Diagrama si curba volum - presiune

DIAGRAMA SI CURBA VOLUM - PRESIUNE

Inotrop = despre tot ceea ce se refera la contractilitatea musculara. Ex: efectul inotrop pozitiv sau negativ reprezinta cresterea resprectiv scaderea contractilitatii musculare.

Presarcina = umplerea ventriculara diastolica.

Postsarcina = presiunea arteriala impotriva careia ventriculul ejecteaza sange.

Volum bataie (sistolic) = volumul de sange expulzat in timpul unui ciclu cardiac.

Volum telesistolic = volumul de sange ramas in ventricul dupa ejectie.

Volumul telediastolic = volumul total de sange ce se afla in ventricul la sfarsitul diastolei ventriculare (inainte de ejectie).

Fractia de ejectie = Volum sistolic / volum telediastolic.

Diagrama volum - presiune

Aceasta diagrama descrie relatia dintre presiunea ventriculara stanga si volumul ventricular stang din timpul ciclului cardiac. Desi utilizam ventriculul stang ca exemplu, o analiza similara poate fi aplicata si ventriculului drept.

Segmentul AB:

A – valva mitrala se deschide.

Valoarea volumului de sange este minim (50 ml), presiunea relativ mica (7 mmHg).

Ventriculul se umple pasiv (presiunea atriala fiind superioara celei ventriculare).

Presiunea scade la aproximativ 5 mmHg (muschiul continua sa se relaxeze fiind in diastola).

In ciuda influxului rapid de sange, presiunea scade pana la cea mai mica valoare.

Segmentul BC:

Cresterea semnificativa a volumului ventricular stang (70 → 120 ml).

Cresterea modesta a presiunii (5 → 10 mmHg); cresterea usoara a presiunii evidentiaza complianta (C = ΔV / ΔP) crescuta a peretelui ventricular in timpul diastolei.

Segmentul DE:

D – deschiderea valvei aortice.

Muschiul ventricular se scurteaza determinand ejectia sangelui.

Are loc ejectia rapida (120 → 75 ml).

Contractia continua iar presiunea ventriculara creste si mai mult (130 mmHg).

Segmentul EF:

E – miocardul ventricular incepe relaxarea.

Are loc ejectia lenta – presiunea scade de la 120 la 100 mmHg iar sangele continua sa curga ( 75 ml – E; 50 ml – F).

F- presiunea telesistolica si volumul telesistolic.

Atentie, volumul sangelui ventricular nu este 0 la sfarsitul sistolei.

In total 70 ml au fost ejectati din ventricul.

Volumul bataie este mult mai mic decat volumul ventricular maxim.

Fractia de ejectie din acest exemplu este de aproximativ 60 % (in mod normal).

Ejectia nu este izotonica (presiunea poate varia intre 80-130 mmHg).

Segmentul FA:

F – inchiderea valvei aortice (ejectia a luat sfarsit).

Incepe relaxarea izovolumetrica.

Volumul sanguin ventricular ramane 50 – 60 ml (volum telesistolic).

Presiunea ventriculara scade de la 100 mmHg (in punctul F) la 7 mmHg (in punctul A).

La sfarsitul perioadei de relaxare izovolumetrica valva mitrala se deschide si se reia ciclul cardiac.

Cele sase segmente ale diagramei volum presiune corespund unor faze diferite ale ciclului cardiac:

I – faza de influx (AB, BC).

II – contractia izovolumetrica (CD).

III – faza de ejectie (DE, EF).

IV – faza de relaxare izovolumetrica (FA).

CDEF – sistola.

FABC – diastola.

Curba volum - presiune

Reprezinta o alta modalitate de ilustrare a fenomenelor mecanice ale inimii, facand abstractie de factorul timp, tinand cont numai de interrelatia care se stabileste intre volumul ventricular si presiunea intraventriculara corespunzatoare acelui volum.

Interrelatia volum-presiune diastolica:

Se obtine prin masurarea presiunii corespunzatoare diverselor volume de umplere ventriculara.

Cresterea volumului ventricular diastolic pana la valori de aproximativ 150ml nu se insoteste de modificari semnificative ale presiunii diastolice ventriculare.

Peste aceasta valoare, modificarea minima a volumului ventricular duce la cresteri importante ale presiunii ventriculare, ca expresie a proprietatilor elastice ale miocardului si a prezentei sacului pericardic.

Aceasta interrelatie este expresia proprietatilor elastice ventriculare.

Evaluarea umplerii diastolice se face pe baza relatiei volum/presiune pe parcursul fazei de umplere ventriculara, panta acestei curbe reprezentand rigiditatea ventriculara ΔP/ΔV (stiffness) in timp ce inversul acesteia, ΔV/ΔP, reprezinta complianta ventriculara.

Pe parcursul umplerii ventriculare, relatia volum/presiune nu este absolut liniara, mai ales in situatii patologice. De regula, se determina rigiditatea ventriculara pe parcursul diastazei.

Interrelatia volum-presiune sistolica:

Se obtine prin masurarea presiunii maxime realizata prin contractia ventriculara corespunzatoare diferitelor volume ventriculare de umplere.

Aceasta presiune este cu atat mai mare cu cat la inceputul contractiei ventriculul este mai plin cu sange, atingand un maxim la valori ale volumului de umplere de 150-170ml.

Aceasta interrelatie este expresia contractilitatii miocardului.

Modificari ale diagramei volum – presiune

Efectele modificarii contractilitatii (inotropismului):

Linia interrelatie volum – presiune sistolica (LIVPS).

La cresterea contractilitatii, panta LIVPS creste → ejectia continua de la punctul D' initial, la un nou punct E – pana cand volumul ventricular stang atinge o valoare mult mai mica decat normal.

Cu alte cuvinte, contractilitatea crescuta sporeste volumul bataie. Dinpotriva, scaderea contractilitatii diminueaza panta LIVPS si la fel si volumul bataie.

Efectele modificarii presarcinii (si implicit a lungimii initiale a sarcomerului):

Presarcina = volum telediastolic.

Cresterea volumului telediastolic multa segmentul izovolumetric la dreapta (Segmentul CD).

Volumul sanguin creste de-a lungul segmentului DEF → creste volumul bataie (conform legii Frank-Starling)

Efectele modificarii postsarcinii:

Postsarcina = presiune aortica.

Cresterea postsarcinii muta coltul superior drept mai sus, de la punctul D' la D (ventriculul nu poate deschide valva aortica pana cand presiunea ventriculara nu o depaseste pe cea aortica).

In timpul ejectiei (presupunem o contractilitate constanta, adica panta LIVPS nu se modifica) ventriculul ejecteaza o cantitate mai mica de sange pana cand segmentul DEF intersecteaza LIVPS.

Cresterea postsarcinii determina ca diagrama sa fie mai inalta si mai ingusta astfel incat volumul bataie si fractia de ejectie scade.

La cresterea contractilitatii diagrama revine la normal.