QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Actualitatea, cauzele principale si consecintele nasterii premature





ACTUALITATEA, CAUZELE PRINCIPALE SI CONSECINTELE NASTERII PREMATURE


Summary

Premature birth: actuality, main causes and consequences

Premature birth is one of the most important problems of protection of mother and child’s health, because it determines a high level of perinatal death and morbidity, in spite of the social and economic level of development of the country and the level of perinatal assistance.

The frequency of premature birth is various on the Earth, one statistic says 1,67% - 24,7% (with an average of 6, 85%), another 4,2% - 34,4% (with an average of 11,2%) and this indicators doesn’t decrease last 20 years. Weight of premature born infants in Republic of Moldova differs from 1 % to 7,2%, average consist in 2007 – 4,8%, thing caused by registration of premature born from 22 weeks in the world, but in Moldova from 28 weeks. In concordance to foresights of Action plan of Moldova – UE starting from 01.01.2008, RM will register in official statistics birth and children born with mass – 500g and 22 weeks of gestation.




Very often (55,3%) premature birth take place in period of 33-36 weeks of pregnancy, in period of 28-32 weeks in 39%, and in period of 22-28 weeks births takes place in 5,7% of cases. The mortality in premature birth is in 8-13 times usually and neonatal mortality among premature children consist 60-70%. The incidence of new born infants at premature is more than 6,5 times higher than at normal term and it differs from 1134,2 in 2002 till 1280,6 in 2006 and the incidence of new born infants at normal term differs from 221,7 in2002 till 194,4 in 2006.

This problem must be supposed to an detailed scientific and practice examination for proposing for all women in reproductive age, with reproductive loses in anamnesis to be examined for determining the causes of perinatal pathologies and preparation of couples for next pregnancy.


Nasterea prematura este una din cele mai importante probleme in ocrotirea sanatatii mamei si copilului. Actualitatea problemei este determinata prin faptul ca nasterea prematura cauzeaza nivelul mortalitatii perinatale si morbiditatii.

Indiferent de gradul dezvoltarii socio-economice al tarii si de nivelul de asistenta in perinatologie, la un nivel inalt se mentine numarul nasterilor premature. Cele mentionate sunt motivate si explicate de procesele ce au loc in societate, asa cum sunt: industrializarea accelerata si nocivitatea sporita, urbanizarea si emigrarea in masa a populatiei, practicarea timpurie a sexului, raspandirea infectiilor cu transmitere sexuala etc.

Prematuritatea fatului este considerata cea mai dificila problema din patologia obstetricala mondiala, nu atat prin prisma incidentei, cat datorita imposibilitatii, cu actualele mijloace tehnice, de a o preveni sau combate integral si eficient. Impactul medico-social, demografic, familial, psiho-intelectual, cultural si educativ este la fel de important, prematurul ca un „veritabil amplificator de traumatisme si sechele” grevand bugetul fiecarei natiuni de cheltuieli impresionante (Sabina Berceanu si colab., 1998).

Intre perioada de gestatie si gradul de dezvoltare intrauterina a fatului exista un paralelism, o concordanta, dar numai in 80 la suta. In 10% din cazuri, fetii se nasc sub termenul cronologic de nastere, in alte 10% fetii se nasc dupa termen (Liggins, 1980).

Frecventa prematuritatii este mult diferita pe glob. Discrepanta este datorata unei multitudini de factori si/sau circumstante: teritorii, zone geografice, rasa, standardul socio-economic, de civilizatie, tipul de obstetrica practicat, obiceiuri, traditii, etc.

Este discutabil intrebarea privind frecventa nasterilor premature. In literatura de specialitate frecventa medie a prematuritatii oscileaza dupa unele statistici, intre 1,67% - 24,7% (cu o medie de 6,85%), dupa altele intre 4,2% - 34,4% (cu o medie de 11,2%) si acesti indicatori nu au tendinta spre micsorare pe parcursul ultimilor 20 ani. In SUA frecventa nasterilor premature in anul 2000 – 10,1%, Marea Britanie – 7,8%, Franta – 7,2%, Ungaria 10%, Germania 9-10%, Rusia 4,5-5% (Сидельникова, 1994, Кулаков и др., 2002). Frecventa nasterilor premature variaza in functie de calitatea asistentei obstetricale, a identificarii gravidelor cu risc, a cauzelor variate ce fac posibila o nastere prematura si a posibilitatilor de tratament (Vesternicianu, 2004).

Dupa datele statistice in Republica Moldova ponderea nascutilor prematur variaza de la 1,9% pana la 7,2%, media constituind in anul 2007 - 4,8%. Acest fapt este cauzat din motivul ca nasterile premature in lume se inregistreaza de la 22 saptamani, pe cand in Moldova pana la 01.01.2008 a fost de la 28 saptamani.

Conform definitiei OMS, data in 1977, nasterea prematura este „expulzia si sau extragerea completa din corpul mamei a unui produs de conceptie care cantareste cel putin 500 g sau de o varsta gestationala egala cu 22 saptamani amenoree, cu talie de cel putin 25 cm, care odata separat manifesta semne de viata/batai cardiace, pulsatii ale cordonului ombilical, contractura musculara la stimulii externi, indiferent daca placenta ramane sau nu atasata, cordonul ombilical este sau nu sectionat”.

Aceasta definitie nu poate fi aplicata peste tot in lume, deoarece exista tari dezvoltate, care au ajuns la astfel de performante, insa exista inca multe tari subdezvoltate, la care mai sunt valabile criteriile OMS din anii 1948/1961. Problema nasterii premature a devenit o actualitate stringenta si pentru Republica Moldova, dat fiind faptul ca intru realizarea prevederilor Planului de actiuni Republica Moldova – UE cu privire la implementarea standardelor si criteriiilor europene privind inregistrarea in statistica oficiala de stat a nasterii si copiilor nou-nascuti cu masa de la 500 g si de la 22 saptamani gestatie in asigurarea in plan mondial a statisticii nationale conform ordinului Ministerului Sanatatii nr.455/137/131 din 10.12.2007 de la 01.01.2008 se inregistreaza in statistica oficiala de stat a nasterii si copiilor nou-nascuti vii sau morti cu masa de la 500 g si de la 22 saptamani gestatie.

Conform recomendarilor OMS, nasterile premature se divizeaza in nasteri premature foarte precoce (22-27 saptamani), nasteri premature precoce (28-33 saptamani) si nasteri premature (34-37 saptamani). Aceasta este conditionat de faptul ca etiologia nasterilor premature, particularitatile tacticii de conduita si rezultatele nasterii premature difera la aceste etape a sarcinii. In termenul de gestatie 22-27 saptamani cauza principala a nasterii premature este scurgerea prematura a lichidului amniotic, infectia, insuficienta istmico-cervicala. A doua dupa frecventa cauza sunt malformatiile fetale, determinate in termenele 22-24 saptamani. Ingrijirea cu orice pret a unui nou-nascut prematur, incepand cu varsta de 24-28 saptamani, greutatea 500-1000g (conform cerintelor OMS), creeaza un sir de dificultati de ordin social, deoarece creste numarul copiilor cu diverse patologii ale SNC, ale aparatului locomotor, aparatului auditiv si vizual, paralizii cerebrale infantile, cu handicap fizic si mintal (Munteanu, 2000).



Aceasta incidenta inegala, permite anumite observatii: in tarile dezvoltate frecventa prematuritatii este redusa. In aceste tari politica de sanatate pronatalica este axata si pe problema prematuritatii, asistenta de ocrotire se face precoce in cursul fiecarei sarcini, femeia gravida este bine informata, beneficiaza de o supraveghere obstetricala clinico-paraclinica regulata, de buna calitate, cazurile cu risc potential prematurigen sunt spitalizate precoce.

Prematuritatea este in relatie directa cu anumiti factori de patologie, dar si cu o serie de alti factori legati de gradul de dezvoltare a unei natiuni. Ea constituie o fidela imagine a standardului socio-economic dintr-o tara, un barometru al nivelului de cultura, civilizatie si educatie sanitara a femeilor gravide. Prematuritatea reflecta realist activitatea de ocrotire, supraveghere, sprijin efectiv pentru mama si copil atat din partea cadrelor medico-sanitare, cat si din partea organelor administrative abilitate. Nu intamplator nasterea prematura reprezinta apanajul tarilor cele mai sarace, subdezvoltate economic, cultural si tehnico-stiintific, dupa cum si in tarile dezvoltate ea se intalneste cel mai frecvent la categoriile defavorizate economic, socio-familial, cultural-educativ.

Сидельникова (2007), Кулаков, Серов (2002) evidentiaza urmatoarele cauze determinante ale nasterii premature, care intotdeauna actioneaza cumulat si nu solitar fiind grupate in felul urmator: insuficienta istmico-cervicala, infectia, prolabarea pundii amniotice, scurgerea prematura a lichidului amniotic, sarcina multipla complicata cu aceleasi infectii, malformatiile fetale, anomalii de dezvoltare ale uterului. Dupa importanta, a doua cauza a nasterii premature este detresa cronica a fatului, conditionata de dezvoltarea insuficientei placentare in gestoze, maladii extragenitale, dereglari trombofilice.

Inainte de termenul de nastere, expulzarea sau extragerea fatului implica riscuri cu atat mai redutabile cu cat varsta de gestatie este mai mica. Aceste riscuri sunt datorate imaturitatii tuturor organelor si functiilor. Prematurii sunt noi-nascuti handicapati, riscurile vitale si functionale fiind imense din cauza dificultatilor majore de adaptabilitate la mediul inconjurator. Prematuritatea este extrem de feticida (indicatorii cei mai mari in mortalitatea si morbiditatea perinatala), dintre acesti copii, mici de varsta gestationala, recrutandu-se cei mai multi sechelari. Maturizarea organelor si functiilor la copiii prematuri este extrem de deficitara pentru adaptarea la mediul exterior.

Кулаков, Мурашко (2002) mentioneaza ca in Rusia cel mai frecvent (55,3%) nasterile premature au loc in termenul de 33-36 saptamani de sarcina, in termenul de 28-32 saptamani in 39% si in termenul de 22-28 saptamani nasterile au loc doar in 5,7% cazuri.

Contrar progreselor realizate in obstetrica si neonatalogie, prematuritatea a ramas o grava problema de actualitate, prin prisma influentei asupra mortalitatii si morbiditatii neonatale. Mortalitatea neonatala precoce printre copiii prematuri alcatuieste 60-70%, mortalitatea infantila 65-75%. Mortalitatea in nasterile premature este de 8-13 ori mai frecventa, comparativ cu indicii respectivi in nasterea la termen. Mortalitatea perinatala a copiilor prematuri este de 33 ori mai mare decat a celor maturi. Mamele ramase fara copii sufera o trauma psihica, care le marcheaza pe toata viata (Serbenco, Mosin, Stratulat, 2001;

Prin nasterea unui fat imatur, prin mortalitatea si morbiditatea perinatala crescuta, prin faptul ca femeia insarcinata de multe ori ramane fara copil, problema prematuritatii ramane si in continuare actuala atat din punct de vedere medical, cat si social (Владимирова, Когут 1996;

In morbiditatea neonatala a imaturilor se evidentiaza encefalopatiile posthipoxice 43,6%, pneumopatiile 19,4%, infectiile intrauterine 14,3%, boala hemolitica 4,3%, malformatiile fetale 1,4%, traumatismul craniocerebral 7,7%. Procentul inalt de encefalopatii posthipoxice, pneumopatii, infectii intrauterine, traumatismul neonatal se explica prin imaturitatea si fragilitatea structurilor sistemului nervos, vascular, pulmonar si perioada alichidiana indelunga, ceea ce a permis infectarea pe cale ascendenta a fatului in uter (Владимирова, Когут 1996; Курышова 1991)

Dupa cauzele mortalitatii neonatale in Republica Moldova se constata ca prematuritatea ca cauza de deces manifesta o dinamica de crestere: 46,4% - 2001, 50% -2004 si 52% -2005. Un copil nascut prematur la termenul de 33-37 saptamani are o probabilitate de deces de 6-20 ori mai mare, pe cand un copil prematur pana la termenul de 32 saptamani are o probabilitate de deces de pana la 100%. Decesele neonatale in lume sunt legate direct de nasterea prematura si constituie cca 28% (Stratulat, Tarus 2006).



Cota parte a copiilor la termen in structura mortalitatii perinatale pe aa. 1989-2003 este de 51,4%, pe cand prematurilor le revin 48,6%. Structura indicata difera esential de aceeasi in tarile economic dezvoltate, unde cota parte a copiilor la termen nu depaseste 25%, ceia ce ne permite sa constatam o rezerva reala de diminuare a mortalitatii perinatale in perspectiva (Friptu, 2004). Prezicerea si prevenirea nasterii premature, precum si selectarea celei mai sigure metode de nastere sunt aspecte importante pentru reducerea numarului de nasteri premature si imbunatatirea rezultatelor pentru mama si copil (Dierdre J Murphy, Peter W. Fowlie, 2006).

Asadar, nasterile premature in Republica Moldova prezinta o problema majora. Incidenta nou-nascutilor la prematuri este de peste 6,5 ori mai nare decat la nou-nascutii la termen si variaza de la 1134,2 in anul 2002 pana la 1280,6 in anul 2006 pe cand la nou-nascutii la termen incidenta variaza de la 221,7 in 2002 pana la 194,4 in 2006. Mortalitatea nou-nascutilor printre prematuri constituie 107,6%o (2003) sau este de 16 ori mai mare decit mortalitatea perinatala printre maturi (6,7%o).

Este necesar ca problema data sa fie supusa unui studiu stiintifico-practic aprofundat pentru care propunem ca toate femeile de varsta reproductiva cu pierderi de sarcina in anamnestic, sa fie examinate in afara sarcinii, pentru determinarea cauzelor patologiilor perinatale si pregatirii cuplurilor catre viitoarea sarcina.


Bibliografie

  1. Berceanu Sabina, Geogescu Braila Mihai. Obstetrica. Craiova, Romania. - 1998. – Vol.II. – P.80-143.
  2. Dierdre J. Murphy, Peter W. Fowlie. ABC – nasterii premature. Problemele obstetricale in nasterea prematura. Buletin de perinatologie, 2006. №1. P.72
  3. Friptu V., Gaidau E., Rosca P. Pierderile reproductive in Republica Moldova. Buletin de perinatologieю -2004. №2-3. -P.28-29.
  4. Liggins G. Parturition: The beginning and the end. XXII-th British Congress of Obstetrics and Gynaecology, Edinburg, 8-11 Juli, 1980.
  5. Munteanu I. Tratat de obstetrica. Editura Academiei Romane. Bucuresti, 2000.
  6. Serbenco A., Mosin V., Stratulat P. Nasterea prematura //Indicatii metodice. –Chisinau. -2001. -53 p.
  7. Stratulat P., Tarus Maria, Curteanu Ala, Caraus Tatiana. Strategiile reducerii morbiditatii si mortalitatii perinatale si neonatale. Intelegerea determinantelor sanatatii perinatale.Ghidul B National de Perinatologie.-Chisinau, -2006.-P.9.
  8. Vesternicianu Viorica. Particularitatile sanatatii reproducerii la femeile nascute prematur. Buletin de perinatologie. –Chisinau, 2004- №2-3. P.90.
  9. Aбрамченко В.В. Активное ведение родов. -Санкт-Петербург, 1997. -C. 496-498.
  10. C
  11. -C. 6-
  12. зней. Cанкт-Петербург, 2002.
  13. . -C
  14. Сидельникова В.М., Невынашивание беременности – современный взгляд на проблему. Акушерство и гинекология. Москва, -2007








Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }