTRIMAZOL

FENTICONAZOL

INTRACONAZOL ( orungal 0 in onicomicoze )

Alilamine :

TERBINAFINA

NAFTIFINA

Alte structuri :

FLUCITOZINA

CICLOPIROX , etc

Exemplificari

AMFOTERICINA B

Este indicat in infectii micotice sistemice grave , profunde ( max 3 g pe o cura de tratament )

in meningite administrate intrarahidian

in vezica urinara administrate prin cateter

in infectii oculare micotice administrate sub forma de instilatii in sacul conjuctival


Administrare : se face exclusiv in spital deoarece are toxicitate foarte mare .

RA :

febra , frisoane , greata , voma , diaree , mialgii , artralgii

aritmii , fibrilatii ventriculare

alergii ( rar chiar soc anafilactic )

nefrotoxicitate mare :

i. hematurie

ii. cilindrurie

iii.hipokaliemie cu acidoza

anemie feripriva

hipotasemie si modificari ale encefalogramei

in timpul tratamentului se supravegheaza continuu functia rinichiului formula sanguina si echilibrul electrolitic ( ionii de Na , K , Cl ) .


KETOCONAZOL

Derivat de imidazol

Farmacoterapie :

Are spectru de actiune larg cuprizand ciuperci de genul Epidermophiton , active in micoze superficiale si sistemice .

Indicatii terapeutice :

Este indicat in micoze cronice si mai putin in cele acute .

Farmacotoxicologie :

Prezinta multe reactii adverse , majoritatea dependenta de doza .


RA :

tulburari gastrointestinale :

i. greata

ii. voma

iii. dureri abdominale

iv. diaree

tulburari endocrine :

i. oligospermie

ii. ginecomastie

iii. impotenta

iv. scaderea libidoului

v. tulburari menstruale

- este inhibitor enzymatic , nu se asociaza cu medicamente care se biotransforma la nivel hepatic

- hepatotoxicitatea este rara dar poate sa fie si grava ( se impune controlul transaminazelor )


CLOTRIMAZOL

A.    derivat de imidazol

B.    spectru larg

a.      dermatofiti

b.     candida

c.      bacterii gram pozitive

d.     malassezia furfuri


Indicatii : exclusiv local in infectii micotice ale pielii si infectii vaginale .

Farmacografie :

creme , lotiuni , spray-uri , pudre de concentratie 1% de 2 ori pe zi , 7 zile

comprimate vaginale :

i. 100 mg x 1/zi , 7 zile

ii. 200 mg x 1/zi 3 zile

iii. 500 mg o singura administrare

in candidoza oro-faringiana : dj pentru supt de 5 ori pe zi , 14 zile

Farmacoterapie :

Se utilizeaza mai ales topic ; rar oral sau perfuzii i.v.

topic sub forma de crθme , geluri , lotiuni , pudre , comprimate , ovule , in :

i. candidoze

ii. dermatofitii foliculare

iii. pitiriazis

oral :

i. candidoze digestive si sistemice

ii. micoze profunde

i.v. in perfuzie in micoze sistemice grave

Farmacotoxicologie :

RA :

administrate topic – iritatii si macerarea pielii

iral – greata , diaree , eruptii cutanate , prurit

i.v. –

i. reactii alergice ( chiar soc anafilactic )

ii. dureri angioase


Contraindicatii : evitarea administrarii intravaginale in trimestrul II al sarcinii


MEDICATIA ACTIVA ASUPRA PROTOZOARELOR

Tricomonoza

Agentii patogeni ai tricomoniazei sunt trei specii din genul Trichomonas ( familia Trichomidae , clasa flagelate ) :

Trichomonas elongate ( brucelis ) nu da tulburari grave ( carii dentare , cripte amigdaliene )

Trichomonas intestinalis – uretrite mai ales la copii

Trichomonas vaginalis – cea mai patogena – avand localizarea in cavitatea vaginala si aparatului urinar

Clinic :

iritatie puternica a mucoasei cu leziuni superficiale apoi profunde

transmiterea la barbat se face prin raport sexual , se cantoneaza in prostate , iar prin lichidul prostatic infecteaza femeia

parazitul nu da manifestari clinice la barbat



Giarfioza ( lambliaza )

Agentul pathogen este protozoarul Giardia intestinalis ( familia Octomidae , clasa flagelata ) .

Localizare : duoden , jejun si ileocecala se inchisteaza si se elimina prin fecale .

Ajuns in tubul digestiv se multiplica rapid , perturba procesul absortiei :

patrunde in peretele intestinal

poate invada si caile biliare

Clinic :

dureri abdominale

diaree alternand cu constipatie

Transmiterea bolii :

contact direct cu bolnavul

indirect prin apa , legume , fructe infestate

Produse utilizate :

METRONIDAZOL

TINIDAZOL

ORNIDAZOL

Amebiaza ( dizenteria amoeobiana )

Agentul pathogen este protozorul Entamoeoba Hystolitica

Omul reprezinta principalul rezervor , in transmitere pot intervene si animalele ( caine , pisica ) sau insecte .

Clinic :

diaree mucosanguinolenta ( 5-6 scaune / zi )

durere la defecatie , tenesme

febra

stare de deshidratare

Complicatii :

perforatii intestinale

abcese la distanta :

i. ficat

ii. creier

iii. plamani


METRONIDAZOL

Farmacocinetica :

p.o. se absoarbe rapid

se distribuie in tesuturi :

i. peretele intestinal

ii. LCR

iii. creier

iv. bila

v. abcese

vi. fluid vaginal si seminal

vii.           trece in lapte

metabolizare hepatica ( oxidare , glucuronoconjugare )

eliminare renala 10% ( coloreaza urina in rosu )

Farmacodinamie :

Este un chimioterapic cu spectru larg :

protozoare

i. trichomonas vaginalis

ii. giardia intestinalis

iii. entamoeoba hystolitica

bacilli gram pozitivi anaerobi :

i. clostridium difficilae

Farmacoterapie

Profilactic : in interventile chirurgicale ginecologice sip e abdomen pentru a preveni infectia cu anaerobi .

Curativ :

in amebiaza hepatica si dizenteria amebiana

in tricomoniaza vaginala

i. femei – doza unica 2 g odata pe zi + un ovul/zi intravaginal 10 zile

ii. barbate – 2 g / zi oral 10 zile

Daca unul dintre parteneri este infestat obligatoriu si celalalt face tratament .

in giardioza

i. adulti 2 g/zi

ii. copii sub 3 ani 400 mg/zi

iii. copii intre 3-7 ani 600 mg/zi

v.       intre 7-10 ani , 1 g/zi

tratamentul se face 5 zile

in infectii cu anaerobi

in diaree prin clostridium difficile

Forme farmaceutice

comprimate de 500 mg

sup 1000 mg

sup 124 mg/5ml pentru copii mici pana in 6 luni

sol perfuzabila 500 mg/100 ml

Farmacotoxicologie :

RA :

rar : voma , eruptii cutanate grave

frecvent : anorexie , greata , gust metallic

ataxie ( tulburari de coordonare motorize )

la administrare indelungata : convulsii

efecte de tip disulfiram la asociere cu alcoolul

Contraindicatii :

prudenta in sarcina si alaptare

afectiuni hepatice

afectiuni cerebrale grave


TINIDAZOL

Indicatii :

tricomoniaza

giardioza

amebiaza hepatica

vaginite nespecifice 2 g/zi priza unica 5 zile

Farmacografie :

500 mg cp

Sol perfuzabila 2 mg/ml






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }