QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Cranioencefalopatia posttraumatica








CRANIOENCEFALOPATIA  POSTTRAUMATICA



Traumatismele craniene, puternice sau repetate, pot sa conduca la complicatii tardive grave. Ua din aceasta o constituie si cranioencefalopatia posttraumatica.

Craniencefalopatia posttraumatica este o stare patologica, aparuta in urma traumatismelor craniene, caracterizata prin tulburari progresive ale comportamentului, motricitatii, intelectuale si psihice a traumatizatului.

Asa cum arata denumirea este vorba de o boala a encefalului, care apare ca urmare a traumatismelor craniene. De obicei boala survine dupa traumatisme craniene repetate, chiar daca acestea nu sunt deosebit de intense. S-au descris insa cazuri in care cranioencefalopatia posttraumatica a aparut dupa un singur traumatism cranian, puternic.




Afectiunea are o evolutie cronica. Debutul bolii survine dupa o lunga perioada de timp, luni si chiar ani de zile, de la traumatismlele care i-au dat nastere. Cel mai frecvent este intalnita la boxeri, fiind numita din aceasta cauza si cranioencefalopatie posttraumatica a boxerilor.Boala avand aceleasi cauze, mecanisme de producere si simpomatologie, poate aparea insa la toti cei acre au suferit un traumatism cranian puternic, sau traumatisme craniene repetate, in alte discipline sportive, in productie sau in accidente rutiere.

Autorii care s-au ocupat de acesta boala, i-au dat diferite denumiri.In lucrarile mai vechi este descrisa sub numele de “dementa pugilistica, “sonare”, “betia pumnului” (punch drunkness). Aceste denumirii sunt insa neadecvate, pentru ca se refera la unele semne clinice, din ultimul stadiu al bolii.

Profesorul La Gava are meritul de a fi sintetizat cunosstintele aupra afectiunii, de a reusi sa prezinte tabloul complex al intregii ei evolutii si de a-i fi fi dat denumirea care corespunde cel mai bine caracteristicilor bolii (cranioencefalopatia posttraumatica).

Patrivit denumirii lui La Gava, boala are o evolutie lenta (dureaza mai multi ani), ireversibila si progresiva. Odata declansata, boala nu mai poate fi oprita, ea se agraveaza continuu si se termina prin moartea individului. Dupa unii autori, surprinderea afectiunii la inceputul primului stadiu ar mai da posibilitatea opririi ei. Leziunile anatomapatologice, caracteristice bolii, sunt localizate in encefal. Au foat descrisemodificari complexe ale substantei cenusii, substantei albe si vaselor cerebrale. In neuroni corticali si in cei de la baza creierului s-au observat alterari ale prelungirilor celulei nervoase, traduse mai ales prin dimielinizari, in substanta alba din emisferele cerebrale.

Vasele creierului sufera si ele leziuni importante. Pereti capilarelor sunt ingrosati, fapt care tulbura aprovizionarea celulelor nervoase cu oxigen si substante nutitive. In masa cerebrala se observa numeroase microhemoragii diseminate si focare hemoragice, consecutive traumatismelor craniene care au determinat ruperea capilarelor sau a venelor de calibru cel mai mare.

Simptomatologia clinica.

Boala evolueaza lent si trece prin trei stadii clinice:

Stadiul I al bolii. Semnele clinice sunt necaracteristice si de aceea diagnosticul este pus foarte rar. Numai daca medicul cunoaste foarte bine boala si pe boxer, poate surprinde aparitia semnelor stadiului I al afectiunii. Aceste condutii, lipsind in marea majoritate a cazurilor, tabloul clinic al primului stadiu este reconstruit retrospectiv.

La cateva luni, uneori 1-2 ani de la K.O., sau un meci in care a primit lovituri puternice la cap, boxerul incepe sa prezinte modificari ale comportamentului.

El devine din ce in ce mai agitat, mai vorbaret, nu-si gaseste linistea, este permanent surescitat, simtul critic diminua progresiv, fapt care il determina sa aiba o parere mereu mai buna despre sine, sa nu-si dea seama de ridicolul situatiilor in care ajunge datorita gesturilor si atitudinilor teatrale, a exagerarilor si tendintei spre mitomanie (spune minciuni).

Examenul neurologic pune in evidenta exagerarea reflexelor la nivelul membrelor si, adesea, discretele semne ale cailor piramidale. Pupilele reactioneaza mai incet si la proba Romberg pe un picior apar usoare tulburari de echilibru.

Valoarea sportiva este in regres, miscorile sunt mai putin coordonate, lucrul observat mai ales in jocul de picioare, iar reactiile devin mai lente, boxerul aparandu-se mai putin bine decat inainte si primind mai multe lovituri. Concomitent forta exploziva scade viteza de executie si forta loviturilor, de asemenea. Boxerii care castigau intalnirile inainte de limita, datorita “pumnului”, inving acum, daca mai inving, doar la puncte.

Avand insa o parere foarte buna despre el, acesti boxeri cauta mereu adversari mai puternici, expunandu-se in acest fel, la noi traumatisme craniene.

Stadiul II al bolii. Boxerul isi continua activitatea si afectiunea progreseaza, instalandu-se treptat stadiul al II-lea al bolii.

Diagnosticul clinic al acestui stadiu nu intampina dificultate, pentru ca simptolatologia devine pe zi ce trece tot mai evidenta si mai caracteristica.

In intreaga sa comportare, boxerul reprezinta trasaturi specifice tipului coleric de activitate nervoasa superioara.Este nestapanit,reactioneaza violent si necontrolat la excitantii obisnuiti; certaret si agresiv, da nastere la numeroase conflicte cu cei din jur si adesea recurge la forta pentru a-si sustine punctul de vedere. Examenul neurologic descopera midificari ale moticitatii: (mers nesigur cu picioarele departate, miscari sacadate), proba Romberg este pozitiva, reflexele membrelor crescute,reactia pupilelor lenta, semne piramidale si extrapiramidale.

Comportarea din ring intregeste tabloul din viata de toate zilele. Valuarea lui sportiva este mult scazuta fata de trecut. Se misca greu in ring, jocul de picioare nu mai are usurinta de alta data, eschivele si ripostele sunt lente si neadecvate, apararea si atacul au eficienta scazuta. Forta de lovire este mult diminuata in comparatie cu anii anterioari.

Boxerii cu palmares stralucit sunt expusi la pericole mari, cand ajung in acest stadiu al bolii. Renumele pe care il au ii determina pe organizatori sa-i angajeze in lupte cu adversari valorosi, de cele mai multe ori tineri puternici, dornici de afirmare. In astfel de intalniri bazate pe valoare din trecut, nu pe cea actuala a unuia dintre adversari, exista riscul ca boxerul bolnav sa primeasca lovituri puternice, care sa-i agraveze si mai mult boala, sau sa dea nastere la accidente serioase, unele dintre ele chiar mortale.



Stadiul III al bolii. Agravarea leziunilor altereaza din ce in ce mai mult functiile encefalului si determina modificari importante ale simptomatologiei clinice. Treptat, comportamentul boxerului se schimba. Ajuns in stadiul al III-lea, bolnavul prezinta un tablou complet opus celui din stadiu precedent. Deteriorarea sistemului nervos al vietii de relatie face ca individul sa devinp apatic si indiferet la tot ceea ce se intampla cu sine si cu mediul inconjurator. Este neglijent in tot ceea ce face, nu mai respecta nici chiar regulile elementare de igiena,umbla imbracat prost, murdar, nebarberit si nespalat.

Pozitia lu sociala nu-l intereseaza. Accepta ocupatii si indeletniciri la care odinioara ar fi refuzat chiar sa se gandeasca, castigandusi existenta ca maturator de strada, curatator de canale, hingher, etc.

Facultatile intelectuale ajung la un nivel foarte scazut: inteligenta, memoria, atentia sunt mult diminuate, ideatia si vocabularul sunt reduse, iar vorbirea taraganata,greoaie, gangava, cu repetari de silabe si cuvinte; bolnavul rade fara motiv; fata ii este rigida; hipersaliveaza, imita mimica si miscarile partenerului de discutie. Mersul imbraca o forma caracteristica, deplasarea facandu-se cu genunchi in extensie, cu picioarele tarsite si cu baza de sustinere mult largita, prezinta tremuraturi involuntare continue ale capulu si membrelor. Motricitatea boxerului ajuns in stadiul al III-lea al cranioencefalitei posttraumatice,seamana sub unele aspecte, cu ceea ce din boala Prkinson (pseudoparkinson).

Starea generala si psihica se agraveaza progresiv, survine dementa si, in cele din urma, individul moare ca o adevarata epava biologica si sociala.

Tratamentul bolii. Asa cum spuneam mai inainte, boala este ireversibila si progresiva. Tratamentul curativ se rezuma la combaterea simptomelor, nefiind eficient in stadiul actual al cunostiintelor medicale pentru oprirea bolii cu atat mai putin pentru inlaturarea leziunilor constituite. De aceea, toata grija trebuie indreptata spre prevenirea afectiunii. In acest scop se recomanda urmatoarele masuri:

Protejarea capului. Casca de protectie sa fie in toate lectiile de

antrenamet la box, In boxul amator, ea este introdusa si la competitii. Tehnica apararii, si in special a apararii capului, sa aiba prioritate fata de tehnica atacului, in procesul de instruire a boxului.

Prevenirea leziunilor cerebrale. Lupta sa fie oprita in caz de

inferioaritate a unuia dintre combatanti, mai inainte ca aceasta sa fie expusa loviturilor puternice si repetate la cap.

Tratamentul corect dupa K.O. Interzicerea prelungita a efortului

nespecific si specific dupa traumatisme cerebrale, pentru a se favoriza disparitia tulburarilor si leziunilor (continuarea efortului si mai ales expunerea la: zuguiri ale encefalului, hiperpresiuni intracaniene, iradiere solara a craniului, prelungesc timpul de vindecare si favorizeaza intalarea leziunilor caracteristice cranioencefalitei posttraumatice).

La reluarea efortului, se vor respecta toate indicatiile si contraindicatiile mentionate la capitolul traumatismelor craniene.

Controlul medical. Boxerii vor fi supusi examenelor medicale

periodice, mai frecvent decat ceilalti sportivi.

In cadrul acestor examene, efectuate pe cat posibil de acelasi medic, se va da o atentie deosebita examenului clinic si de laborator al sistemului nervos, cautanduse ca, din dinamica datelor, sa se surprinda primele semne ale acestei boli grave.





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }