Epilepsia

Epilepsia

Etiologie:

• hipoxia si ischemia perinatala
• leziuni intracraniene in cursul nasterii
• infectii acute
• perturbari metabolice (hipoglicemie, hipocalcemie, hipomagneziemie, deficitul de piridoxina)
• afectiuni congenitale
• anomalii genetice
• convulsii febrile
• traumatisme
• alcolism, sevrajul drogurilor sau alcoolului
• tumori cerebrale
• perturbari metabolice (uremie, insuficienta hepatica, anomalii electrolitice)
• medicamente
• idiopatica.

Tablou clinic:

In functie de aria de debut a crizei, acestea se clasifica in:

Crize epileptice "partiale" sau "focale":

debut intr-o arie localizata a cortexului;

pot fi asociate cu pierderea sau cu alterarea constientei ("crize partiale complexe") sau

pot lasa starea mentala nealterata ("crize partiale simple";

crizele partiale simple pot fi motorii, senzitive, ale sistemului autonom sau psihice;

crizele partiale complexe se caracterizeaza printr-o alterare a constientei asociata cu automatisme (de ex. mestecatul, linsul buzelor, plimbatul fara scop sau alte activitati motorii complexe).

Crize epileptice "generalizate"("grand mal" si "petit mal"):

debut pe o arie difuza a creierului;

pot rezulta in urma gereralizarii secundare a unei crize partiale sau ca o perturbare primara;

crizele tonico-clonice ("grand mal") apar ca o pierdere brusca de constienta, pierderea controlului postural, contractii musculare tonice cu inclestarea dintilor si rigiditate in extensie (faza tonica), urmata de spasme musculare ritmice (faza clonica);

revenirea constientei se realizeaza progresiv dupa o perioada intermediara de confuzie si dezorientare;

cefaleea si somnolenta sunt cvasi permanente dupa criza;

pe durata crizei poate aparea incontinenta sfincteriana si/sau muscatura limbii;

crizele "petit mal" (absente), se caracterizeaza prin oprirea brusca, fara avertisment a activitatii mentale pe o durata de apox. 30 secunde, simptome motorii minore, automatisme complexe insa activitatea clonica nu apare. Reinstalarea constientei este brusca si nu exista somnolenta sau confuzie post criza.

Tratament:

in timpul crizei pacientul va fi asezat cu capul mai jos pentru a evita eventuala aspiratie si se va administra oxigen pe masca;

perturbarile metabolice reversibile trebuie corectate cu promptitudine (hipoglicemia, hiponatremia, hipotensiunea, sevrajul alcoolic sau fata de alte droguri);

examenul RM si tomografic se impune la toti pacientii aflati la prima criza cu etiologie neprecizata, dupa care pacientul va fi reinvestigat la 3-6 luni;

la toti pacientii la care se suspecteaza prezenta unei infectii se va efectua o punctie lombara;

un principiu de tratament medicamentos este acela de a folosi monoterapia, iar in cazul in care dozele mari terapeutice esueaza in tentativa de control al crizelor se va recurge la a doua solutie terapeutica;

antiepileptice folosite in mod curent: fenitoina, carbamazepina, fenobarbital, valproat de sodiu.

Tratamentul de recuperare:

• se adreseaza bolii intre crize (crizele convulsive constituie contraindicatie majora de terapie fizica)
• gimnastica respiratorie,
• relaxare in special prin tehnica Edmund Jacobson dar si prin masaj miorelaxant, aplicatii de caldura etc.,
• reeducarea orientarii spatiale,
• ameliorarea echilibrului si coordonarii prin tehnici si metode de facilitare neuro-musculara, tehnici kinetice dinamice, hidrokineto terapie.