QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Boala Addison - studiu de caz







Boala Addison - studiu de caz

1 Asigurarea conditiilor de mediu

Sanatatea si boala, recunoaste o serie de factori care determina si pot fi considerati factori etiologici ai sanatatii.Ei se pot grupa in factori interni si factori externi.Din interrelatia factorilor interni si a celor externi se poate mentine starea de sanatate sau se poate declansa starea de boala, rolul hotarator revenind factorilor ecologici.

Factorii externi care actioneaza asupra organismului se mai numesc factori de mediu sau factori ecologici.

Clasificarea factorilor ecologici:

dupa natura lor sunt: fizici, chimici, biologici, sociali.



Dupa provenienta: naturali, artificiali.

Dupa influenta asupra starii de sanatate: sanogeni si patogeni.

Aerul: scaderea concentratiei de oxigen poate duce la hipoxie, tulburari senzoriale, motorii, convulsii, moarte.Asistenta medicala trebuie sa aeriseasca salonul.Daca este prezent monoxidul de carbon in aerul inspirat acesta poate produce hipoxie, crize anginoase, cefalee, dispnee, pierderea cunostintei, moarte.Asistenta medicala in acest caz trebuie sa verifice instalatiile de incalzire.

Daca umiditatea este crescuta se poate produce scaderea evaporarii apei prin piele.Daca umiditatea este crescuta si asociata cu cresterea temperaturii apare senzatie de disconfort prin expunere prelungita si poate aparea socul termic.Pentru aceasta se folosesc instalatiile de conditionare a aerului, pentru a reduce umiditatea.

Temperatura crescuta duce la insolatie, arsuri.Trebuie evitata expunerea prelungita la soare.

Temperatura scazuta produce hipotermie, degeraturi, risc crescut pentru copii si persoanele varstnice.Se incalzeste salonul.

Daca luminozitatea este diminuata pot apare factori de risc pentru caderi, in cazul persoanelor varstnice.Se asigura iluminatul public.

Asigurarea mediului teraputic presupune: crearea unei ambiante placute in spital; inlaturarea excitantilor auditivi, vizuali, olfactivi, pregatirea psihica a pacientului inaintea efectuarii oricarei tehnici; asigurarea odihnei pasive si active a pacientului; prezenta permanenta a asistentei in preajma pacientului; atitudinea de bunavointa, solicitudine, raspuns prompt la chemarea pacientului si a familiei acestuia.

Salonul, locul de ingrijire a pacientului: trebuie sa fie orientat de preferinta spre sud, sud– est , sud–vest pentru a fi insorit; de preferat, cu numar redus de paturi, cu mobilier redus, usor de intretinut, estetic; peretii sa fie vopsiti in culori pastelate, lavabili; iluminarea naturala, buna, artificiala, difuza, indirecta sau semidirecta; dotat cu apa curenta.

Temperatura: 18–20 de grade Celsius–ziua; 16 grade Celsius–noaptea, pentru adulti; 20– 22 grade Celsius pentru copii mici si 22 – 24 grade Celsius pentru sugari.

Ventilatia trebuie sa fie usor reglabila prin ferestre.Suprafata si cubaj de aer pentru o persoana, in functie de specificul sectiei si numarul de paturi din salon ( 6–12 metri patrati pe persoana ).

2 Asigurarea toaletei zilnice

Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza, adica din ingrijirile acordate de asistenta medicala cu scopul de a asigura confortul si igiena bolnavului.Consta in mentinerea pielii in stare de curatenie perfecta si in prevenirea aparitiei leziunilor cutanate, fiind o conditie esentiala a vindecarii.Toaleta pacientului poate fi: zilnica – pe regiuni si saptamana sau baia generala.

In functie de tipul pacientului, acesta: nu are nevoie de ajutor; are nevoie de sprijin fizic si psihic; are nevoie de ajutor partial; necesita ajutor complet.



Obiectivele toaletei

Se indeparteaza de pe suprafata pielii a stratului cornos descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare, amestecate cu praf, alimente, resturi de dejectii si alte substante straine, care adera la piele.Deschiderea orificiilor de excretie ale glandelor pielii.Inviorarea circulatiei cutanate si a intregului organism.Producerea unei hiperemii active a pielii, care favorizeaza mobilizarea anticorpilor.Linistirea bolnavului, crearea unei stari placute de confort.

Principiile toaletei

Se apreciaza starea generala a bolnavului, pentru a evita o toaleta prea lunga, prea obositoare.Temperatura sa fie ambianta, pentru evitarea racirii bolnavului.Curentii de aer sa fie evitati prin inchiderea geamurilor si a usilor.Daca este posibil se izoleaza bolnavul cu un paravan de anturajul sau.Materialele necesare toaletei sunt pregatite si in apropiere.

Schimbul lenjeriei patului si a bolnavului pentru prevenirea escarelor.Bolnavul va fi dezbracat complet si acoperit cu cearsaf si patura.Partea care se va spala se descopara progresiv.Stoarcem buretele sau manusa de baie, pentru a nu se scurge apa in pat sau pe bolnav.Sapunim si clatim cu mana ferma, fara brutalitate pentru a favoriza circulatia sanguina.Apa calda trebuie sa fie din abundenta, schimbata de cate ori este nevoie, fara a se lasa sapunul in apa.Insitam la pliuri, sub sani, la maini si in spatiile interdigitale, la coate si axile.

Se mobilizeaza articulatiile in toata amplitudinea lor si se maseaza zonele predispuse escarelor.Toaleta pe regiuni se face astfel: spalat, clatit, uscat.Mutam musamaua si aleza de protectie, in funtie de regiunea pe care o spalam.

Etapele toaletei

Trebuie sa respectam urmatoarele: se incepe cu fata, gatul si urechile; apoi, bratele si mainile, partea anterioara a toracelui, abdomen, fata anterioara a coapselor; se intoarce bolnavul in decubit lateral si se spala spatele, fesele si fata posterioara a coapselor, din nou in decubit dorsal, se spala gambele si picioarele, organele genitale externe – ingrijirea parului, toaleta cavitatii bucale.

Inainte sa incepem baia pe regiuni, asistenta va colecta date cu privire la starea pacientului – puls, tensiune, respiratie – ce mobilizare i se permite in ziua respectiva, daca se poate spala singur, pe care parte a corpului.

Toaleta pe regiuni a pacientului imobilizat la pat permite examinarea tegumentelor si observarea unor modificari – de exemplu: roseata, iritatie – si luarea unor masuri terapeutice.Pentru activarea circulatiei sanguine, dupa spalarea intregului corp, frictionam cu alcool mentolat indeosebi regiunile predispuse la escare.

Pacientii care se pot deplasa vor face baie la dus  sau la cada, sub supravegherea personalului de ingrijire.

Daca pacientul este imobilizat la pat, trebuie sa evitam udarea aparatului gipsat, a pansamentului.

Executarea ingrijirilor:

Ingrijirea ochilor:

Scop: prevenirea infectiilor oculare; indepartarea secretiilor.

Pregatiri: materiale: apa, prosop, tampoane din tifon, comprese, manusi de baie

Pacient: se informeaza ( ingrijirea se face in cadrul toaletei zilnice ).

Tehnica: Se indeparteaza secretiile oculare de la comisura externa spre cea interna, cu ajutorul unui tampon steril.Se spala ochii cu mana acoperita cu manusi, se limpezezesc si se sterg cu prosopul curat. La pacientul inconstient, prin lipsa reflexului palpebral, pentru a mentine supletea corneei, se picura „ lacrimi artificiale” in fiecare ochi, iar daca ochiul ramane deschis ( corneea se usuca ), se aplica comprese imbibate in ser fiziologic si se indeparteaza in mod regulat secretiile oculare.

Ingrijirea mucoasei nazale: Scop: mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii superioare, prevenirea escarelor, infectiilor nazale, in cazul in care pacientul prezinta sonde introduse pe aceasta cale ( pentru oxigenoterapie, pentru evacuarea continutului gastric ).

Pregatiri: materiale: tampoane sterile, montate pe bastonase, ser fiziologic, apa oxigenata diluata, tavita renaa, manusi de cauciuc.

Pacientul: se informeaza, i se explica necesitatea tehnicii, i se intoarce capul usor intr – o parte.

Tehnica: se curata fosele nazale, fiecare cate un tampon umezit in ser fiziologic.Daca pacientul prezinta sonda: se dezlipeste romplastul cu care este fixata.Se retrage sonda 5 – 6 cm.Se curata tubul cu un tampon de urmele de romplast.Se indeparteaza crustele dupa mucoasa nazala cu tamponul umezit in apa oxigenata diluata.Se reintroduce sonda gastrica, iar sonda pentru oxigenoterapie se poate reintroduce in cealalta fosa nazala.Se fixeaza sonda.

Ingrijiri ulterioare: Se controleaza functionalitatea sondelor dupa curatarea mucoasei nazale.Se supravegheaza respiratia pacientului.Se evita contactul mainilor cu secretiile nazale.

Ingrijirea urechilor :

Scop: mentinerea starii de curatenie a pavilionului urechii si a conductului auditiv extern.Indepartarea depozitelor naturale ( cerumen ) sau a celor patologice.

Pregatiri: materiale: tampoane sterile, montate pe betisoare, tavita renala, apa, sapun, manusa de baie, prosop.

Pacientul:Se informeaza; se intoarce cu capul pe partea opusa.

Tehnica: Se curata conductul auditiv extern cu tamponul uscat.Se spala pavilionul urechii cu mana acoperita cu manusa de bumbac cu sapun, curatind cu atentie santurile pavilionului si regiunea retroauriculara.Se limpezeste, se usuca cu prosopul pavilionul urechii si conductul auditiv extern.Se intoarce in conductul auditiv extern un tampon de vata absorbant.Fiecare ureche se curata cu un tampon separat.Daca prin conductul auditiv extern se scurge l.c.r. sau sange, va fi informat medicul.Se evita intoarcerea tamponului peste limita vizibilitatii ( pericol de lezare a timpanului ).

Ingrijirea cavitatii bucale:

Scop: obtinerea unei stari de bine a pacientului.Profilaxia cariilor dentare.Profilaxia infectiilor cavitatii bucale.

Pregatiri: materiale: pentru pacientul constient: periuta, pasta de dinti, prosop, tavita renala, pahar cu apa.Pentru pacient inconstient: comprese, tampoane sterile din tifon, instrumentar steril ( deschizator de gura, spatula linguala, pensa porttampon, glicerina baroxata 20 %, tavita renasa, manusi de cauciuc sterile. ).

Pacientul: constient: este asezat in pozitie sezand sau in decubit lateral stang, cu prosopul in jurul gatului.Inconstient: pozitie in decubit dorsal, capul intr – o parte, cu prosopul sub barbie.

Tehnica: pecientul constient este servit, pe rand, cu materialele si ajutat sa – si faca toaleta cavitatii bucale.Pecientul inconstient: Se introduce deschizatorul de gura intre arcadele dentare.Se sterg limba, bolta palatina, suprafata interna si externa a arcadelor dentare cu tampoane imbibate in glicerina baroxata, cu miscari dinauntru in afara.Se sterg dintii cu un alt tampon.La sfarsit se ung buzele.Se strang materialele.Se asaza pacientul in pozitie confortabila.

La pacientii inconstienti, care prezinta proteza dentara, aceasta se va scoate, spala si pastra intr – un pahar cu apa.Toaleta cavitatii bucale la pacientul inconstient se poate face si cu indexul acoperit cu un tampon de tifon, mana fiind imbacata in manusa.Se evita contactul mainilor cu secretia salivara a pacientului sau cu materialul folosit.

Ingrijirea unghiilor:

Scop: obtinerea unei aparente ingrijite a pacientului.Indepartarea depozitului subunghial, care contine germeni patogeni.Evitarea leziunilor cutanate prin grataj la pacientii cu prurit si de asemenea la pacientii agitati.zilnic: unghiile se spala cu apa si sapun si cu periuta de unghii.Pentru spalarea piciorului, acesta va fi introdus intr < un lighean cu apa, dupa care se va face taierea unghiilor.

Pregatiri: materiale: apa, sapun, periuta, forfecuta de unghii, pila, prosop.Pcientul: Se informeaza, se aseaza comod, relaxat.

Tehnica: Se taie unghiile cu atentie, la nivelul degetului, pentru a degaja partile laterale spre a nu se aduna murdaria, apoi, se pilesc; mana sau piciorul se asaza pe un prosop pe care se aduna fragmentele taiate.Instrumentele dupa utilizare se dezinfecteaza.Se evita lezarea tesuturilor adiacente ( risc de hemoragie, risc de infectii ).

Ingrijirea parului:

Scop:  Pentru starea de bine a pacientului, igienic, spalare la una – doua saptamani, la pacientul cu spitalizare indelungata.Distrugerea parazitilor.Pregatirea pentru examen E.E.G.Pregatirea pentru operatie la fata, nas.

Contraindicatii:fracturi ale craniului, traumatisme mari, pacienti cu stare generala alterata, febrili, cu boli ale pielii capului.Zilnic: se face perierea, pieptanarea si eventual, impletirea parului.

Pregatiri: conditii de mediu: temperatura: 22 – 24 grade Celsius; inchiderea ferestrelor, evitarea curentilor de aer.

Materiale: pieptene, sampon, sapun insecticid ( daca este cazul ), uscator, apa calda, aleza, prosoape.

Pacientul: Se informeaza, pozitia se alege in functie de starea sa: sezand pe un scaun; sezand in pat; decubit dorsal in pat, cu salteaua indoita sub torace; decubit dorsal, oblic in pat.

Tehnica: Se pregatesze patul si se protejeaza cu musama si aleza.Se umezeste parul, se samponeaza.Se maseaza usor pielea capului cu pulpa degetului, se spala de doua – trei ori; se limpezeste parul din abundenta, se acopera cu prosopul uscat; se usuca parul, se piaptana cu blandete.

Ingrijiri ulterioare: Se acopera capul pacientului cu basmaluta.Se reinstaleaza pacientul in pozitie confortabila; Obiectele folosite se dezinfecteaza.

Toaleta intima:

Scop: igienic; mentinerea unei stari de confort fizic.Partile intime ale corpului sunt expuse infectiilor, ulcerelor de presiune, mirosurilor neplacute, avand in vedere anatomia si fiziologia lor ( pliuri ale pielii, orificii natruale ale corpului, glande, organe excretoare ).Se executa de mai multe ori pe zi la pacientii inconstienti, cu sonde vezicale, inaintea interventiilor chirurgicale in regiunea anala, organe genitale sau pe caile urinare si in perioadele menstruale.Daca pacientul este independent, i se pregatesc materialele pentru a se ingriji singur.

Pregariri: materiale: paravan, doua bazinete, tampoane sterile din vata, pensa porttampon, cana cu apa calda, sapun lichid, prosop, manusa de cauciuc, manusa de baie, musama, aleza; se controleaza temperatura apei.

Pacientul: Se informeaza, se asigura intimiteatea.Se pregateste patul cu musama, pacientul fiind in pozitie ginecologica.Se serveste un bazinet pentru a goli vezica urinara.Ramane in pozitie ginecologica cu al doilea bazinet curat sub regiunea sacrala.

Tehnica: Se imbraca manusa de cauciuc, apoi cea de baie.Se spala regiunea dinspre simfiza pubiana spre anus, turnand apa si sapun lichid.Se limpezeste abundent.Se scoate bazinetul.Se usuca regiunea genitala anala, pliurile.Se pudreaza cu talc pliurile.La sfarsit se indeparteaza materialele, se aranjeaza patul.Pacientul este asezat comod.

Spalarea orgeanelor genitale externe se poate face cu tampoane de vata montate pe pensa porttampon.La barbat, se degaja glandul de preput si se spala cu prudenta ( se previne patrunderea sapunului in uretra ).Se evita contaminarea regiunii genitale cu microorganisme din regiunea anala, prin miscari de spalare dinspre anus spre simfiza pubiana.

3 Alimentarea pacientului

Modul in care pacientul i se ofera alimentele are, de multe ori, aceeasi actiune importanta ca si regimul propriu – zis.In legatura cu servirea mesei, asistenta va tine seama de:

Orarul si repartizarea mesei:

Intervalul dintre mese trebuie stabilit astfel incat perioada de repaus din cursul noptii sa nu fie mai mare de 10 – 11 ore.Pacientii in stare grava, febrili, vor fi alimentati in momentele de acalmie, indiferent de programul sectiei.Pacientii febrili, adinamici, in stare grava nu pot ingera cantitatea obisnuita de alimente si, de aceea vor fi alimentati dupa un program special, cu mese mici, dese, repartizate atat ziua cat si noaptea.

Mesele principale nu pot fi servite niciodata inaintea aplicarii tratamentului.Dupa pranz vor fi rezervate ore de odihna, intrucat in aceasta perioada, procesul de digestie blocheaza energia organismului, prin angajarea unei cantitati mari de sange la nivelul organelor abdominale.

Pregatirea servirii meselor

Hranirea pacientului nu trebuie sa fie tulburata de activitatea sectiei ( tratamente, recoltari, vizita medicala etcetera ).

Inaintea servirii meselor, nu se aplica tratamente dureroase.Inlaturam din salon factorii dezagreabili ( plosca, urinare, scuipatori ).Pacientii cu aspect neplacut vor fi izolati de restul bolnavilor, cu paravane.Saloanele vor fi aerisite, curate, cu ambianta placuta.Asistenta imbraca halat alb peste uniforma, isi prinde parul in calota, isi spala bine mainile.

Distribuirea alimentelor:

Servirea estetica si curata a meselor contribuie la imbunatatirea poftei de mancare a pacientilor.Asigura declansarea secretiei sucurilor digestive si pe cale psihica.Distribuirea alimentelor se face pe baza tabelelor de alimentatie.In unele cazuri, asistenta intocmeste fise individuale de regim, care se inmaneaza pacientului odata cu masa ( pastrate, vor ajuta pacientul la domiciliu ).

Alimentele se portioneaza pe regimuri si apoi sunt distribuite in salon pe un carucior special, iar la bolnavi – pe tavi acoperite.Felurile de alimente se servesc pe rand, pe masura ce bolnavul consuma felul anterior.Alimentele nu se ating cu mana.

Ordinea mesei

Se va distribui intai regimul comun, apoi regimurile tip si la umra se va dispune aducerea regimurilor individuale, pentru pacientii a caror alimentatie nu se incadreaza in regimurile tip.Vor lua masa intai pacientii ce se pot alimenta singuri, apoi asistenta se va ocupa de cei ce trebuie alimentati de ea.Alimentarea artificiala se va face in afara programului obisnuit.

Modurile de alimentare a bolnavului In functie de starea bolnavului, alimentarea se face: activ – pacientul mananca singur in sala de mese sau in salon; pasiv – pacientului i se introduc alimentele pe gura; artificial – alimentele sunt introduse in organism in conditii nefiziologice.

Alimentarea activa

In functie de starea generala, pacientul mananca singur, fara ajutor, alimentele oferite.Alimentarea activa se poate face: in sala de mese; in salon; la masa sau la pat.

Materiale necesare: tava, tacamuri, farfurii, servetele, cana pentru supa, pahar de apa, fete de masa, cosulet de paine.

Conditii de mediu: sala de mese: curatenie desavarsita in sala de mese, aerisire.Aranjam estetic pe mese mici ( 4 persoane ) tacamurile, paharele, cana cu apa, servetele, flori, numarul regimului.

Cream o atmosfera cat mai intima si anuntam bolnavii sa vina la masa.Inainte ii invitam sa se spele pe maini cu apa si sapun.

Servirea mesei: servesc felurile de mancare pe rand; ridicam vesela folosita.Nu se ating alimentele cu mana.Si observam daca pacientul a consumat alimentele in intregime, in caz contrat se solicita motivul si se iau masuri de inlocuire.Transportam vesela la domiciliu.Aerisim si curatam sala de mese.



Conditii de mediu in salon, la masa

Se indeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitul pacientului ( tavita, scuipatori, plosca ).Se separa cu paravan pacientul cu aspect dezagreabil pentru ceilalti.

Se pregateste masa bolnavului:

Asezam fata de masa curata, tacamuri, cana cu apa, servetele, sarea ( dupa caz ).Invitam pacientul sa sespele pe maini cu apa si sapun.Ajutam pacientul sa se aseze la masa.Asistenta imbraca halatul de protectie, isi prinde parul sub boneta ( sa nu se atinga de alimente ). Se spala pe maini si servirea mesei se face la fel ca in sala de mese.

Alimentarea activa in salon, la pat: pregatim salonul ca pentru alimentarea in salon la masa.Asezam pacientul in pozitie confortabila, semisezand sau sezand cu ajutorul rezematorului de pat sau cu perne.Protejam lenjeria de pat cu musama.Se asaza peste musama un lighean si i se ofera pacientului sapunul si i se toarna sa se spele.Oferim prosopul sa se stearga pe maini.Indepartam materialele folosite.Se adapteaza masa speciala la pat acoperita cu servetel, se aseaza pe genunchii pacientului, peste patura acoperita cu aleza.Asezam un prosop in jurul gatului.Asistenta imbraca halatul de protectie.Se spala pe maini si serveste masa la fel ca in salon la masa.

Alimentarea pasiva

Cand starea generala a bolnavilor nu le permite sa se alimenteze singuri, trebuie sa fie ajutati.

Scop: vor fi hraniti bolnavii imobilizati, paralizati, epuizati adinamici, in stare grava sau cei cu usoare tulburari de deglutitie.

Materiale necesare: tava, farfurii, pahar cu apa sau cana cu cioc, servet de panza, cana de supa, tacamuri.

Asistenta imbraca halatul de protectie, asaza parul sub boneta, se spala pe maini.Asezam pacientul in pozitie semisezand cu ajutorul rezematoarelor de pat sau in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia.I se protejeaza lenjeria cu un prosop in jurul gatului.Se adapteaza masuta la pat si i se introduce in gura.

Servirea mesei:

Asistenta se asaza in dreapta pacientului si ii ridica usor capul cu perna.Verifica temperatura alimentelor ( Pacientul in stare grava nu simte temperatura si nici gustul alimentelor ).Ii serveste supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide.Supravegheaza debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile de deglutitie ale pacientului.Este sters la gura, i se aranjeaza patul.Se indeparteaza eventualele resturi alimentare care, ajunse sub bolnav, pot contribui la formarea escarelor.Schimba lenjeria de pat daca s – a murdarit.Acopera pacientul si aerisste salonul.Strange vesela si o transporta la oficiu.

Alimentarea artificiala

Inseamna introducerea alimentelor in organismul pacientului prin mijloace artificiale.Se realizeaza prin urmatoarele procedee: sonda gastrica sau intestinala, gastrostoma, pe cale parenterala, clisma.

Scop : hranirea pacientilor inconstienti, cu tulburari de deglutitie, cu intoleranta sau hemoragii digestive, operatii pe tubul digestiv si glandele anexe, cu stricturi esofagiene sau ale cardiei, in stare grava, negativism alimenatar.

4 Supravegherea functiilor vitale si vegetative

Functiile vitale includ: respiratia, pulsul, tensiunea arteriala si temperatura.Ele sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau de boala.

Cand se masoara functiile vitale: cand intervine o schimbare in starea de sanatate a unei persoane; cand este permis intr – o unitate spitaliceasca ( la internare, pe toata perioada spitalizarii si la externare ); inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic; inainte si dupa interventii chirurgicale; inainte si dupa administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemului respirator si cardiovascular; inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire pot influenta functiile vitale.

Rolul asistentei in masurarea functiilor vitale: pregateste psihic pacientul ( explica tehnica, sa –l convinga de necesitatea efectuarii ei, si sa solicite cooperarea ).Asigura conditii de microclimat care sa nu inflenteze functiile vitale ( liniste, temperatura optima, umiditate corespunzatoare ).Sa cunoasca variatiile normale ale functiilor, in functie de sex si varsta.Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientilor si tratamente prescrise ( unele modifica functiile vitale ).Sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientului.Sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale.

Observarea si masurarea respiratiei

Scopul este evaluarea functiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evolutiei bolii, al aparitiei unor complicatii si al prognosticului.

Se apreciaza: tipul respiratiei, amplitudinea miscarilor respiratorii, ritmul, frecventa.

Materiale necesare: ceas cu secundar, creion de culoare verde sau pix cu pasta verde, foaia de temperatura.

Interventiile asistentei: asezarea pacientului in decubit dorsal, fara a explica tehnica ce urmeaza a fi efectuata.Plasarea mainii cu fata palmara pe suprafata toracelui.Numaratoarea inspiratiilor timp de un minut.Consemnarea valorii obtinute printr – un punct pe foaia de temperatura ( fiecare linie orizontala a foii reprezinta doua respiratii ).Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioara pentru obtinerea curbei.

In alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obtinuta, cat si caracteristicile respiratiei ex: Rs – 20 respiratii pe minut; Rd – 18 respiratii pe minut de amplitudine medie, corespunzatoare, ritm regulat.Aprecierea celorlalte elemente ale functiei respiratorii se face prin simpla observare a miscarilor respiratorii.

Masurarea pulsului

Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, care se comprima pe un plan osos si este sincrona cu sistola ventriculara.Pulsul ia nastere din conflictul dintre sangele existent in sistemul arterial si cel impins in timpul sistolei.Acest conflict se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterei.Reprezinta numarul de pulsatii pe minut.

Valor normale: la nou nascut: 130 – 140 pulsatii pe minut, copil mic: 100 – 120 respiratii pe minut, la 10 ani: 90 – 100 respiratii pe minut, la adult: 60 – 80 respiratii pe minut, varstnic: peste 89 – 90 respiratii pe minut.

Scop: evaluarea functiei cardiovasculare.

Elemente de apreciat: ritmicitatea, frecventa, celeritatea, amplitudinea.

Locuri de masurare: oricare artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un plan osos: artera radiala, femurala, humerala, carotida, temporala, superficiala, pedioasa.

Materiale necesare: ceas cu secundar, creion rosu sau pix cu mina rosie.

Interventii: pregatirea psihica a pacientului: asigurarea repausului fizic si psihic 10 – 15 minute.Spalarea pe maini.Reperarea arterei.Fixarea degetelor palaptoare pe traiectul arterei.Exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor.Numararea pulsatiilor timp de 1 minut.Consemnarea valorii obtinute printr – un punct pe foaia de temperatura, tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta 4 pulsatii.Unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie, pentru obtinerea curbei.Consemnarea cu alte documente medicale a valorii obtinute si a caracteristicilor pulsului.

Masurarea tensiunii arteriale

Valori normale:

Varsta  tensiunea arteriala maxima tensiunea arteriala minima

1 – 3 ani         75 – 90 50 – 60 mmHg

4 – 11 ani       90 – 110 60 – 65 mmHg

12 – 15 ani     100 – 120 60 – 75 mmHg

adult               115 – 140 75 – 90 mmHg

varstnic          peste 150 peste 90 mmHg

Scop: evaluarea functiei cardiovasculare ( forta de contractie a inimii, rezistenta determinata de elasticitatea si calibrul vaselor ).

Elemente de evaluat: tensiunea arteriala sistolica ( maxima ), tensiunea arteriala diastolica ( minima ).

Materiale necesare: aparat pentru masurarea tensiunii arteriale: cu mercur Riva – Rocci, cu manometru, oscilometru; Pachon, stetoscop biauricular, tampon de vata, alcool, creion rosu sau pix cu mina rosie.

Metode de determinare: palpatorie, auscultatorie.

Interventii: a. Pentru metoda auscultatorie: pregatire psihica a pacientului: asigurarea repausului fizic si psihic timp de 15 minute.Spalarea pe maini.Se aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului, sprijinit si in extensie.Se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala, sub marginea inferioara a mansetei. Se introduc olivele stetoscopului in urechi.Se pompeaza aer in manseta pneumatica, cu ajutorul perei de cauciuc pana la disparitia zgomotelor pulsatile.Se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei, pana cand se percepe primul zgomot arterial ( care reprezinta valoarea tensiunii arteriale maxime ).

Se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului, pentru a fi consemnata.Se continua decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice.Se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau de acul manometrului, in momentul in care zgomotele dispar, aceasta reprezentand tensiunea arteriala minima.Se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu o linie orizontala de culoare rosie, socotindu –se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de mercur.Se unesc liniile orizontale cu linii verticale si se hasureaza spatiul rezultat.Se dezinfecteaza olivele stetoscopului si membrana cu alcool.

b. Metoda palpatorie: determinarea se face prin palparea arterei radiale.Nu se foloseste stetoscopul biauricular.Etapele sunt identice metodei auscultatorii.Are dezavantajul obtinerii unor valori mai mici decat realitatea, palparea pulsului periferic fiind posibila numai dupa reducerea accentuata compresiunii exterioare.


Masurarea temperaturii

Scop: evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza.

Locuri de masurare: axila, plica inghinla, cavitatea bucala, rect, vagin.

Materiale necesare: recipient de vata si comprese sterile, recipient cu solutie dezinfectanta, tava medicala, lubrifiant, alcool medicinal, ceas.

Interventii:pregatirea materialelor langa pacient, pregatirea psihica a pacientului, spalarea pe maini, se scoate termometrul din solutia dezinfectanta, se clateste si se sterge cu o compresa, se scutura, se verifica daca este in rezervor mercurul.

Pentru masurarea in axila: Se asaza pacientul in pozitie de decubit dorsal sau in pozitie sezand. Se ridica bratul pacientului. Se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului. Se asaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele.Se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui. Daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut in pozitie de catre asistenta. Termometrul se mentine timp de 10 minute.

Pentru masurarea in cavitetea bucala: Se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pe latura externa a cardiei dentare. Pacientul este rugat sa inghida gura si sa respire pe nas.Se mentine termometrul timp de 5 minute.

Pentru masurarea rectala: Se lubrifiaza termometrul. Se asaza pacientul in decubit lateral, cu membrele inferioare in semiflexie, asigurandu–i intimitatea. Se introduce bulbul termometrului in rect, prin miscari de rotatie. Termometrul va fi tinut tot timpul masurii. Se mentine 3 minute.

Apoi acesta se scoate, se sterge cu o compresa. Se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului. Se spala termometrul, se scutura. Se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta ( solutie cloramina 1 % ).

Se noteaza valoarea obtinuta, pe foaia de temperatura. Notarea unui punct pe verticala, corespunzatoare datei si timpului zilei, socotind pentru fiecare linie orizontala a foii, doua diviziuni de grad. Se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara, pentru obtinerea curbei termice.In alte documente medicale, se noteaza cifric. Interpretarea curbei termice.


5 Administrarea medicamentelor

Diferitelor medicamente le sunt proprii urmatoarele cai de administrare :

Calea digestiva, pe care se administreaza pilulele, comprimatele, solutiile, casetele, drajeurile, supozitoarele si clismele. Ultimele doua sunt introduse prin rect; tot pe calea digestiva se practica diferite tehnici diagnostice sau terapeutice ( spalatura gastrica, tubajul gastric, duodenal sau intestinal etcetera ).

Calea orala, este cea mai comoda, atat pentru bolnav, cat si pentru personalul de ingrijire. Pe calea sublinguala se administreaza unii hormoni, nitroglicerina sub forma de comprimate sau de solutie. Medicamentele care trebuie sa reziste sucului gastric si de la care se urmareste obtinerea unui efect rapid, trebuie ingerate pe stomacul gol, deci inaintea meselor ( de exemplu: peniciliana V).

Medicamentele cu actiune iritanta asupra mucoasei gastrice se administreaza in timpul mesei, pentru a fi amestecate cu alimentele ( exemplu: unele antibiotice si chimioterapice: tetracicline, nitrofurani etcetera ).

Calea respiratorie, pe care se administreaza diferite substante narcotice ( eter, cloroform, clorura de etil ), unele substante antiastmatice ( prin inhalare sau pulverizare ), unele substante ( antibiotice, antialergice, bronhodilatatoare, fibrinolitice ) sub forma de aerosoli ( amestec de gaz cu medicamente fin dispersate ), oxigenul.

Calea percutanata: frictionare, comprese, ionoforeza ( cu ajutorul curentului galvanic ), badijonari, emplastre, bai medicinale.

Calea parenterala: antipiretice, injectii, perfuzii, transfuzii, punctii.


Prezentarea cazurilor

Cazul Numarul  1

Doamna U.R. in varsta de 51 de ani, nascuta la data de 12.01.1958 locuieste in judetul Iasi si se interneaza in clinica de endocrinologie din urmatoarele motive: crampe musculare, dureri osoase generalizate, edeme la membrele inferioare, insomnii.

Culegerea de date

Nume: U.

Prenume: R.

Sex: feminin

Nationalitate: romana

Data nasterii:12.01.1958

Varsta: 51 de ani

Pregatire scolara: ciclu gimnazial

Data internarii: 08.12.2011

Diagnostic clinic: Boala Addison

Date obiective:

Hiperpigmentare plina

Tensiune arteriala: 90/60 mmHg

Puls: 70 batai/minut

Date subiective:

Antecedente personale: gusa sub tratament LT4 pana in 2001

Boala Addison-din 2001

2003-zona zoster

2006-histerectomie totala

Menarha 14 ani

5 nasteri si 5 avorturi provocate cu ciclu regulat de durata 4/28

Menopauza: 47 de ani; glanda mamara normala; histerectomie totala

Antecedente heredo-colaterale

Mama: 74 ani-hipertensiune arteriala

Tata:75 ani-astm bronsic

Frati: 1 aparent sanatos

Surori: 2 aparent sanatoase

Copii: 2 nascuti pe cale naturala

Conditii de mediu: locuinta salubra

Gesturi personale: consuma 5-6 tigari pe zi de 10-11 ani

Nu consuma alcool; cooperanta.

Istoricul bolii: pacienta aflata in evidenta endocrinologica din 2001 pentru boala Addison sub tratament substituitiv cu 5 miligrame Prednison pe zi, revine pentru reevaluare clinico-biologica, acuzand simptomatologia de mai sus. Asociaza cu Gusa LTD din 1998 pentru care a urmat tratament cu LT4 pana in 2001.



Examen obiectiv la internare

Inaltime: 157 centimetri, greutate: 64 de kilograme

Hiperpigmentare plina

Sistem m-a: normal reprezentat

Sistem ganglioni limfatici: nepalpabil superficial

Sistem osteoarticular: aparent integru

Aparat respirator: torace: normal conformat; murmur: fiziologic; sonoritate: fiziologica

Aparat cardio-vascular: tensiunea arteriala: 90/60 mmHg; puls: 70 batai pe minut; stetacustic: fara sufluri; zgomotele cordului: ritmice.

Examen clinic endocrinologic

Hipofiza: subiectiv: fara acuze; obiectiv: fara acuze

Tiroida: subiectiv: fara acuze; obiectiv: tiroida de volum normal elastica mobila cu deglutitie

Paratiroide: semne: acroparestezie; tulburari trofice: absente

Analiza si interpretarea datelor

Nevoi afectate:

  1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
  2. Nevoia de a elimina
  3. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
  4. Nevoia de a dormi si a se odihni
  5. Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca
  6. Nevoia de a proteja tegumentele
  7. Nevoia de a evita pericolele
  8. Nevoia de a-si pastra sanatatea

Probleme:

  1. Alterarea circulatiei ( hipotensiune )
  2. Eliminarea urinara inadecvata cantitativ si calitativ
  3. Perturbarea somnului ( neliniste )
  4. Dificultate de schimbare a pozitiei ( crampe musculare )
  5. Dificultate de a se imbraca si dezbraca ( dependenta )
  6. Alterarea imaginii de sine ( hiperpigmentare )
  7. Vulnerabilitatea fata de pericole : neliniste, anxietate
  8. Dificultate in a invata

Surse de dificultate:

  1. Boala Addison
  2. Crampe musculare
  3. Dureri osoase generalizate
  4. Durere
  5. Dureri osoase
  6. Diminuarea motricitatii membrelor inferioare
  7. Dezechilibru endocrin
  8. Durere
  9. Dezvoltari intelecuale reduse

Manifestari de dependeta:

  1. Hipotensiune
  2. Edeme la membrele inferioare
  3. Crampe musculare
  4. Somn intrerupt, agitat, superficial; insomnii
  5. Dependenta
  6. Pete acronice; hiperpigmentare
  7. Neliniste; acces de melancolie
  8. Lipsa cunostintei

Evolutie: pacienta aflata in evidenta endocrina din 1998 pentru gusa nodulara LTD, aflata in tratament cu hormoni tiroidieni pana in 2001 este diagnosticata in acelasi an cu boala Addison. In prezent se afla sub tratament substituitiv cu 5 miligrame Prednison si revine pentru reevaluare clinico-biologica.


Henderson

Sursa de dificultate

Boala Addison


crampe musculare

dureri osoase generalizate

durere

Dureri osoase

Diminuarea motricitatii membrelor inferioare


Dezechilibru endocrin

durere





Dezvoltarii intelectuale reduse

nevoi fundamentale dupa Virginia

Manifestari de dependenta

hipotensiune


Edeme la membrele inferioare

Crampe musculare

Somn intrerupt, agitat, superficila; Insomnii

dependenta


Pete acronice, hiperpigmentare

Neliniste; acces de melancolie





Lipsa cunostintei

Tabel cu

Nevoile fundamentale

1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

2.Nevoia de a bea si a manca

3.Nevoia de a elimina

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

5.Nevoia de a dormi si a se odihni

6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale

8.Nevoia de a proteja tegumentele

9.Nevoia de a evita pericolele

10. Nevoia de a comunica

11.Nevoia de a practica religia

12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii

13.Nevoia de a se recrea

1Nevoia de a-si pastra sanatatea


Evaluare

Pacient prezinta o circulatie normala in termen de 5 zile

Pacienta nu mai prezinta edeme.

Pacienta prezinta somn odihnitor, normal.

Interventii autonome si delegate

Aerisesc camera; mentin tegumentele ingrijite si alimentatie echilibrata; evit tutunul, sedentarismul, sa poarte lenjerie lejera; recoltez sange; investigatie EKG; administrez Astonin 0,1 miligrame ; reduc grasimile si sarea in alimentatie; aplic exercitii ce favorizeaza circulatia: masaje.

Observ edemul; stabilesc cantitatea de lichide; aport scazut de Na; masot zilnic ingesta-excreta; cantaresc zilnic pacienta

Aerisesc salonul; educ pacienta sa evite cafeaua, tutunul, alcoolul; asigur temperatura adecvata salonului; invat pacienta sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii cateva minute inainte de culcare; ofer pacientei lichid cald inainte de culcare, o baie calda; intocmesc un program corespunzator organismului

Obiectivul

Pacienta sa prezinte circulatie adecvata

Pacienta sa fie echilibrata hidro-electrolitic.

Pacienta sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ.

Problema

Alterarea respiratiei                          ( hipotensiune )

Eliminarea urinara inadecvata cantitativ si calitativ

Perturbarea somnului                 ( neliniste )


Pacienta prezinta o stare de bine.


Pregatesc psihic pacienta, in vederea oricarei tehnici de ingrijire; planific un program de exercitii; schimb pozitia pacienteila 2 ore; invat pacienta care este postura adecvata si cum sa efectueze exercitiile.Prevenire: lichidele ajuta muschii sa se relaxeze inainte de inceperea exercitiilor; evit deshidratarea prin 6 pahare de lichid pe zi; efectuez exercitii de intindere.

Autoingrijire: pacienta aplica intinderea si masajul; aplica cald sau rece: se poate folosi o compresa rece pentru relaxarea muschilor tensionati urmata de aplicarea unui prosop cald; a unei paturi electrice sau o baie fierbinte pentru ameliorarea durerii sau sensibilitatii ramase.

Educ pacienta privind importanta vestimentatiei; notez zilnic interesul persoanei pentru a se imbraca si dezbraca; supraveghez cu ce se imbraca; explic legaturile dintre tinuta vestimentatara, imagine si stima de sine; incurajez

Pacienta sa aiba tonusul si masa musculara pastrata.

Pacienta sa cunoasca importanta satisfacerii de a se imbraca si dezbraca, sa poata face acest lucru si recastiga independenta.

Dificultatea de schimbare a pozitiei ( crampe musculare )

Dificultate de a se imbraca si dezbraca ( dependenta )


Pacienta intelege ce regim trebuie sa urmeze.

Constientizez bolnava asupra propriei responsabilitati privin sanatatea; identific obiceiurile si deprinderile gresite privind alimentarea: regim hiposodat  ( fara sare ), bogat in proteine, sarac in dulciuri ( exemplu; ficat, oua, peste)

Pacienta sa acumuleze noi cunostinte, obiceiuri, atitudini, deprinderi.

Dificultatea in a invata.


Cazul numarul 2

Domnul F.C. din comuna Costuleni, judetul Iasi se interneaza in sectia de endocrinologie din urmatoarele motive: hipotensiune arteriala, astenie fizica marcata, hiperpigmentare cutanata asociata cu hiponatremie, hiperpotasemia si valori scazute ale cortizolului plasmatic.

Culegerea de date

Nume: F.

Prenume: C.

Data nasterii: 03.05.1957

Varsta: 50 de ani

Nivelul de instruire: liceu

Diagnostic principal: boala Addison

Diagnostic secundar: hepatita cronica cu virus C

Date obiective

Hiperpigmentare cutanata

Tensiune arteriala:70/50 mmHg

Puls: 84 batai pe minut

Antecedente personale

Hepatitaa cronica cu virus C

Insuficienta venoasa cronica

Emfizem pulmonar

Antecedente heredo-colaterale:

Mama: 74 ani-hipertensiune arteriala

Tata: 75 de ani-aparent sanatos

Frati: 1 aparent sanatos

Sotia decedata

Copii: 1 aparent sanatos

Conditii de mediu: locuinta salubra

Nu consuma tigari

Nu consuma alcool; cooperant

Istoricul bolii: pacientul este in evidenta clinicii cu boala Addison din 2006 pentru care se afla sub tratament substituitiv cu Prednison 7,5 miligrame, Astonin 0,1 miligrame.


Examen obiectiv la internare

Inaltime: 171 centimetri, greutate: 60 de kilograme

Hiperpigmentare cutanata

Sistem m-a: normal reprezentat

Sistem ganglioni limfatici: nepalpabil superficial

Sistem osteoarticular: aparent integru

Aparat respirator: torace: normal conformat; murmur: fiziologic; sonoritate: fiziologica

Aparat cardio-vascular: tensiunea arteriala: 70/50 mmHg; puls 84 batai pe minut; stetacustic: fara sufluri; zgomotele cordului: ritmice.

Examen clinic endocrinologic:

Hipofiza: subiectiv: fara acuze; obiectiv: fara acuze

Tiroida: subiectiv: fara acuze; obiectiv: tiroida de volum normal conformat elastica mobila cu deglutitie.

Paratiroide: semne: acroparestezie; tulburari trofice: absente.

Nevoi fundamentale afectate

  1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
  2. Nevoia de a bea si a manca
  3. Nevoia de a dormi si a se odihni
  4. Nevoia de a proteja tegumentele
  5. Nevoia de a-si pastra sanatatea

Probleme:

  1. Alterarea circulatiei ( hipotensiune )
  2. Alterarea circulatiei venoase
  3. Alterarea respiratiei
  4. Alimentatia inadecvata prin deficit ( hiponatremie )
  5. Alimentatia inadecvata prin surplus ( hiperpotasemie )
  6. Scaderea fortei ( astenie )
  7. Alterarea imaginii de sine ( hiperpigmentare cutanata )
  8. Dificultate in a invata

Surse de dificultate:

  1. Boala Addison
  2. Alimentatie
  3. Dezechilibru endocrin
  4. Dezvoltare intelectuala redusa

Manifestari de dependenta

  1. Hipotensiune
  2. Varice
  3. Dispnee
  4. Hiponatremie
  5. Hiperpotasemie
  6. Astenie
  7. Hiperpigmentare cutanata
  8. Lipsa cunostintei

Examene de laborator: hemoleucograma: Hb: 1,5 g/dL

Ht: 15,7



GA: 6460/mm cubi

Tr : 152000/mm cubi

Alte proceduri: LTO: 1,2X45X1,8 ( 51 mililitri  )

LTS: 1,5X4,2X1,6 ( 4 mililitri )




Henderson

Sursa de dificultate

Boala Addison




alimentatiei



Dezechilibru endocrin






Dezvoltarii

nevoi fundamentale  dupa Virginia

Manifestari de dependenta

Hipotensiune; varice; dispnee

Hiponatremie; hiperpotasemie



astenie



Pete acronice, hiperpigmentare






Lipsa cunostintei

Tabel cu

Nevoile fundamentale

1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

2.Nevoia de a bea si a manca

3.Nevoia de a elimina

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

5.Nevoia de a dormi si a se odihni

6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale

8.Nevoia de a proteja tegumentele

9.Nevoia de a evita pericolele

10. Nevoia de a comunica

11.Nevoia de a practica religia

12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii

13.Nevoia de a se recrea

1Nevoia de a-si pastra sanatatea



Evaluare

Pacientul prezinta o ciruclatie normala.


Interventii autonome si delegate

Aerisesc camera; mentin tegumentele ingrijite si alimentatie echilibrata; evit tutunul, sedentarismul, sa poarte lenjerie lejera; recoltez sange; investigatie EKG; administrez Astonin 0,1 mg; reduc grasimile si sarea in alimentatie; aplic exercitii ce favorizeaza circulatia: masaje

Evit pozitia ortostatica; a sedentarismului; a eforturilor fizice mari, a tusei, a constipatiei; recomand bandaj compresiv sau cirapi elastici pe care ii pun dimineata si ii scot seara; retin la pat pacientul prin cure de repaus in timpul unei zile, cu membrele pelvine ridicate; asigur hidroterapia ( bai calde/ reci simple sau dus scotian );

Obiectivul

Pacientul sa prezinte o circulatie adecvata

Pacientul sa nu mai prezinte varice

Problema

Alterarea circulatiei                         ( hipotensiune )

Alterarea circulatiei venoase





Pacientul prezinta o respiratie buna.

Fac masaj al membrelor inferioare de jos in sus; fac exercitii musculare si mers cel putin 20 minute de 3 ori / zi; fac gimnastica medicala; administrez tratamentul medicamentos: Detralex 2 cp7zi, timp de 3 luni, cu pauze de 10 zile; Endotelon, Rutozid, Glivenol, Sintrom-1 cp /zi, tratament prelungit; local aplic unguente sau gel-Troxivazin; Hepatrombin,Venoton

Umezesc aerul din incapere; asigur un aport suficient de lichide; indepartez secretiile nazale; asigur pozitie antalgica: semisezand; invat pacientul sa faca gimnastica respiratorie; administrez antitusive, bronhodilatatoare, pregatesc pacientul psihic, in vedera oricarei tehnici la care va fi supus.


Pacientul sa prezinte o respiratie adecvata.








Alterarea respiratiei



Pacientul este echilibrat.

Pacientul este echilibrat.

Pacientul are o stare buna.

Creez un mediu de siguranta, pacientul fiind agitat si confuz; recunosc modificarile de comportament; acord suport psihologic; acord suport moral familiei; monitorizez solutiile intravenoase si rata de flux.

Administrez perfuzii de glucoza si insulina sau bicarbonat ( scad nivelul de K prin usurarea patrunderii in celula ); monitorizez aritmiile cardiace; asigur mediul de securitate

Identific cauza oboselii; ajut pacientul sa-si planifice activitatile cotidiene; observ daca perioadele de odihna corespund necesitatilor organismului; stimulez increderea pacientului in fortele proprii si in cei care il ingrijesc; invat pacientul cum sa execute thnici de relaxare; observ si notez functiile vitale si vegetative; perioada de somn-odihna; comportamentul pacientului.

Pacientul sa se alimenteze corect.

Pacientul sa se alimenteze corect

Pacientul sa fie odihnit cu tonusul fizic si psihic bun.

Alimentatie inadecvata prin deficit ( hiponatremie )

Alimentatie inadecvata prin surplus ( hiperpotasemie )

Scaderea fortei ( astenie )

Pacienta accepta imaginea de sine.

Pacientul intelege ce regim trebuie sa urmeze.

Identific impreuna cu pacienta motivatia preocuparii pentru aspectul fizic si fata de ingrijirile igienice; constientizez pacienta in legatura cu importanta mentinerii curate a tegumentelor pentru prevenirea imbolnavirilor; ii explic necesitatea interventiilor, ajut pacienta, in functie de starea generala, sa isi faca dus sau baie; pregatesc pacienta pentru dus; asigur temperatura camerei si a apei; ajut pacientul sa se imbrace.Administrez Prednison 5 mg.

Regim pentru hepatita cronica cu virus C: asigur regim ocrotit, ferit de grasimi, reduc consumul de alcool, tutun, cafea; asigur odihna; practic exercitii fizice cu regularitate; asigur regim normocaloric, bogat in proteine.

Regim Prednison: tin lectii legate de alimentatie: regim hiposodat ( fara sare ), bogat in proteine si sarac in dulciuri ( exemple: ficat, oua, peste ).



Pacientul sa-si redobandeasca stima de sine.

Pacienta sa acumuleze cunostinte, obiceiuri, deprinderi, atitudini.

Alterarea imaginii de sine         ( hiperpigmentare cutanata )

Dificultatea in a invata.

Cazul numarul 3


Domnul H.I. nascut la data de 2.09.1988, in varsta de 21 de ani, de religie ortodoxa, locuieste in localitatea Straja impreuna cu parintii. Am aflat ca a fost trimis ambulatoriu din Radauti cu diagnosticul Insuficienta Suprarenala. Se interneaza din urmatoarele motive: in urma cu 4 ani observa o hiperpigmentare tegumentara progresiva, o scadere ponderala de 4 kilograme in 6 luni si se plange de astenie fizica inainte de initierea tratamentului substituitiv.

Culegerea de date:

Nume: H.

Prenume : I.

Nationalitate: romana

Data nasterii: 2.09.1988

Varsta: 21 de ani

Pregatire scolara: ciclu gimnazial

Date obiective:

Tensiunea arteriala: 90/60 mmHg

Puls: 68 batai pe minut

Hiperpigmentare tegumentara progresiva

Date subiective

Antecedente personale:

Fractura brat stang

Faringita acuta

Alergic la Metoclopramid

Antecedente heredo-colaterale:

Tata: 46 de ani.neaga contact cu TBC si nu are probleme de sanatate

Mama: 44 de ani a suferit un infarct miocardic acut

Surori: doua aparent sanatoase

Frati: 3 aparent sanatosi

Gesturi personale:

Fumator: da, consuma cate 4 tigari pe zi, acum se afla in sevraj de 14 zile

Alcool consuma ocazional

Bea o cana de cafea dimineata

Istoricul bolii: Pacient diagnosticat cu o luna anterior in ambulator cu Insuficienta Corticosuprarenala ( tensiunea arteriala: 90/60 mmHg ), melanodermie, Cortisol plasmatic scazut si hipotiroidie ( TSH: 19 ) sub tratament substituitiv cu LT4: 25 miligrame/zi, Prednison 5 miligrame pe zi, Astonin o capsula la doua zile pentru completarea investigatiilor in vederea etiologiei.

Examenul clinic general:

Inaltime: 177 centimetri, greutate: 58 de kilograme

Tegumente si mucoase: hiperpigmentate, pliu cutanat palmar hiperpigmentat

Sistem musculo-adipos: slab prezentat

Sistem ganglionar limfatic: aparent integru

Aparat respirator: torace normal conformat; murmur vezicular: fiziologic; sonoritate: normala

Aparat cardiovascular: tensiunea arteriala 90/70 mmHg, puls 68 batai pe minut; stetacustic: fara sufluri decelabile; zgomotele cordului: sistemice

Aparat digestiv: abdomen suplu, depresibil, nedureros; splina: nepalpabila; ficat nepalpabil; tranzit: fiziologic.

Aparat uro-genital: lefe normale-nedureroase; urina: normocroma; mictiuni:fiziologice

Sistem nerovs: reflexe-prezente bilateral; orientare spatio-temporala prezenta

Examen clinic endocrinologic

Hipofiza: subiectiv: fara acuze; obiectiv: fara acuze

Tiroida: subiectiv: fara acuze; obiectiv: tiroida de volum normal elastica mobila cu deglutitie.

Paratiroide: semne: acroparestezie; tulburari trofice: absente

Nevoi afectate

  1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
  2. Nevoia de a bea si a manca
  3. Nevoia de a dormi si a se odihni
  4. Nevoia de a proteja tegumentele
  5. Nevoia de a-si pastra sanatatea

Probleme:

  1. Alterarea circulatiei ( hipotensiune )
  2. Scaderea fortei ( astenie )
  3. Alterarea imaginii de sine
  4. Scadere poderala
  5. Dificultate in a invata

Sursa de dificultate:

  1. Boala Addison
  2. Scadere ponderala
  3. Dezechilibru endocrin
  4. Dezvoltari intelectuale reduse

Manifestari de dependenta:

  1. Hipotensiune
  2. Scadere ponderala
  3. Scaderea fortei
  4. Hiperpigmentare progresiva
  5. Lipsa cunostintei

AAT-TPO: 5,69 ( H mai mic de 34 )

FTA: 19, 44 pmol/L sub 50 miligrame / LT4

TSH: 19,7 ( ML/0,4-7 )

Cortizol matinal:  28, 09 mmol/l( 7-536 )

Ca: 9,0 mh/dL

Ca++: 3, 97 mg/dL

Proteine totale: 7,0/dL

TGP: 55 ν/L

TGO: 78 ν/L

CRP:8,5 mg7L

K: 3,92mol/L

Na: 143 mol/L

Recomandari: se interzic: alcoolul, tigarile, efortul fizic, stres. Reevaluare la 6 luni cu bilet de trimitere de la Medicul de Familie si programare prealabila.





Henderson

Sursa de dificultate

Boala Addison

Boala Addison



Scadere ponderala



Dezechilibru endocrin






Dezvoltarii intelectuale

fundamentale  dupa Virginia

Manifestari de dependenta

Hipotensiune

Scadere ponderala



Scaderea fortei



Pete acronice, hiperpigmentare






Lipsa cunostintei

Tabel cu nevoi

Nevoile fundamentale

1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

2.Nevoia de a bea si a manca

3.Nevoia de a elimina

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

5.Nevoia de a dormi si a se odihni

6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale

8.Nevoia de a proteja tegumentele

9.Nevoia de a evita pericolele

10. Nevoia de a comunica

11.Nevoia de a practica religia

12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii

13.Nevoia de a se recrea

1Nevoia de a-si pastra sanatatea



Evaluare

Pacientul prezinta o circulatie normala.

Pacientul prezinta o stare buna.

Interventii delegate si autonome

Aerisesc camera; mentin tegumente ingrijite si alimentatie echilibrata; evit tutunul, sedentarismul, sa poarte lenjerie lejera; recoltez sange; investigatie EKG; administrez Astonin 0,1 mg; reduc grasimile si sarea in alimentatie; aplic exercitii ce favorizeaza circulatia: masaje.

Identific cauza oboselii, ajut pacientul sa-si planifice activitatile cotidiene; observ daca perioadele de odihna corespund necesitatilor organismului; stimulez increderea pacientului in fortele proprii si in cei care il ingrijesc; invat pacientul cum sa execute tehnici de relaxare; observ si notez functiile vitale si vegetative; perioada de somn-odihna; comportamentul pacientului.

Obiectivul

Pacientul sa prezinte o circulatie adecvata.

Pacientul sa fie odihnit si cu onusul fizic si psihic bun.

Problema

Alterarea circulatiei                  ( hipotensiune )

Scadrea fortei ( astenie )



Pacientul isi accepta imaginea de sine.


Identific impreuna cu pacientul motivatia preocuparii pentru aspectul fizic si fata de ingrijirile igienice; constientizez pacientul in legatura cu importanta mentinerii curate a tegumentelor, pentru prevenirea imbolnavirilor; ii explic necesitatea interventiilor; ajut pacientul in functie de starea generala, sa isi faca baie sau dus; asigur temperatura camerei si a apei, ajut pacientul sa se imbrace; administrez Prednison.

Explorez preferintele pacientului asupra alimentelor permise; servesc pacientul cu alimente la o temperatura moderata, la ore regulate; invat pacientul categoriile de alimente permise; fac bilantul ingesta-excreta; constientizez pacientul asupra importantei regimului alimentar; calculez numarul de calorii; cantitati de lichid; las pacientul sa aleaga alimentele permise dupa gustul sau.

Pacientul sa-si redobandeasca stima de sine.

Pacientul sa fie echilibrat nutritional.

Alterarea imaginii de sine      ( hiperpigmentare )

Scadere ponderala



Pacientul are o greutate normala.

Pacientul intelege ce regim trebuie sa urmeze.



Asigur climat cald, confortabil; il invat metode de relaxare; incurajez pacientul.

Regim Prednison: tin lectii legate de alimentatie: regim hiposodat, bogat in proteine, sarac in dulciuri.




Pacientul sa acumuleze cunostinte, deprinderi, atitudini, obiceiuri.




Dificultate in a invata




Tratament : Cortisol plasmatic scazut si hipotiroidie su tratament substituitiv cu LT4: 25 μg/zi, Astonin o capsula la doua zile.


Educatia pentru sanatate

O persoana bolnava de boala Addison trebuie sa poarte tot timpul asupra sa un card cu detalii despre boala ei, care sa poata fi folosit in caz de urgenta.Pe card trebuie sa scrie ca posesorul lui sufera de boala Addison si ca in cazul unui accident este nevoie sa-i fie injectat 100 de miligrame de hidrocortizon.

Este important ca aceste persoane sa poarte in excursii cu ei: ac, seringa si o forma injectabila de hidrocortizon.

In timpul perioadelor cu stres sau la aparitia infectiilor respiratorii doza de hidrocrtizon trebuie marita.In cazul infectiilor serioase, a aparitiei starilor de voma sau diaree trebuie contactat medicul.

Aceste stari pot declansa o criza suprarenala.Este foarte util pentru toate persoanele suferind de boala Addison sa poarte o bratara cu informatii despre starea lor, pentru a atrage atentia personalului de urgentaa in cazul unui accident.
In cazul in care un pacient suferind de boala Addison are nevoie de o interventie chirurgicala necesitand anestezie generala, el va fi tratat cu injectii intravenoase de hidrocortizon si sare incepand din seara dinaintea operatiei si continuand pana cand pacientul este treaz si capabil sa-si ia medicamentele oral. Doza de hidrocortizon este apoi redusa treptat pana se ajunge la doza zilnica.
 Femeile gravide care sufera de insuficienta suprarenala primara sunt tratate cu terapia standard pe tot parcursul sarcinii. Uneori, datorita starilor de voma, hidrocortizonul va fi luat injectabil. In timpul nasterii, tratamentul este similar cu cel din cazul operatiilor. Doza de hidrocortizon este apoi redusa treptat pana se ajunge la doza zilnica






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }