QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Amprentarea finala (functionala)








AMPRENTAREA FINALA (FUNCTIONALA)


ADAPTAREA LINGURII INDIVIDUALE:

Scopul acestei etape clinice este obtinerea unei linguri individuale care:

sa cuprinda integral campul protetic;

sa confere o forma si grosime functionala marginilor amprentei;




sa permita obtinerea unui strat uniform de material de amprenta, fapt care va reduce modificarile dimensionale ale acestuia.


Instrumentar si material:

trusa de examinare;

piesa dreapta;

set de freze de acrilat pentru piesa dreapta;

creion chimic;

lampa Hanau;

bec Bunsen;

material termoplastic (cel mai bine sub forma de baton cu temperatura de ramolire 50-51C, de exemplu Impression compound, KerrHawe, baton de culoare verde, ISO Functional Sticks, GC);

acrilat autopolimerizabil (Duracryl Spofa);

placa de baza.


Pregatirea pacientului:

practicianul va explica pacientului in ce consta adaptarea lingurii individuale si scopurile acesteia, evitand, pe cat posibil, folosirea termenilor medicali de specialitate;

se considera cea mai confortabila inaltime de lucru atunci cand gura pacientului este aproximativ in dreptul articulatiei cotului medicului;

capul pacientului va fi sprijinit in tetiera astfel incat planul ocluzal al maxilarului la care se va lucra sa fie paralel cu podeaua, atunci cand cavitatea bucala este deschisa.


Medicul verifica respectarea de catre tehnicianul dentar a etapelor de confectionare a lingurii individuale si dezinfecteaza lingura.

Introducerea lingurii in cavitatea bucala se face printr-o miscare usor rotationala: mai intai jumatatea dreapta (departand cu marginea lingurii comisura de partea stanga a pacientului) si apoi, practicianul departand comisura de partea dreapta a pacientului cu indicele mainii stangi, cealalta jumatate.


Adaptarea lingurii individuale maxilare:

- Edentatia clasa I Kennedy

Tehnica de lucru:

se traseaza intrabucal cu ajutorul unui creion chimic zona distala maxilara: se incepe cu santurile retrotuberozitare (simpla inspectie nu este suficienta si va trebui sa se palpeze creasta cu latul sondei avansand sagital si acolo unde infundarea este maxima se considera ca este santul retrotuberozitar), se traseaza o linie cu convexitatea posterioara, inapoia foveelor palatine iar apoi cele trei demarcatii se unesc cu linii curbe cu convexitatea anterioara. Aceasta insemnare se verifica prin pronuntarea de catre pacient a fonemei Ah prelungit si se va urmari daca flectarea mucoasei se face pe linia trasata anterior;

dupa aplicarea lingurii in cavitatea bucala se verifica daca marginea distala a lingurii se opreste la nivelul liniei trasate;

se observa, prin inspectie si tractiuni orizontale usoare ale obrajilor, intinderea marginii vestibulare a lingurii individuale;

marginile lingurii individuale trebuie sa ajunga la 1 mm de zona de mucoasa pasiv-mobila, ocolind la aceeasi distanta bridele laterale si procesul zigomato-alveolar;

vestibular, in dreptul dintilor restanti, lingura se va opri la nivelul convexitatii maxime a procesului alveolar, fara ca marginile sale sa jeneze mucoasa sau frenul labial superior;

daca marginea lingurii este lunga, se va slefui cu freze pentru acrilat atasate la piesa dreapta, cu rotunjirea ulterioara atenta a zonei respective;

daca se observa ca marginea lingurii este scurta, se poate prelungi cu material termoplastic: Impression compound, KerrHawe, baton de culoare verde, ISO Functional Sticks, GC;

L Daca este necesara lungirea pe portiuni mari aceasta se poate face cu acrilat autopolimerizabil (daca lingura este din acrilat) sau cu placa de baza (daca lingura este din placa de baza). Aceasta manopera este mai pretentioasa, se face pe modelul modificat in portiunea respectiva prin radierea unei portiuni din ghips si pretinde multa siguranta si indemanare.

pentru zona distala pacientul va fi rugat sa pronunte fonema Ah prelungit;

pentru zona vestibulara medicul va realiza rotatii ale nodulului comisural, prinzand modiolusul intre policele si indicele mainii stangi, in timp ce mana dreapta mentine lingura in cavitatea bucala;

se realizeaza orificii in lingura (pentru retentionarea materialului de amprenta) cu o freza sferica sau cilindrica, avand diametrul de 1 mm, in zona torusului maxilar, la nivelul marginilor vestibulare (cate 2-3 orificii) si la nivelul casetei frontale (3-4 vestibulare si tot atatea palatinale).


- Edentatia clasa a II-a Kennedy:

Tehnica de lucru:



se traseaza intrabucal cu ajutorul unui creion chimic zona distala maxilara, dupa cum s-a aratat mai sus;

dupa aplicarea lingurii in cavitatea bucala se verifica daca marginea distala a lingurii se opreste la nivelul liniei trasate;

se observa, prin inspectie si tractiuni orizontale usoare ale obrazului, intinderea marginii lingurii individuale la nivelul edentatiei terminale;

marginea lingurii individuale trebuie sa ajunga la 1 mm de zona de mucoasa pasiv-mobila, ocolind la aceeasi distanta bridele laterale si procesul zigomato-alveolar;

in dreptul dintilor restanti lingura se va opri la nivelul convexitatii maxime a procesului alveolar, fara ca marginile sale sa jeneze mucoasa, frenul labial superior sau bridele laterale;

daca marginea lingurii este lunga, se va slefui cu freze pentru acrilat atasate la piesa dreapta, cu rotunjirea ulterioara atenta a zonei respective;

daca se observa ca marginea lingurii este scurta, se poate prelungi cu material termoplastic: Impression compound, KerrHawe, baton de culoare verde, ISO Functional Sticks, GC;

pentru zona distala pacientul va fi rugat sa pronunte fonema Ah prelungit;

pentru zona vestibulara a crestei edentate medicul va realiza rotatii ale nodulului comisural, prinzand modiolusul intre policele si indicele mainii stangi, in timp ce mana dreapta mentine lingura in cavitatea bucala;

se realizeaza orificii in lingura (pentru retentionarea materialului de amprenta) cu o freza sferica sau cilindrica, avand diametrul de 1 mm, in zona torusului maxilar, la nivelul marginii vestibulare (2-3 orificii) si la nivelul casetei (5-6 vestibulare si tot atatea palatinale).


- Edentatia clasa a III-a Kennedy:

Tehnica de lucru:

se traseaza intrabucal cu ajutorul unui creion chimic zona distala maxilara, dupa cum s-a aratat mai sus;

dupa aplicarea lingurii in cavitatea bucala se verifica daca marginea distala a lingurii se opreste la nivelul liniei trasate;

se observa, prin inspectie si tractiuni orizontale usoare ale obrazului, intinderea marginii lingurii individuale la nivelul edentatiei laterale;

marginea lingurii individuale trebuie sa ajunga la 1 mm de zona de mucoasa pasiv-mobila;

in dreptul dintilor restanti lingura se va opri la nivelul convexitatii maxime a procesului alveolar, fara ca marginile sale sa jeneze mucoasa sau frenul labial superior;

daca marginea lingurii este lunga, se va slefui cu freze pentru acrilat atasate la piesa dreapta, cu rotunjirea ulterioara atenta a zonei respective;

daca se observa ca marginea lingurii este scurta, se poate prelungi cu material termoplastic: Impression compound, KerrHawe, baton de culoare verde, ISO Functional Sticks, GC;

pentru zona distala pacientul va fi rugat sa pronunte fonema Ah prelungit;

pentru zona vestibulara a crestei edentate medicul va realiza rotatii ale nodulului comisural, prinzand modiolusul intre policele si indicele mainii stangi, in timp ce mana dreapta mentine lingura in cavitatea bucala;

se realizeaza orificii in lingura (pentru retentionarea materialului de amprenta) cu o freza sferica sau cilindrica, avand diametrul de 1 mm, in zona torusului maxilar, la nivelul marginii vestibulare (1-2 orificii) si la nivelul casetei (5-6 vestibulare si tot atatea palatinale).


- Edentatia clasa a IV-a Kennedy

Tehnica de lucru:

se traseaza intrabucal cu ajutorul unui creion chimic zona distala maxilara, dupa cum s-a aratat mai sus;

dupa aplicarea lingurii in cavitatea bucala se verifica daca marginea distala a lingurii se opreste la nivelul liniei desenate pe palat;

se observa, prin inspectie si rasfrangerea buzei superioare, intinderea marginii lingurii individuale la nivelul edentatiei frontale;

marginea lingurii individuale trebuie sa ajunga la 1 mm de zona de mucoasa pasiv-mobila, ocolind la aceeasi distanta frenul labial superior;

in dreptul dintilor restanti lingura se va opri la nivelul convexitatii maxime a procesului alveolar, fara ca marginile sale sa jeneze mucoasa;

daca marginea lingurii este lunga, se va slefui cu freze pentru acrilat atasate la piesa dreapta, cu rotunjirea ulterioara atenta a zonei respective;

daca se observa ca marginea lingurii este scurta sau prea subtire se poate prelungi/ingrosa cu material termoplastic: Impression compound, KerrHawe, baton de culoare verde, ISO Functional Sticks, GC;

pentru zona distala pacientul va fi rugat sa pronunte fonema Ah prelungit;

pentru zona vestibulara a crestei edentate pacientul va fi rugat sa mimeze fluieratul;

se realizeaza orificii in lingura (pentru retentionarea materialului de amprenta) cu o freza sferica sau cilindrica, avand diametrul de 1 mm, in zona torusului maxilar, la nivelul marginii vestibulare (2-3 orificii) si la nivelul casetelor laterale (3-4 vestibulare si tot atatea palatinale, pentru fiecare caseta).




Adaptarea lingurii individuale mandibulare:

- Edentatia clasa I Kennedy

Tehnica de lucru:

se traseaza intrabucal cu ajutorul unui creion chimic insertia ligamentului pterigo-mandibular: pacientul este invitat sa tina gura intredeschisa se formeaza un sant care reprezinta limita pana la care se poate intinde proteza;

dupa aplicarea lingurii in cavitatea bucala se verifica daca marginea lingurii se opreste la 1 mm anterior de insertia ligamentului pterigo-mandibular;

se palpeaza cu indicele mainii stangi linia milohioidiana: medicul tine degetul nemiscat in timp ce mana dreapta desprinde lingura de pe campul protetic, punand astfel in evidenta raportul dintre linia milohioidiana si marginea lingurii;

marginea lingurii individuale trebuie sa ajunga la 1 mm de linia milohioidiana;

in zona linguala centrala, marginea lingurii se va plasa deasupra insertiei frenului lingual;

se observa, prin inspectie si tractiuni orizontale usoare ale obrajilor, intinderea marginii vestibulare a lingurii individuale;

marginile lingurii individuale trebuie sa ajunga la 1 mm de zona de mucoasa pasiv-mobila vestibulara;

in dreptul dintilor restanti, vestibular, lingura se va opri la nivelul convexitatii maxime a procesului alveolar, fara ca marginile sale sa jeneze mucoasa sau frenul labial inferior;

daca marginea lingurii este lunga, se va slefui cu freze pentru acrilat atasate la piesa dreapta, cu rotunjirea ulterioara atenta a zonei respective;

daca se observa ca marginea lingurii este scurta, se poate prelungi cu material termoplastic: Impression compound, KerrHawe, baton de culoare verde, ISO Functional Sticks, GC;

pentru zona tuberculului piriform pacientul este rugat sa deschida gura la maxim;

pentru zona linguala laterala medicul solicita pacientului sa realizeze miscari moderate ale varfului limbii intr-un obraz si in celalalt;

marginea lingurii in dreptul frenului lingual se adapteaza in functie de deplasarea planseului cavitatii bucale la umezirea cu limba a buzei inferioare; se evita folosirea miscarilor exagerate de umezire a buzei sau protractia maxima a limbii;

pentru zona vestibulara medicul va realiza rotatii ale nodulului comisural, prinzand modiolusul intre policele si indicele mainii stangi, in timp ce mana dreapta mentine lingura in cavitatea bucala;

se realizeaza orificii in lingura (pentru retentionarea materialului de amprenta) cu o freza sferica sau cilindrica, avand diametrul de 1 mm, la nivelul marginilor vestibulare (cate 2-3 orificii) si la nivelul casetei frontale (3-4 vestibulare si tot atatea linguale).


- Edentatia clasa a II-a Kennedy

Tehnica de lucru:

se traseaza intrabucal cu ajutorul unui creion chimic insertia ligamentului pterigo-mandibular: pacientul este invitat sa tina gura intredeschisa se formeaza un sant care reprezinta limita pana la care se poate intinde proteza;

dupa aplicarea lingurii in cavitatea bucala se verifica daca marginea lingurii se opreste la 1 mm anterior de insertia ligamentului pterigo-mandibular la nivelul hemimandibulei care contine edentatia terminala;

se palpeaza cu indicele mainii stangi linia milohioidiana: medicul tine degetul nemiscat in timp ce mana dreapta desprinde lingura de pe campul protetic, punand astfel in evidenta raportul dintre linia milohioidiana si marginea lingurii;

marginea lingurii individuale trebuie sa ajunga la 1 mm de linia milohioidiana;

in zona linguala centrala, marginea lingurii se va plasa deasupra insertiei frenului lingual;

se observa, prin inspectie si tractiuni orizontale usoare ale obrajilor, intinderea marginii vestibulare a lingurii individuale;

marginile lingurii individuale trebuie sa ajunga la 1 mm de zona de mucoasa pasiv-mobila vestibulara;

in dreptul dintilor restanti, vestibular, lingura se va opri la nivelul convexitatii maxime a procesului alveolar, fara ca marginile sale sa jeneze mucoasa, frenul labial inferior ori bridele laterale;

daca marginea lingurii este lunga, se va slefui cu freze pentru acrilat atasate la piesa dreapta, cu rotunjirea ulterioara atenta a zonei respective;

daca se observa ca marginea lingurii este scurta, se poate prelungi cu material termoplastic: Impression compound, KerrHawe, baton de culoare verde, ISO Functional Sticks, GC;

pentru zona tuberculului piriform pacientul este rugat sa deschida gura la maxim;

pentru zona linguala laterala medicul solicita pacientului sa realizeze miscari moderate ale varfului limbii intr-un obraz si in celalalt;

marginea lingurii in dreptul frenului lingual se adapteaza in functie de deplasarea planseului cavitatii bucale la umezirea cu limba a buzei inferioare; se evita folosirea miscarilor exagerate de umezire a buzei sau protractia maxima a limbii;



pentru zona vestibulara medicul va realiza rotatii ale nodulului comisural, prinzand modiolusul intre policele si indicele mainii stangi, in timp ce mana dreapta mentine lingura in cavitatea bucala;

se realizeaza orificii in lingura (pentru retentionarea materialului de amprenta) cu o freza sferica sau cilindrica, avand diametrul de 1 mm, la nivelul marginilor vestibulare (cate 2-3 orificii) si la nivelul casetei frontale (5-6 vestibulare si tot atatea linguale).


- Edentatia clasa a III-a Kennedy

Tehnica de lucru:

se palpeaza cu indicele mainii stangi linia milohioidiana: medicul tine degetul nemiscat in timp ce mana dreapta desprinde lingura de pe campul protetic, punand astfel in evidenta raportul dintre linia milohioidiana si marginea lingurii;

marginea lingurii individuale trebuie sa ajunga la 1 mm de linia milohioidiana;

in zona linguala centrala, marginea lingurii se va plasa deasupra insertiei frenului lingual;

se observa, prin inspectie si tractiuni orizontale usoare ale obrajilor, intinderea marginii vestibulare a lingurii individuale;

marginile lingurii individuale trebuie sa ajunga la 1 mm de zona de mucoasa pasiv-mobila vestibulara;

in dreptul dintilor restanti, vestibular, lingura se va opri la nivelul convexitatii maxime a procesului alveolar, fara ca marginile sale sa jeneze mucoasa, frenul labial inferior ori bridele laterale;

daca marginea lingurii este lunga, se va slefui cu freze pentru acrilat atasate la piesa dreapta, cu rotunjirea ulterioara atenta a zonei respective;

daca se observa ca marginea lingurii este scurta, se poate prelungi cu material termoplastic: Impression compound, KerrHawe, baton de culoare verde, ISO Functional Sticks, GC;

pentru zona linguala laterala medicul solicita pacientului sa realizeze miscari moderate ale varfului limbii intr-un obraz si in celalalt;

marginea lingurii in dreptul frenului lingual se adapteaza in functie de deplasarea planseului cavitatii bucale la umezirea cu limba a buzei inferioare; se evita folosirea miscarilor exagerate de umezire a buzei sau protractia maxima a limbii;

pentru zona vestibulara medicul va realiza rotatii ale nodulului comisural, prinzand modiolusul intre policele si indicele mainii stangi, in timp ce mana dreapta mentine lingura in cavitatea bucala;

se realizeaza orificii in lingura (pentru retentionarea materialului de amprenta) cu o freza sferica sau cilindrica, avand diametrul de 1 mm, la nivelul marginilor vestibulare (cate 2-3 orificii) si la nivelul casetelor (5-6 vestibulare si tot atatea linguale).


- Edentatia clasa a IV-a Kennedy

Tehnica de lucru:

se palpeaza cu indicele mainii stangi linia milohioidiana: medicul tine degetul nemiscat in timp ce mana dreapta desprinde lingura de pe campul protetic, punand astfel in evidenta raportul dintre linia milohioidiana si marginea lingurii;

marginea lingurii individuale trebuie sa ajunga la 1 mm de linia milohioidiana;

in zona linguala centrala, marginea lingurii se va plasa deasupra insertiei frenului lingual;

se observa, prin inspectie si rasfrangerea usoara a buzei inferioare, intinderea marginii lingurii individuale la nivelul edentatiei frontale;

marginea lingurii individuale trebuie sa ajunga la 1 mm de zona de mucoasa pasiv-mobila, ocolind la aceeasi distanta frenul labial inferior;

in dreptul dintilor restanti, vestibular, lingura se va opri la nivelul convexitatii maxime a procesului alveolar, fara ca marginile sale sa jeneze mucoasa;

daca marginea lingurii este lunga, se va slefui cu freze pentru acrilat atasate la piesa dreapta, cu rotunjirea ulterioara atenta a zonei respective;

daca se observa ca marginea lingurii este scurta, se poate prelungi cu material termoplastic: Impression compound, KerrHawe, baton de culoare verde, ISO Functional Sticks, GC;

pentru zona linguala laterala medicul solicita pacientului sa realizeze miscari moderate ale varfului limbii intr-un obraz si in celalalt;

marginea lingurii in dreptul frenului lingual se adapteaza in functie de deplasarea planseului cavitatii bucale la umezirea cu limba a buzei inferioare; se evita folosirea miscarilor exagerate de umezire a buzei sau protractia maxima a limbii;

pentru zona vestibulara medicul va realiza masaje usoare ale tegumentelor barbiei;

se realizeaza orificii in lingura (pentru retentionarea materialului de amprenta) cu o freza sferica sau cilindrica, avand diametrul de 1 mm, la nivelul marginilor vestibulare (cate 2-3 orificii) si la nivelul casetelor (3-4 vestibulare si tot atatea linguale, pentru fiecare caseta).


In finalul adaptarii lingura individuala se usuca perfect.

Se poate aplica in interiorul lingurii un adeziv pentru a creste retentia materialului de amprenta.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }