QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Aspecte clinice particulare ale tumorilor chistice ovariene








ASPECTE CLINICE PARTICULARE ALE TUMORILOR CHISTICE OVARIENE



1. Chistul seros


Este o tumoare care se dezvolta bilateral in 60% din cazuri. Are o evoluție și dimensiunile ajung la cele ale unui cap de fat sau de adult. Frecvent se dezvolta intraligamentar,și creeaza dificultați tehnice de eztirpare.

Histologic are un perete subțire fibro-conjunctiv strabatut de vase sanguine și limfatice. Fața interna este tapetata de un epiteliu cilindric de cele mai multe ori ciliat. Prin transparența chistului se observa prezența unui lichid clar seros (ca apa de stanca), sau de culoare bruna cand este amestecat cu sange(chist hematic).




Chistul seros paraovarian este o tumoare benigna mai rar intalnita,de obicei unilaterala cu marime de la o nuca, pana la un pumn de adult. Acesta se dezvolta ca urmare a degenerescenței chistice a vestigiilor canalelor Wolffian, organelor Rosen-Muller sau a canalelor Gartner; de aceea mai poarta denumirea de chist Wolffian; este de fapt un chist obișnuit și unul paraovarian.

Tratamentul este in funcție de marimea chistului. Pana la marimea unui pumn, se puncționeaza și de obicei tumora se lichideaza. Daca este mai mare decat un pumn sau recidiveaza dupa puncție, se opereaza executandu-se chistectomie pe cale abdominala.



2. Distrofiile chistice ovariene


Sunt regresive sau poliferative, de natura benigna, datorate unor cauze variate și asociate, cum ar fi: congenitalitate, insuficiența și intarzierea dezvoltari genitale, tulburari de origine hipotalamo-hipofizo-ovariene, tulburari circulatorii, inflamație. Se insoțesc intotdeauna de tulburari funcționale, dar nu satisfac criterii care sa permita clasificarea lor in randul tumorilor ovariene.


Clasificare:

In funcție de modul de instalare: distrofii primitive și distrofii secundare.

dupa aspectul lezional se pot grupa in: distrofii regresive și hipoplazii ovariene.



Etiopatologia distrofiilor chistice primitive


Factorii care determina modificari ovariene nu sunt bine cunoscuți, așa cum sunt și delimitarea intre normal și patologic in cazul distrofiilor chistice ovariene sunt foarte greu de facut. Toate distrofiile chistice primitive s-ar putea explica printr-o disfuncție hipotalamo-hipofizara sau prin efectuarea receptivitații țesutului ovarian la secreția gonadica, disfuncție care se reflecta inerent asupra reglarii hipotalamo-hipofizare.

Anomaliile hormonale se pare ca incepe in hipotalamus sau la hipofiza, inducand un dezechilibru in secreția gonado-trofine.

Intre anomaliile hormonale intra si modificarile patologice ale metabolismului testosteronului, care este sigur responsabil de orice efect masculinizat in aceste distrifii chistice.Este posibil ca unele distrofii chistice sa fie de origine psiho-somatica, majoritatea survenind la fete inaintea implinirii varstei de 20 de ani, sau la femei in jurul varstei de 40 de ani.In faza de premenopauza, perioada in care delicatul mecanism hipotalamo-hipofizo-ovarian este pe cale de a intra intr-un bioritm progresiv, sau pe cale sa se dezorganizeze.Toți acești factori diverși acționeaza asupra ovulției foliculilor, din care numai o parte ajung la maturitate, ceilalți evoland spre regresiune atretica fibroasa.

Exagerarea acestor procese fiziologice poate sa determine apariția fenomenelor de scleroza, fibroza sau de producerea a unor formațiuni chistice ovariene tranzitorii sau definitive.



4. Etiopatologia distrofiilor chistice secundare


Se instaleaza dupa leziuni pelviene, care afecteaza structura, vascularizația si funcția ovariana, din care amintim:

inflamații anexiale,

modificari circulatorii,

tulburari de statica uterina,

traumatismul chirurgical.



Distrofii profilerative chistice


Maturizarea foliculului ovarian se face in mod normal printr-un proces de chistizare; ruperea foliculului in momentul evoluției.Anomalii ale acestui proces fiziologic duc la diverse aspecte distrofice chistice.



Chisturile foliculare


Chistul persistent originea acestei formațiuni o constituie creșterea unui folicul care a urmat o evoluție progresiva.Foliculul persistent se poate intinde pe o durata de 2 3 luni și antreneaza dereglari menstruale ca: amenoree, menometroragii sau anovulație.

Foliculul chistic -- este o varianta de volum a chistului persistent, in care granuloasa se lamineaza tinzand sa dispara, iar celulele tecare mai numeroase sunt inactive. De aceea lichidul folicular conține puțini estrogeni și in consecința tulburarile funcționale sunt minime sau inexistente. La examenul ginecologic ovarul este palpabil.



Chistul folicular mare -- este intalnit foarte frecvent și de obicei unilateral. Diametrul variaza intre 4 6 cm, dar poate sa atinga dimensiuni apreciabile de 7 10 cm. Clinic se poate instala o amenoree urmata de o perioada hemoragica, variabila ca durata, descoperite in timpul unei laparatomii se extirpa prin simpala enucleara.



7. Chisturile luteale


Se intalnesc in trei forme:

corp galben funcțional cu hemoragie intrachistica,

corp galben pe cale de evoluție cu conținut chistic,

corp galben voluminos gravidic.


Corpul galben evolutiv rupt de cele mai multe ori constituie o surpriza intr-o laparatomie pentru inundație peritoneala prin sarcina ectopica rupta. La explorarea intraoperatorie se constata ca ambele trompe sunt intacte, iar pe ovare se gasește corpul galben rupt care sangereaza.

Corpul galben chistic se intalnește la debutul sarcinii, in mola hidatiforma sau in afara gestației. La inceputul sarcinei se descopera cu ocazia examenului ginecologic uterul cu modificari de sarcina este flancat de o formațiune moale, rotunda sau ovoida, neteda, puțin sensibila sau nedureroasa. Asocierea metroragiei discrete cu dureri pelvine impune diagnosticul diferențial cu sarcina ectopica. Durerile dispar și sarcina evolueaza normal fara tratament, sub protecție de antispastice, tratament hormonal. Ruperea sau torsiunea acestor chisturi este rara necesitand interevenție chirurgicala.

Chistul luteal regresiv - conține un lichid de culoarea chilimbarului, hematic, fața interna fiind alcatuita din benzi de țesut conjunctiv hialic, impregnate cu hemosiderina. Se intalnește la femei dupa intreruperea unei sarcini. Cu cat este mai vechi și mai voluminos cu atat este mai nefuncțional.

Luteomul apare datoria unei excesive transformari luteale a tecii interne a foliculilor ovariene, chear a celor atretici, printr-o hiperstimulare gonadotropa pe care o intalnim in sarcina germenara, sarcina molara și coriocarcinom. Evoluția acestor formațiuni se face prin regresiune spontana, rapida dupa incetarea factorului ginaditrop de stimulare. Torsiunea și ruptura survin rar, iar persistența lor impune dispensarizarea bolnavei.



8. Chistul mucoid


Reprezinta cea mai frecventa tumora a ovarului. Anatomopatologic chistul este un epiteliu cu evoluție clinica benigna deși uneori in structura lui microscopica apar elemente caracteristice procesului malign. Chisturile mucoide sunt de obicei unilaterale, iar ca volum variaza de la marimea unei nuci pana la a unui cap de adult.

Uneori chisturile sunt extrem de numoroase incat dau impresia de tumora solida, iar pe secțiunea se remarca aspectul multilocular.

Patologie o serie de teorii incearca geneza chistului mucoid, sprijinindu-se pe concepțiile Cruveilhier, Fox și Waldeyer, care considera ca epiteliu germinativ al ovarului s-a invaginat in stroma.

Simptomatologie clinica daca tumora are o localizare strict pelvina cu tendița de inclavare in bazin este insoțit de senzația de compresiune și durere. Daca chistul nu este descoperit la timp se malignizeaza, bolnava devine casectica progresiv. Evoluția chistului fara malignizare poate fi uneori indelungata, de la 5 la 10 ani. Dintre semnele obiective pe care le remarcam la palparea vaginului este prezența unor tumori de cele mai multe ori nedureroasa, rotunda mobila, care se deplaseaza sau nu cu uterul, iar consistența este remitenta. In chisturile voluminoase care ocupa cavitatea abdominala se observa deformarea abdomenului pe care apar vergeturi și circulație colaterala.

9. Chistul dermoid


Este o tumora mai rar intalnita decat precedența. Se intalnește la femei relativ tinere intre 20 35 de ani. Este localizat, mai frecvent spre dreapta, iar volumul variaza intre mprimea unei portocale și cea a unui cap de fat. Chistul dermoid este teratom adult benign incat prin extirpare nu recidiveaza, poate insa suferii degenerescența maligna, natural in cazuri excepționale.

Simptomatologia clinica este in funcție de marimea și in general nu difera de cea descrisa la chistul mucoid.





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }