QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate mecanica

Corectia de scula



Corectia de scula


Corectia de lungime

  • Corectia traiectoriei programate a sculei:

- corectii paraxiale

- corectii de raza




Corectii paraxiale:

Se programeaza conturul piesei, scula se deplaseaza dupa echidistanta.



Fig. 3.51


Programare: G43 / G44 + D _ _ sau alte functii M _ _ (de obicei pentru decalaj de masa)

La NC pentru deplasari paralele cu axele


 
20 LF

N10 G90 G17 S43 M3 LF

N20 G00 G44 D10 Z2000 LF

N30 G44 D01 X50000 Y10000 LF

N40 G01 G43 D01 Y50000 F200 LF

N50 G44 D00 X50000 LF

N60 G03 G44 D01 Y90000 X50000

J20000 LF

N70 G01 G44 D01 X50000 LF



N100 G43 D01 X170000 G43 D02

Y70000 LF



N120 G44 D01 X50000 LF

N130 G44 D0 X0 D0 M30 LF

  La CNC nu exista restrictii:





Fig. 3.52.

 



Se programeaza [G43 / G44 D _ _ ] inaintea axei corectate.

Corectia de lungime: caz al corectiei paraxiale dupa axa Z

Corectia de raza. Se utilizeaza pentru prelucrari cu periferia frezei. Nu se utilizeaza la operatii de burghiere, tarodare, filetare.

Efect: Activarea "CR" produce deplasarea centrului sculei dupa o traiectorie, infasuratoare cu cea programata, situata la o anumita distanta.



Discutie:

caz a si b


a)                                   b)

Fig. 3.53.

Programare: G42 / G41

Anulare G40

"CR" se recomanda a fi utilizata

o  modificarea diametrului frezei

o  utilizarea unui singur program pentru degrosare si finisare

o  compensarea unor abateri de la profilul teoretic

o  programarea conturului piesei


Fig. 3.53.

CR "-" : (Rf' - Rf) < 0 (negativa)

CR "+": (Rf' - Rf) > 0 (pozitiva)

Rf' - scula utilizata in prelucrare

Rf - scula utilizata in programare


 






Fig. 3.54.

CR La NC

Programare



N20 G91 X - LF

N25 G42 D10 LF

N30 G90 LF



N20 G91 X - LF

N25 G41 D10 LF

N30 G90 LF

 

Fig. 3.55.


CR" devine activa in N25 prin deplasare!!

Anulare corectie de raza : G40


Exemplu de program pentru CNC

N1 G01 G41 D1 G90 G17 X30 Y90 F500 S56 M03 LF

N2 G91 X30 Y30 LF

N3 G02 X30 Y-30 I0 J-30 LF

N4 G01 X30 LF

N5 G02 X30 Y30 I30 J0 LF

N6 G01 X-15 Y-30 LF

N7 X15 Y-30 LF

N8 X-30 LF

N9 X-30 Y-30 LF

N10 X-45 Y30 LF

N11 X-15 Y30 LF

N12 G40 G90 X0 Y90 LF

N13..




N1 G90 G00 G17 G41 D1 X80 Y30 LF

N2 G03 X130 Y80 I0 J50 LF

N3 G91 G02 X0 Y0 I50 J0 LF

N4 G90 G03 X80 Y130 I-50 J0 LF

N5 G00 G40 X70 Y80 LF

N6..

 









Fig. 3.56.

Particularitati ale "CR" la CNC in raport de NC.













Fig. 3.57


1. Activare

- corectia devine activa la sfarsitul blocului in care s-a programat

N20 G00 G42 G17 D1 XA YA LF

- selectarea "CR" se poate programa in blocuri care contin G00, G01 sau G03

- registrul D0 este rezervat pentru valoarea "0" a corectiei

- citirea in devans a blocurilor din program (4-5 blocuri)

2. In program

Fig. 3.58


Fig. 3.59.

Este posibila:

- schimbarea G41 / G42 (3.59., a.)

- schimbarea directiei "CR"

- modificarea registrului "D" (fig. 3.59., b.)

- schimbare a valorii registrului

(similar cu anterior)

(fig. 3.60. , a)

- repetarea adresei G

(fig. 3.60. , b)


 

Fig. 3.60


N4 G91 D10 G41 XY..LF

N5 Y.LF N7 G41.YLF

N6 X.LF N8 X..LF

Observatii. Programarea in blocul N7 a functiei G41 (din nou) produce o eroare de prelucrare.


Anularea "CR" foarte importanta

prin prisma erorilor pe care le poate produce (G40).

- devine activa la sfarsitul blocului

- poate fi programata in blocuri in care G00, G01 sau G02, G03 sunt active

- G01 -

N20 G40 G10 XA.YA..LF

Alternativa: programarea registrului D0


 

 

 
3. Anulare "CR"









Fig. 3.61

Traiectoria sculei la activarea "CR" poate fi anticipata

CNC - clasic

NUMEROM 530 CNC


Constante masina



Fig. 3.62.

DIALOG 4

 

CNC - modern

 

CNC - modern

 

Suplimentar:


RACORDARE cu arc de cerc G62R

TESIRE G62 L



Fig. 3.63.


N10 G00 Z100 LF

N20 G17 T01 LF

N30 G00 Z2 S500 LF

N40 Z-17 F100 LF

N50 G00 G41 R5 X0 Y25 LF

N60 G90 G09 G02 M72 W-1130.578 I0 J0 LF

N70 G90 G09 G01 R15 W-113.578 I-25 J0 LF

N80 G90 G09 G02 M72 W113.578 I-25 J0 LF

N90 G90 G01 R25 W113.578 I0 J0 LF

N100 G90 G09 G02 M72 W90 I0 J0 LF

N110 G40 G47 R5 LF

N120 T0 LF

N130 G00 Z100 M30 LF

 







Fig. 3.64.

 



Prin parametrii (constante de masina). Exemplu: CNC 530

 






a < 180o N10 G0 G41 D1 XA YA LF a > 180o R36 / D3 = 0

R36 / D3 = 0 N15 G9 X Y LF

 




a < 180o a > 180o R36 / D3 = 1

R36 / D3 = 1

Fig. 3.62.


 
Alte CNC - uri (Dialog) Distanta de anticipare R




G45 R G46 R G62 R G62 L

G47 R

Fig. 3.63.

Fig. 3.64.

 

% 80 lf

N10 G0 Z100 LF

N15 G17 T1 M6

N20 G0 X0 Y40 S1500 M3 LF

N25 Z-16 LF

N30 G41 G47 R5 X0 Y25 LF

N35 G2 G9 I0 J0 W-113.578 R15 LF















 

General Electric GEK 50:

%LF

N1 G90 LF

N5 G17 LF

N10 G04 X30000 S42 M03 LF

temporizare si pornire Ap

N20 G00 Z2000 D1 LF

N25 X70000 Y55000 LF

pozitionare in punctul de start, Ps

N30 G91 LF

N40 G42 X - D02 LF

programare corectie de raza, D02, Rf=i0mm

N45 G90

N50 G01 X-20000 F150 LF

programare contur piesa

N55 Y0 LF


 
Ex.: Programarea "CR" la NC clasice

M-U : CPV - 1 ECN : GEK 50

Activarea corectiei de raza:

Deplasarea efectiva a sculei din Ps-Ps'




Fig. 3.65


Strunguri






Subprograme


Se utilizeaza cand aceeasi prelucrare / prelucrari trebuie repetate pentru realizarea completa a unei piese.

Nota! Este indicata utilizarea adresei G91 in subprograme.

Pot fi apelate:

in programul principal;

- in subprograme.

Structura unui subprogram

INCEPUT : L urmata de 3 - 4 digiti


SFARSIT : Adresa M17, poate si precedata de orice adresa


 

BLOCURI


SFARSIT

 


INCEPUT



.

.

M17

  .


Apelare: se programeaza numele subprogramului.

Numar de repetari - de regula prin adresa P _ _

Exemplu: L131 P5

in care L131 - numele subprogramului (1999)

 
P5 - numar de repetari






Fig. 3.66.


Fig. 3.67.

O structura agregata de subprograme (fig. 3.67) conduce la scurtarea considerabila a programului de prelucrare.


 
% 153 LF

N1 G90 G94 FSTMLF

N2 G00 X52 Z60 LF

N3 L130 P1 LF (apelare

subprogramul L130)


N80 M30 LF (sfarsit program

principal)



 





Fig. 3.68.

L130 LF (inceput subprogram) L230 LF

N1300 G91 G01 X-1 LF N2300 G91 G00 Z5 LF

N1301 G00 X11 LF N2301 G01 X-16 LF

N1302 L230 P2 LF N2302 G00 X 16 LF

N1303 M17 LF N2303 M17 LF


Programare parametrica

Se utilizeaza pentru a asigna valori adreselor din program: diferite valori pentru avans, turatie, cicluri de prelucrare, dimensiuni ale pieselor asociate cu tehnologia de grup (GT) etc.

Operatii cu parametrii (notati cu P sau R sau )


definire parametru

R1 = 10; R1 / 10; P4 = 60 P2 = [sin (45)]

Exemplu: % 250 LF

N1


N50 R1=10 R29=20.05 R5=50 LF (defin. parametrii)

N58 L51 P2 LF (apelare subprogram 51, repetat de 2 ori)

N59 M02 LF

L51

N510 Z=-R5 B=-R1 LF Z = -R5

N51 X=-R29


N519 M17 LF

Calcule

Definire R1=100 sumare R1=R2 + R3

Asignare R1=R2 scadere R1=R2 - R3

Negare R1=-R2 inmultire R1=R2 * R3

R1=R3 / R3

Inlantuire de parametrii

R1 = R2 + R3 - R4 * R5 /R6 Pot fi utilizate toate operatiile de baza.

Calcul:

pasul 1: R1=R2 + R3 R1=R2 + R3

pasul 2 : R1=R1 - R4 R1 - R4

pasul 3 : R1=R1 * R5 R1 * R5

pasul 4 : R1=R1/R6 R1 / R6

R1

Atribuiri de parametrii

Se pot utiliza pe langa adrese (N, X, Y, Z, I, J, K, L, F, S, etc.) si pentru structuri.

R7 = S1200 F120 N38 R1=9.7 R2=-2.1 LF

N40 X=20.3 + R1 LF (X=30)

R8 = X20 Y15 N41 Y=32.9 - R2 LF (Y=35)

N42 Z=19.7 - R1 LF (Z=10)

R9 = G89

Exemple

 
Exemplul 1

% 1 LF

N50 G0 XA..YA.LF

N60 G43 D.ZA.LF

N70 R0/50 R1/10 R2/35 L2005 F80 LF


% L20 LF

a

 
N2002 G91 G1 XR0/ LF

Fig. 3.69.

 

Fig. 3.69.

 
N2002 G03 XR1 YR1/I0 JR1/ LF

N2003 G01 YR2/ LF

N2008 G3 XR1 YR-1/ IR1/ J0 LF

N2009 M17 LF

 
N2004 G02 XR1/ YR1/ IR1 / J0 LF

N2005 G1 R0/ LF

N2006 G02 XR1/ YR-1/ I0 JR-1/ LF

N2007 G1 Y R-2/ LF

 

R2=5 - adancimea de aschiere

B1 - punctul de inceput / sfarsit subprogram


% 53 LF



N26 G90 XB1.YB1 LF (pozitia START)

N27 L46 P1 R0=60 R1=30 R2=5 R3=8 LF

N28 G90 XB1.YB1 LF

N29 L46 P1 R0=40 LF (pozitia START)



 
Exemplul 2





Fig. 3.70.


L46 LF


N5 G01 G64 G91 Z = -R2 LF

N10 X = R0 LF

N15 G02 X=R3 Y=-R3 I0 J=-R3 LF

N20 G01 Y=-R1 LF

N25 G02 X=-R0 LF

N30 G01 X=-R0 LF

N35 G02 X=-R3 Y=R3 I0 J=R3 LF

N40 G01 Y=R1 LF

N45 G02 X=R3 Y=R3 I=R3 J0 LF

N50 G01 Z=R2 LF

% 53 LF

N1_ _ _

N2 L11 P1 R1 = 50 R9 = 10 LF

N3 _ _ _ LF


L11 LF

N1 R1 = R1 - R9 LF

N2 G00 G64 G17 G41 D01 LF

N3 R1 = R1 + R9

N4 G03 X = -R9 Y = -R9 I0 J = -R9 LF

N5 X = R1 Y = -R1 I = R1 J0 LF

N6 X = R1 Y = R1 I0 J = R1 LF

N7 X = -R9 Y = R9 I = -R9 J0 LF

N8 R1 = R1 - R9 LF

N9 G00 G40 X = -R1 Y = -R9 LF

N10 R1 = R1 + R9 M01

N11 M17 LF

 
N55 M17 LF

 







Fig. 3.71.

Alte posibilitati de utilizare a subprogramelor

(Dialog 4) : - macrouri

- programe locale

- repetari de blocuri

o Macrouri : se apeleaza din memoria de macrouri a ECN. Mod de apelare:

%40 LF

N10 G0 Z100 LF

N20 G17 T1 M6 LF

N30 G0 X25 Z15 Z2 S2000 M3 LF

N40 %%1 LF se deplaseaza macroul 1

N50 G0 X50 Y30 LF

N60 %%1 LF se deplaseaza macroul 1

N70 G0 X75 Y45 LF

N80 %%1 LF se deplaseaza macroul 1

N90 G0 Z100 T0 M5 LF


%%1 LF

N1 G1 Z-8 F100 LF

N2 X110 F200 LF deplasare incrementala pe axa X

N3 Y120 LF deplasare incrementala pe axa Y

N4 G0 Z2 LF

 
n in care n este numele macroului




Fig. 3.72.

 




Programe locale. Pot fi apelate in: programul principal % N * n

Nume program principal nume program local

In macrouri

% % N * n

%45 LF

N10 G0 Z100 LF

N20 G17 T1 M6 LF

N30 G0 X92 Y-22 Z0 S2000 M3 F100 LF

N40 L3 %*1 LF se apeleaza de trei ori subprogramul local

N50 G0 Z100 T0 M30 LF


%45*1 LF

N1 G0 Z1-4 LF deplasare incrementala pe axa Z

N2 G41 X90 Y10 G45 R2 G1

N3 G1 X10 LF

N4 X25 Y70 LF

N5 X70 LF

N6 X90 Y10 LF

N7 G40 G45 R2 LF

N8 X92 Y-22 LF pozitionare pentru reluarea

subprogramului

 








Fig. 3.73

Repetari de blocuri

 










Fig. 3.74.







Utilizare variabile


Tipuri de variabile - locale [# 1 #3] Nu isi pastreaza valoarea pe parcursul programului intreg

Clasificarea si asignarea - comune [#1 #149] [#500 #509] pastreaza valoarea

variabilelor specifice fiecarui - sistem [#1000 #5105] Nu pot fi definite de program

tip de CNC

Adresa

Variabila

Adresa

Variabila

A


Q


B


R


C


S


D


T


E


U


F


V


H


W


I


X


J


Z


K


Y


M





 

Adresa

Variabila

Adresa

Variabila

A


K5


B


I6


C


J6


I1


K6


J1


I7


K1


J7


I2


K7


J2


I8


K2


J8


I3


K8


J3


I9


K3


J9


I4


K9


J4


I10


K4


J10


I5


K10


J5





 







Structura tipica de bloc pentru apelare macrou si atribuire de valori variabilelor:

G65 P_ _ _ _ _ _ _L_ _ _ _ A_ _ _ _ _C_ _ _ X_ _ _ Y_ _ _ _Y_ _ _ _Z_ _ _ _

sau

G65 P_ _ _ _ _ _ _A_ _ _ _ B_ _ _ _ _ C_ _ _ I_ _ _ J_ _ _ _ _K_ _ _ I_ _ _J_ _ _ _K_ _ _ _

in care: G65 apeleaza macroul

P (9000 - 9896) nume macrou

Adresele A Z (exceptie G, L, O, N, si P) pot fi utilizate pentru transferul variabilelor (tabelul anterior)

Exemplu: atribuire a variabilelor

a) N80 G65 P9050 L2 A20 C10 J18 W2

A - se transfera valoarea 20 variabilei #1

C - se transfera valoarea 10 variabilei #3

J - se transfera valoarea 18 variabilei #5

b) N80 G65 P9051 B5 I3 K7 I11 K4 K8 J12

B - se transfera valoarea 5 variabilei #2

I - se transfera valoarea 3 variabilei #4

K - se transfera valoarea 7 variabilei #6

I - se transfera valoarea 11 variabilei #7

etc.

J - se transfera valoarea 12 variabilei #5

Exemplu:

0 005 programul principal nr. 5


N50 G90 X0 Y50 Pozitionare pentru primul rand de gauri la z=20

N60 G0 Z20

N70 G65 P9090 L3 X50 Y0 Z-20 R-15 T1000 F100 A3

Apelare macrou si asignare valori pentru variabile


macrou

N10 G91

N20 G90 G82 X#24 Y#18 T#20 F#9 L#1

Ciclul fix se executa de trei ori (A=3) pentru primul rand

de gauri

N30 G00 X[3*#24] Y#24 Pozitionare la randul urmator de gauri

N40 G90 M99 Revenire in programul principal


 







Fig. 3.75.

Blocul apelare macrou

N70 G65 P9090 L3 X50 Y0 Z-10 R-15 T1000 F100 A3

: - distanta la prima gaura pe axa X (

- distanta la prima gaura pe axa Y (

- distanta de la planul de referinta R la suprafata piesei (#26)

- distanta de la pozitia initiala la planul de referinta R (#18)

- stop (#20)

viteza de avans

numar de repetari a ciclului fix



Blocuri din macrou

N20 G99 G82 X#24 Y#25 Z#26 R#18 P#20 F#9 L#1

N30 G00 X- #24] Y#24



revenirea sculei in planul de referinta R

82 ciclu fix de gaurire

.Y - distante pana la gauri

- cota gaurii, considerand si valoarea de depasire la fund

- stop la sfarsitul cursei cu avans de lucru

- numar de repetari.

 


 
Observatii: Apelarea cu G65 NU ESTE MODALA

Exista ECN care au facilitatea apelarii modale: G66

Anulare G66 prin G67



N50 G90 G00 X0 Y0

N60 G00 Z20

N70 G66 P9081 L3 X50 R-15 Z-20 F100

N80 G00 X50 Y30

N90 G00 X50 Y80

N100 G00 X50 Y130

N110 G67



N10 G91

N20 G00 Z

N30 G01 Z#26 F#9

N40 G00 Z- [#18 + #26]

N50 G00 X#24

N60 G90 M99


 

- blocul apelare macrou

N70 G66 P9081 L3 X50 R-15 Z-10 F100

Semnificatia adreselor (variabilelor) a fost deja prezentata.


- apelarea macrou

N80 G00 X50 Y30

N90 G00 X50 Y80

N100 G00 X50 Y130


Dupa fiecare bloc este apelat macroul


- macrou

N20 G00 Z

N30 G00 Z#26 F#100

N40 G00 Z - - [#18 + #26]

N50 G00 X#24


Cele patru blocuri ce constituie macroul produc acelasi efect ca si un ciclu fix.

 








Limbaje specializate (TNC)


TNC 355 HEIDEMHAIN

Select program

BEGIN PGM nume program


Call tool data

- Tool number nr. scula

- Axa AP


3. Tool change

- Coordonatele pozitia de schimbare scula

- Corectia de raza (RO)

- Avansul

- Functii M (pentru schimbare)



4 Approch starting position

- Coordonatele punctului de start

- Corectia de raza (RO)

- Avansul

- Functii M (pornire AP, sens rotatie etc.)


5. Move the working depth

- Coordonata adancimii de aschiere

- Avansul


6. Approch to first contour point

- Coordonatele punctului de start

- Corectia de raza (R+, R-)

- Avansul


7. Machining to last contour point

- Datele necesare pentru toate elementele de contur


8. Approch end position

- Coordonatele punctului final

- Compensare radiala (RO)

- Functii M (STOP)


9. Retract tool

Coordonatele punctului situat deasupra piesei


10. END

Corectia de raza


RO-anulare corectie de raza


RL- corectie de raza stanga


RR- corectie de raza dreapta

 

 

Coordonate polare

PR - pentru raze

PA - pentru unghi

CC - definirea polului

LP - interpolare liniara in coordonate polare

 
  • Interpolarea liniara
 
  • Definirea si schimbarea sculelor
 



  • Angajarea sculei in aschiere dupa o traiectorie circulara
 
  • Tesirea si rotunjirea
 

  • Angajarea sculei in aschiere dupa o traiectorie circulara
 
  • Tesirea si rotunjirea
 

[44,46,29]

Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:



Cauta referat