QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate mecanica

Curs de pregatire pentru evaluarea riscului in atelierele auto



CURS DE PREGATIRE PENTRU EVALUAREA RISCULUI IN ATELIERELE AUTO


CUPRINS

M6-RO.1 INTRODUCERE

M6-RO.1.1 Scopul si structura modulului de instruire



M6-RO.2 PERICOLUL ELECTRIC

M6-RO.2.1 Introducere

M6-RO.2.2 Masuri generale de siguranta

M6-RO.2.3 Tabloul electric

M6-RO.2.4 Circuite suprasolicitate si prelungitoare

M6-RO.3 PERICOLUL MECANIC

M6-RO.3.1 Introducere

M6-RO.3.2 Instalatia de ridicare

M6- RO.3.3 Rampele de inspectie

M6- RO.3.4 Aparatul de verificat geometria si echilibrarea rotilor

M6- RO.3.5 Banda de rulare electronica si instalatia de testare a franelor

M6- RO.3.6 Testarea vehicolelor

M6- RO.3.7 Instalatia de aer comprimat

M6- RO.3.8 Curatarea cu ajutorul aburului si apei sub presiune

M6-RO.4 PERICOLUL CHIMIC

M6- RO.4.1 Introducere

M6- RO.4.2 Gazele de esapament provenite de la motorul aflat in functiune

M6- RO.4.3 Bezina

M6- RO.4.4 Uleiul rezidual de motor

M6- RO.4.5 Vopsirea

M6- RO.4.5.1 Vopseluri si diluanti: Efecte asupra sanatatii si masuri de protectie

M6- RO.4.5.2 Depozitarea si amestecul vopselurilor

M6- RO.4.5.3 Vopsirea cu pistolul

M6- RO.4.6 Izocianati

M6- RO.4.7 Prepararea si chituirea masinii

M6- RO.4.8 Azbest - Placutele de frana si ambreiaj

M6- RO.4.9 Hidrogen - Incarcarea bateriilor

M6- RO.4.10 Vaporii proveniti de la operatiile de sudura si prelucrare prin aschiere

M6- RO.4.11 Praful provenit de la operatia de polizare

M6- RO.4.12 Produse de curatare pentru masina

M6- RO.4.13 Indicatoare de avertizare pentru perilolele chimice

M6-RO.5 EXPLOZII SI COMBATEREA INCENDIILOR

M6- RO.5.1 Introducere

M6- RO.5.2 Aprinderea

M6- RO.5.3 Exploziile

M6- RO.5.4 Combaterea incendiului

M6- RO.5.4.1 Indepartarea materialului combustibil

M6-RO.6 ZGOMOTUL

M6- RO.6.1 Scurta descriere

M6-RO.7 VIBRATIA

M6- RO.7.1 Scurta descriere

M6-RO.8 RADIATIA ELECTROMAGNETICA

M6- RO.8.1 Scurta descriere

M6-RO.9 CONDITIILE DE LUCRU

M6- RO.9.1 Curatenia la locul de munca

M6- RO.9.1.1 Podeaua atelierului si a coridoarului (incomplet)

M6- RO.9.1.2 Trepte si scari (incomplet)

M6-RO.9.1.3 Alunecari, impiedicari si cazaturi

M6- RO.9.2 Luminozitatea

M6- RO.9.3 Indicatoare de siguranta si avertizare

M6- RO.9.4 Ventilatia

M6- RO.9.5 Beneficiile la locul de munca

M6- RO.9.5.1 Temperatura mediului de lucru si umiditatea

M6- RO.9.5.2 Instalatiile sanitare

M6- RO.9.5.3 Camera de repaos

M6- RO.9.5.4 Rezervele de prim ajutor

M6- RO.9.6 Siguranta in spalatoriile auto

M6-RO.10 TABEL DE EVALUARE A RISCURILOR

M6-RO.11 BIBLIOGRAFIE

M6-RO.12 TEST DE EVALUARE


M6-INTRODUCERE

M6-RO.1.1 Scopul si structura modulului de instruire

M6-RO.1.1 Scopul si structura modulului de instruire

Scopul principal al modulului este de a instrui angajatii ce isi desfasoara activitatea in service-ul auto despre identificarea pericolelor principale legate de operatiile prestate cat si prezentarea "Protectiei Muncii" pentru stabilirea unui mediu de lucru sanatos si sigur.

Acest modul are rolul de a prezenta principalele pericole existente in desfasurarea activitatii din interiorul unui service de masini. In acelasi timp se incearca prezentarea unei liste de pericole, dupa cum urmeaza:

Pericol de electrocutare: Ranile cauzate de socurile electrice au loc de obicei datorita instalatiilor electrice neadecvate, echipamentului necorespunzator cat si proastei intretinere a utilajelor.

Pericolul de electrocutare poate aparea in toate sectiunile din interiorul unui service auto si poate duce la un soc electric ce poate fi fatal celor care angreneaza utilajele sau poate deveni o sursa de aprindere (scanteie) provocand astfel incendiu sau explozie.

Pericol mecanic Aceste tipuri de pericole se refera la folosirea echipamentului mecanic, si pot aparea in timpul unor operatiuni cum ar fi ridicarea, masurarea geometriei rotilor sau echilibrarea acestora, taiere si sudura sau folosirea aerului comprimat.

Lucrul in rampa este de asemenea inclus in aceasta categorie de pericole.

Pericolul chimic Acesta se refera la: (a) produsele utilizate in interiorul unui service auto cum ar fi: vopseluri, diluanti, chit auto si agenti de intarire, benzina, uleiul rezidual de motor, solventi de curatare si (b) agentii chimici ce sunt eliberati in aer in timpul diferitelor activitati, cum ar fi motoare aflate in functiune (gaze de esapament), sudura, incarcarea bateriilor (hidrogen), vopsirea cu compresor (izocianuri), montarea cablurilor de la sistemul de franare si ambreiaj (azbest). Expunerea indelungata la astfel de pericole chimice poate afecta sanatatea muncitorului putand avea efecte de scurta sau lunga durata. Reducerea riscului de pericol chimic se va face printr-un sistem eficient de ventilare, implementarea procedurilor de siguranta in manevrarea produselor chimice cat si folosirea echipamentului de protectie. Pe langa efectele daunatoare sanatatii, acumularea vaporilor proveniti din folosirea diferitelor produse poate duce la o acumulare de gaze, in timp ce alte produse precum benzina si uleiul de motor sunt inflamabile. Prezenta surselor de aprindere in aceste cazuri poate conduce la explozii si incendii. De aceea este necesara implementarea masurilor speciale de siguranta. conduce la explozii si incendiice la o acumulare de gaze ilare

Zgomot si vibratii Ambele reprezinta pericole mari de sanatate. Zgomotul este un pericol prezent in majoritatea sectiilor din interiorul unui service auto in timp ce vibratiile afecteaza in special muncitorii din sectia de asamblare a caroseriei. Atat zgomotul cat si vibratiile pot fi reduse cu ajutorul instalatiilor corespunzatoare, o buna intretinere si folosire a echipamentelor .

Radiatiile electromagnetice: Acest pericol este prezent in timpul taierii cu flacara deschisa si in procedeele de sudura.

Alte pericole: Aceste pericole sunt asociate cu mediul general de lucru. Incalcarea unor norme precum curatenia, igiena si confortul la locul de munca precum si o iluminare necorespunzatoare pot afecta in timp atat siguranta cat si sanatatea muncitorului.

Explozii si combaterea incendiilor: Majoritatea agentilor chimici care se gasesc intr-un service auto, precum benzina, uleiul de motor, vopseluri, solventi, hidrogenul sunt pe de o parte inflamabile iar pe de alta parte pot crea o acumulare de gaze cu risc exploziv. In acelasi timp prezenta surselor de aprindere precum scanteile, electricitatea statica, emisia de gaze de esapament, duc la necesitatea stabilirii de norme de siguranta impotriva exploziilor si prevenirea incendiilor.

Dat fiind faptul ca majoritatea activitatilor din interiorul unui service auto includ pericolele prezentate mai sus se va face o referire mai aprofundata la activitatile efect/pericol.

La finalul modulului este inclusa o lista ce contine mai multe parti: a) lista cu generalitati care se aplica tuturor activitatilor b) lista cu activitati specifice intalnite intr-un service auto, fiind inclusa aici sectiunea de service si reparatie a caroseriei (activitati: taiere, sudura) precum si sectiunea de vopsitorie si c) lista referitoare la conditiile de lucru. Aceasta lista nu este completa dar poate fi folosita de catre angajati in ideea de a evalua intr-o prima faza riscurile la care sunt supusi la locul de munca si pentru a furniza sugestii angajatorului in vederea imbunatatirii conditiilor de lucru. Este esential de precizat faptul ca acest modul nu reprezinta o analiza aprofundata a posibilelor pericole la locul de munca, intrucat o astfel de analiza depaseste scopul acestei lucrari. Analiza asupra acestor posibile pericole va fi dezbatuta si rezolvata de catre ingineri calificati in controlul si siguranta la locul de munca si nu de catre muncitori.


M6-RO.2 PERICOLUL ELECTRIC

M6-RO.2.1 Introducere

M6-RO.2.2 Masuri generale de siguranta

M6-RO.2.3 Panoul electric

M6-RO.2.4 Circuite suprasolicitate si prelungitoare

M6-RO.2.1 Introducere

Curentul electric reprezinta unul din principalele cauze care duc la raniri grave, accidente mortale si incendii. Accidentele pot aparea atunci cand o persoana atinge o parte a unui angrenaj aflat sub tensiune. Daca izolarea este defectuoasa atunci chiar si simpla atingere a unei parti din angrenaj care in mod normal nu este sub tensiune poate duce la accidente grave. Curentul electric poate provoca si arsuri. Daca izolarea este defectuoasa si se produce un scurt-circuit, poate aparea o supraincalzire ce poate duce la provocarea unui incendiu.

Principalele pericole electrice sunt:

contactul direct cu conductori electrici poate provoca electrocutare si arsuri (voltajul STAS de 230 volti curent alternativ poate provoca moartea)

greseli ce pot duce la incendii

incendii sau explozii a caror sursa de aprindere o poate reprezenta curentul electric atunci cand se produce o acumulare de gaze, (ex: in camera de vopsitorie)

Majoritatea incidentelor legate de curentul electric sunt cauzate de:

neprotejarea la locul de munca

folosirea neadecvata a echipamentului

echipamentul deteriorat

Un sistem electric este compus dintr-un panou electric, circuitele si instalatia electrica precum si instalatia conectata la sistem. Urmatoarele capitole fac referire la masuri generale de siguranta si prevenire a pericolului de electrocutare la locul de munca, cat si la sfaturi ce tin de panoul electric, circuitele suprasolicitate si prelungitoare.

M6-RO.2.2 Masuri generale de siguranta

Folositi instalatia electrica numai in conformitate cu regulile de siguranta stabilite cat si impreuna cu instructiunile fabricantului.

Anuntati orice avarie sau proasta functionare a instalatiei pe care o folositi. Orice utilaj trebuie reparat de catre un electrician competent.

Orice cablu stricat sau avariat va trebui reparat sau inlocuit.

Nu folositi niciodata conexiuni electrice temporare sau lipsite de siguranta (M6.2.1.jpg)

Stecherele si lampile de control necesita o conectare corecta a cablurilor. Clemele si camasile pentru cabluri trebuie sa asigure o fixare eficienta a izolatiei cablului pentru a impiedica desprinderea conductoarelor din borne.

Instalati corect toate conexiunile si instalatiile electrice, tinand cont si de protejarea circuitelor.

Inainte de folosirea unui component, va trebui verificat pentru a se putea stabili cu exactitate daca este sau nu destinat mediului in care va fi expus. Abuzul mecanic si suprasolicitarea oricarei piese componente trebuie minimalizata prin alegerea unui spatiu care sa-i asigure un mediu propice de expunere.

La instalarea masinilor ce folosesc curent se vor monta relee care declanseaza atunci cand tensiunea este prea joasa sau in timpul unei pene de curent. Releul va trebui reprogramat inainte de punerea in functiune a masinii iar nivelul tensiunii a redevenit normal.

Atentie la scanteile provenite de la aparatele electrice, ce pot deveni sursa de aprindere in contact cu acumularea de gaze sau materialele cu risc de combustie.

In ateliere, toate componentele unei instalatii electrice fixe vor trebui montate la cel putin 1 metru deasupra solului (M6.2.2.jpg, M6.2.3.jpg) pentru a indeparta riscul de a aprinde benzina sau materialele inflamabile scurse.

Generatoarele portabile de 240 volti, lampile de control, prizele si conexiunile flexibile sunt adesea cauzele socurilor electrice si arsurilor accidentale, unele dintre ele putand fi fatale. De aceea este recomandata utilizarea uneltelor ce folosesc aer comprimat.

Patronii sunt obligati sa:

Organizeze periodic inspectii, testari de intretinere a sistemului electric cat si a tuturor instalatiilor electrice de catre un personal calificat. Se recomanda testarea la fiecare 5 ani a instalatiilor electrice fixe de catre un electrician calificat.

Pastrarea unei evidente a tuturor inspectiilor, verificarilor si intretinerilor facute.

Organizarea inspectiei de catre o persoana competenta a conexiunilor flexibile cat si a cablurilor conectate la prize o data pe saptamana.

Se asigure de buna functionare in conditii de siguranta a tuturor masinariilor si utilajelor.

Sfaturi utile:

A se lua in considerare utilizarea uneltelor ce folosesc aer comprimat sau a generatoarelor de tensiune joasa (110 sau 50 V) cat mai des cu putinta, intrucat intretinerea proasta a generatoarelor de 240 volti constituie o principala preocupare.

A se instala un dispozitiv diferential la curent rezidual pentru fiecare priza.

M6-RO.2.3 Tabloul electric

Panoul electric este un panou izolat in care se monteaza cabluri electrice. Acesta se compune din a) intrerupatorul principal care controleaza intensitatea maxima de curent furnizata de panoul electric, si b) intrerupatoarele secundare care controleaza sectoare si dispozitive separat. (M6.2.4.jpg, M6.2.5.jpg)

Intrerupatoarele sunt dispozitive de protectie care verifica tensiunea ce pleaca pe un anumit circuit electric. Disjunctorul se comporta ca un comutator care declanseaza automat in cazul unei avarii la sistemul electric, cauza principala fiind de obicei o supraincalzire ce incinge sau chiar aprinde cablurile. Conform reglementarilor, intensitatea maxima de curent pe care un disjunctor o poate furniza este de 30mA.

Recomandari privind siguranta

Nu deconectati sau lipiti cu banda adeziva intrerupatoarele pentru a impiedica astfel disjunctorul sa declanseze.

In cazul in care sare o siguranta sau disjunctorul declanseaza in mod repetat in timpul unei operatii normale (si nu suprasolicitare) se va face o revizie a instalatiei pentru a determina cauza.

Disjunctoarele vor avea etichete clare in interiorul cutiei, indicand pentru fiecare in parte ce instalatie sau sursa de curent controleaza.

Cutia panoului va fi prevazuta cu lacat. Numai personalul autorizat va putea avea acces la cutie.

Nu blocati niciodata cutia panoului. Este necesar un spatiu deschis in jurul ei pentru a permite un acces rapid cat si pentru o buna intretinere.

In cazul producerii de accidente electrice sau incendii, muncitorii vor cunoaste unde sunt montate panourile electrice, putand opri alimentarea de curent electric in interiorul sau in apropiera zonelor de lucru. Lipiti pe utlilaje indicatoare ce arata amplasarea panourilor electrice.

Panourile electrice vor avea etichete de atentionare dupa cum urmeaza:

M6-RO.2.4 Circuite suprasolicitate si prelungitoare

Suprasolicitarea circuitelor prin conectarea la mai multe dispozitive decat erau prevazute reprezinta o problema des intalnita. Suprasolicitarea circuitelor electrice prin folosirea mai multor prelungitoare si prize reprezinta un grav pericol. Semne ale suprasolicitarii unui circuit electric pot varia de la iluminarea slaba, putere redusa a dispozitivului de incalzire, rezolutia slaba a monitoarelor sau chiar supraincalzirea instalatiei electrice. Pentru a evita suprasarcina, patronii vor trebui sa permita montarea a cat mai multor prize deasupra bancurilor de lucru pentru a se evita astfel numarul de fire atarnate. Totalul de prize folosite trebuie tinut sub capacitatea maxima prevazuta.

Masuri de siguranta

Evitati asa numita "caracatita" de cabluri datorata introducerii de stechere intr-o multi-priza conectata mai apoi la o priza de perete. (M6.2.6.jpg, M6.2.7.jpg)

Folositi prelungitoare numai cand este nevoie si pentru un timp limitat. Folosirea neadecvata poate conduce la incendii sau pericole de electrocutare.

Daca este necesara folosirea unui prelungitor atunci:

Alegeti marimea necesara a cablului pentru a putea opera in conditii optime utilajul sau dispozitivul folosit

Folositi cabluri de prelungire polarizate pentru dispozitivele polarizate

Asigurati-va ca prelungitoarele nu atarna pe langa bancul de lucru, putand fi astfel usor decuplate

Inlocuiti vechile cabluri sau pe cele uzate cu altele noi

In cazul in care un prelungitor nu prezinta o buna izolare, acoperiti bornele cu banda izolatoare sau cu capace de plastic, pentru a preveni riscul contactului cu circuitul aflat sub tensiune

Atunci cand folositi prelungitoare introduceti stecherul pana la capat pentru a evita iesirea acestuia

Atunci cand deconectati aparate, trageti de stecher si nu de cablu propriu-zis

Folositi intotdeauna prelungitoare cu extensie pe trei fire in cazul in care manevrati dispozitive ce folosesc priza cu trei intrari. Nu scoateti niciodata al treilea dinte (rotund sau in forma de U) care constituie un element de siguranta special conceput pentru a reduce riscul de soc electric sau electrocutare

Verificati priza si firul prelungitorului atunci cand acesta este in functiune. Este de asteptat ca in timpul unei folosiri indelungate sa se observe o incalzire a partilor din plastic. Daca totusi cablul s-a incins prea tare sau incepe sa se inmoaie acesta constituie un avertisment ca firele sau conexiunile vor ceda. De aceea este necesara decuplarea prelungitorului si inlocuirea lui

Nu folositi niciodata un prelungitor indoit sau intortocheat. Nu acoperiti niciodata vreo parte a cablului de extensie cu ziare, materiale textile, carpe sau orice alte obiecte

Nu pozitionati niciodata cablul prelungitorului in locuri unde exista riscul de a fi avariat sau calcat (M6.2.8.jpg)

Evitati expunerea cablurilor de prelungitor de-a lungul portiunilor circulate sau a coridoarelor

Nu folositi capse sau cuie pentru a fixa cablurile de scanduri sau de alte suprafete. Acest lucru poate avaria cablul, prezentand pericol de incendiu sau electrocutare

Nu suprasolicitati prelungitoarele introducand aparate care depasesc totalul de wati suportat de cablu. Suprasarcina duce la o incalzire excesiva putand deveni cauza unui incendiu

Pentru aparatele cu putere electrica mare folositi prelungitoare speciale cu sarcina mare

Atunci cand folositi aparate si unelte in mediul exterior aigurati-va ca prelungitoarele sunt destinate acestui mediu de lucru.

M6-RO.3 PERICOLUL MECANIC

M6-RO.3.1 Introducere

M6-RO.3.2 Echipamentul de ridicare

M6-RO.3.3 Rampele de inspectie a vehiculelor

M6-RO.3.4 Aparatul de verificat geometria si echilibrarea rotilor

M6-RO.3.5 Banda de rulare electronica si instalatia de verificare a franelor

M6-RO.3.6 Testarea vehiculelor

M6-RO.3.7 Instalatia de aer comprimat

M6-RO.3.8 Curatarea cu ajutorul aburului si apei sub presiune

M6-RO.3.1 Introducere

Pericolele de tip mecanic apar la angrenajele folosite intr-un service auto. In toate cazurile, echipamentele si angrenajele cumparate trebuie sa satisfaca standardele de siguranta si sa fie autorizate de Comunitatea Europeana. Persoana care opereaza masinaria nu are nevoie decat de instructiunile de intretinere, protectie si siguranta. In timpul instalarii unui utilaj, se va acorda atentie ca toate ghidajele sa fie bine fixate si corect folosite. Este important ca dispozitivul de siguranta sa nu constituie un obstacol in timpul lucrului, si sa nu impiedice operatiile de intretinere ale utilajului. Deseori au loc accidente atunci cand utilajele sunt pornite accidental in timpul operatiilor de intretinere sau reparatie. De aceea se va tine cont de o manevrare corecta a utilajelor atunci cand vine vorba de siguranta la locul de munca.


In interiorul unui service auto majoritatea pericolelor sunt asociate cu:

Echipamentul de ridicare

Rampele de inspectie a vehiculelor

Aparatul de verificare a geometriei si echilibrare a rotilor

Banda de rulare electronica si instalatia de verificare a franelor

Testarea vehiculelor

Instalatia de aer comprimat

Procedeele de taiere si sudura (datorita naturii speciale ale acestor procedee vor fi prezentate pe larg in sectiunea de Pericol chimic)

Polizoare si discuri de slefuit (M6.3.1.jpg, M6.3.2.jpg)

M6-RO.3.2 Echipamentul de ridicare

Echipamentul de ridicare folosit intr-un service auto se compune din:

Troliuri (folosite pentru a ridica masina intr-o pozitie de lucru ergonomica)

Platforma ascensor

Cricuri folosite impreuna cu stative

Din motive de siguranta echipamentul de ridicare nu trebuie supraincarcat. Daca anumite componente sunt suprasolicitate peste capacitatea admisa, atunci piese importante ale masinariei se pot uza si in final defecta. De aceea se vor respecta tot timpul recomandarile fabricantului. Pentru a evita uzarea anumitor piese un lucrator calificat va verifica regulat echipamentul de ridicareasolicitate peste capacitatea admis.

Operatiunea de ridicare ce implica dispozitive de ridicare a prezentat intotdeauna un factor de risc pentru muncitor. Cel mai des, accidentele pot aparea din cauza:

proastei functionari a dispozitivului de ridicare

desprinderea accidentala a incarcaturii, si

ranile provocate la picioare.

Masuri de siguranta

Atunci cand se folosesc troliuri, accidentele apar datarita proastei intretinere si manevrare a acestora. Ruperea troliului in timpul functionarii va duce la desprinderea vehicolului ancorat, acest incident putand deveni fatal pentru mecanicii din apropiere. De aceea, la intervale prestabilite se vor efectua inspectii cu ansamblu de instructiuni. Inspectiile vor include verificarea starii structurale a troliului, testari ce determina toleranta acestuia la greutate, lubrifiere si reglari ale franelor si a sistemului de piedica.

Sistemul de functionare al unui troliu trebuie sa:

Poata permite operarea cu ambele maini. Se vor folosi concomitent ambele maini pentru a porni si mentine masina in functiune, intr-o pozitie cat mai sigura cu putinta.

Fie dotat cu protectie pentru degetele de la picioare (pentru a evita ranirea celui care opereaza angrenajul si sta foarte aproape atunci cand vehicolul este coborat) si

Sa aiba in dotare piedica automata. Sistemul troliului trebuie sa permita blocarea in diferite pozitii. Se recomanda un troliu cu dubla piedica.

Platforma ascensor (M6.3.3.jpg, M6.3.4.jpg) este folosita pentru a ridica un vehicul. Aceasta:

Nu trebuie folosita ca spatiu de lucru daca nu au fost montate in prealabil poduri de manevra sau bariere cu grilaj. Nici un muncitor nu trebuie sa stea pe platforma pe care este urcat vehicolul in vederea inspectiei sau reparatiei.

In timp ce coborati platforma ascensor, puteti folosi o operatie ce implica ambele maini, sau utilizati fascicule luminoase (dispozitive cu celule fotoelectrice). Aceste fascicule vor fi amplasate in fata zonei de pericol, comportandu-se ca un intrerupator (utilajul se opreste atunci cand o persoana intra in zona de pericol, ex: atunci cand platforma ascensor coboara, pentru a se evita leziunile la picioare)

Cricurile (M6.5.jpg - M6.3.7.jpg) sunt folosite pentru a ridica masina la o distanta mica de sol. Chiar si asa ele:e spectiei sau reparaxtieientru a evita rca verifica regulat

Vor fi folosite doar pe suprafete nivelate si intacte, impreuna cu un cric pneumatic potrivit pentru a suporta greutatea vehicolului.

Vor fi folosite doar in conditii optime

Se vor folosi impreuna cu stativele pentru o mai buna sustinere a greutatii masinii.

Mecanicii vor trebui sa tina cont de:

Vehicolul va fi ridicat numai din punctele corecte de amarare care se vor identifica in prealabil

Pastrati stativele in conditii bune de functionare si pozitionate corect

Pastreze cuiele de blocare in conditii optime, folosindu-le corect la blocarea gatului extensibil al stativelor

Sa nu stea niciodata sub masina ridicata de la sol cu ajutorul caruciorului de ridicare sau a cricului.

M6-RO.3.3 Rampele de inspectie a masinilor

Rampele de inspectie se pot intalni in majoritatea service-urilor auto acolo unde nu exista platforma ascensor pentru ridicarea autoturismului (M6.3.8.jpg).

Principalele pericole ce pot aparea in rampele de inspectie sunt:

Raniri provocate de caderea in interiorul unei rampe nefolosite ce nu a fost imprejmuita corespunzator a persoanelor care nu cunosc spatiile din service sau a angajatilor care au uitat de prezenta rampei

Acumularea de gaze provenite de la vaporii de benzina, vopseluri sau solventi. Aceste gaze sunt mai grele decat aerul si se pot acumula in concentratii explozive in interiorul rampei

Raniri provocate de uneltele lasate pe marginea rampei si care se pot rostogoli inuntru.

Masuri de protectie

Acoperiti rampele atunci cand nu se folosesc si delimitati cu vopsea spatiul pentru o mai usoara vizualizare

Incercuiti cu garduri sectiuni ale rampei pentru a preveni caderile accidentale

Nu lasati niciodata unelte sau piese pe marginea rampei intrucat pot cadea accidental si il pot rani pe cel ce lucreaza inauntru

Acoperiti treptele rampei cu un material antiderapant pentru a evita ranile provocate de alunecari

Nu coborati niciodata intr-o rampa neaerisita pentru a evita inhalarea de vapori acumulati

Folositi echipament electric care nu produce scantei, deoarece in interiorul rampei se poate crea o acumulare de gaze cu risc exploziv. Acest tip de echipament este greoi si scump, de aceea se recomanda folosirea uneltelor cu aer comprimat

Sursa de iluminat se va monta la o distanta de 1 metru de la podeaua rampei fiind protejata de o camasa din plastic, armatura de sarma sau plastic non-casant

Sursa de iluminat va trebui montata la nivel cu peretii rampei, pentru a se evita distrugerea cauzata de obiecte ce pot cadea, sau pentru a nu obstructiona lucrul muncitorului si pentru a nu-l rani

Este necesar ca rampele sa fie prevazute cu doua cai de acces/intrare pentru a permite angajatilor sa iasa afara in caz de urgenta

Rampele vor avea o latime indeajuns de mare pentru ca o masina sa nu loveasca marginile (0,8-1m) si pentru ca muncitorul sa aiba spatiu de manevra

Peretii rampei vor fi acoperiti cu faianta alba si se vor pastra curati

Folositi unelte portabile si lampi de mana indeajuns de rezistente pentru a nu se deteriora in cazul unei caderi in interiorul rampei. Lampile de mana de joasa tensiune nu prezinta protectie impotriva riscului de aprindere a vaporilor inflamabili.

M6-RO.3.4 Aparatul de verificat geometria si echilibrarea rotilor

Verificarea geometriei rotilor precum si echilibrarea acestora sunt importante pentru siguranta si parcurgerea kilometrajului maxim al cauciucului. Cu toate acestea operatiile prezinta cateva riscuri: contactul cu rotile in miscare in timpul echilibrarii acestora poate provoca arsuri de la frecare, in timp ce aerul eliberat din cauciucurile umflate excesiv poate cauza de asemenea rani.

Masuri de protectie

Ridicati si amarati in siguranta vehicolul

Pentru o dezumflare totala indepartati ventilul inainte de a vulcaniza cauciucul

Folositi uneltele necesare pentru a desface prezoanele si pentru a scoate cauciucul de pe janta

Folositi o tehnica eficienta de a ridica rotile si cauciucurile de la masini, evitand solicitarea coloanei (M6.3.9.jpg)

Umflati cauciucurile la presiunea standard, asa cum este indicata pe cauciuc

Folositi un manometru fixat pe un furtun cu o lungime de cel putin doi metri

Stati la distanta in timpul umflarii rotilor

Nu sudati niciodata sau folositi flacara deschisa pe o roata pe care este montat cauciucul.

Pentru o montare corecta a cauciucului, este recomandat ca muncitorul sa aiba in vedere urmatoarele masuri de siguranta:

Asigurati-va ca roata este bine fixata pe butuc

Prezoanele au fost bine stranse

Nu exista nici o acumulare de noroi intre roata si butuc

Nu indoiti niciodata roata

Asigurati-va ca ambele borduri ale cauciucului stau pe janta.

M6-RO.3.5 Banda electronica de rulare si instalatia de testare a franelor

Banda de rulare electronica reprezinta o "unealta" standard intr-un service auto modern iar modul de functionare este unul simplu. Totusi, raniri grave pot avea loc atunci cand banda nu a fost intretinuta corespunzator sau atunci cand se produc reglari in timpul functionarii.

De aceea:

Nu executati alte teste sau reglari ale autovehicolului atunci cand banda de rulare este in functiune

Asigurati-va ca banda de rulare este echipata cu un dispozitiv care intrerupe functionarea unei masini atunci cand nu mai primeste semnale din partea operatorului si ca acesta functioneaza corect

Nu permiteti accesul personalului neautorizat in momentul de functionare al benzii. Daca acest lucru nu este posibil, montati dispozitive de siguranta de o parte si de alta a benzii rulante.

M6-RO.3.6 Testarea autovehicolelor

In timp ce vehicolele sunt mutate pe pozitii, sunt miscate in interiorul service-ului sau in timpul testelor efectuate pe sosea pot aparea accidente. De cele mai multe ori, aceste accidente sunt provocate de soferi necalificati, neautorizati si lipsiti de experienta.


Masuri de protectie

Nu permiteti persoanelor incompetente sa testeze un autovehicol. Numai soferii cu permis vor putea conduce vehicolele

Trasati vizibil ruta de acces din afara si in interiorul atelierului

Dirijati miscarile vehicolului pe langa unghiuri moarte sau atunci cand merge in marsarier

Pentru a evita pornirea accidentala a motorului, nu lasati cheile in contact daca nu folositi masina

Interziceti accesul in atelier a personalului neautorizat sau a clientilor pentru a evita accidentele din timpul conducerii autovehicolelor.

M6-RO.3.7 Instalatia de aer comprimat

Aerul comprimat este folosit in atelierul auto pentru a actiona unelte sau pentru a aplica substante, precum uleiul, unsoarea si vopselurile pe masini. Datorita faptului ca aerul comprimat impinge substantele la o presiune foarte mare (ex: la vopsirea cu pistol, presiunea este de 3000 - 7000psi) injectarea accidentala cu aer comprimat sau cu alte substante direct in piele sau alt orificiu al corpului, poate provoca leziuni grave sau chiar fatale. Echipamentul de lucru obisnuit nu protejeaza corpul de penetrarea aerului comprimat.

Masuri de protectie

Un tehnician competent va examina regulat instalatia de aer comprimat

Anuntati si fiti foarte atenti atunci cand folositi instalatia de aer comprimat in spatii inchise, precum rampele de inspectie sau in interiorul unui vehicol, sau in pozitii incomode, cum ar fi sub masina

Aveti grija cand decuplati si curatati pistolul folosit la instalatia de aer comprimat

Nu indreptati pistolul de aer comprimat spre fata, si purtati ochelari de protectie pentru a feri ochii de particulele de praf

Daca aerul comprimat este folosit ca o sursa de respirat pentru mastile de protectie sau aparate de respirat, atunci asigurati-va ca aerul satisface standardele necesare si este circulat prin filtre potrivite

Solicitati sfatul medicului in cazul accidentelor legate de injectarea cu aer comprimat, deoarece gradul leziunilor nu este intotdeauna vizibil in prima faza

Tineti minte ca va trebui sa fiti intotdeauna constienti de pericolele legate de aerul comprimat.

M6-RO.3.8 Curatarea cu ajutorul aburului si apei sub presiune

Masuri de siguranta

Pastrati furtunele de aer si de presiune corect infasurate, atunci cand nu le folositi

Reparati corect mufele de legatura si supapele. Capetele vor fi prinse strans pentru a nu se putea desprinde si pentru a impiedica furtunul sa scape de sub control si sa se rasuceasca in mod periculos

Nu indreptati bagheta de presiune spre alta persoana

Purtati intotdeauna cizme de cauciuc, manusi groase si protectie a fetei, pentru a preveni arsurile, atunci cand lucrati in apropierea aburului sub presiune

Purtati intotdeauna ochelari de protectie atunci cand folositi echipamentele de curatare

Pentru a evita pericolele electrice atunci cand folositi curatarea cu ajutorul aburului si apei sub presiune, va trebui sa:

  • La aparatele cu cabluri flexibile folositi un dispozitiv de curent rezidual sau un dispozitiv de monitorizare a impamantarii, verificand zilnic daca acestea functioneaza corect
  • Verificati zilnic cablurile flexibile si stecherele pentru a descoperi semne vizibile de avarie si nu le folositi daca prezinta deteriorari

M6-RO.4 PERICOLUL CHIMIC

M6-RO.4.1 Introducere

M6-RO.4.2 Gazele de esapament provenite de la motoarele in functiune

M6-RO.4.3 Benzina

M6-RO.4.4 Uleiul rezidual de motor

M6-RO.4.5 Vopsirea

M6-RO.4.5.1 Vopseluri si diluanti: Efecte asupra sanatatii si masuri de protectie

M6-RO.4.5.2 Depozitarea si amestecarea vopselurilor

M6-RO.4.5.3 Vopsirea cu pistolul

M6-RO.4.6 Izocianati

M6-RO.4.7 Prepararea si chituirea masinii

M6-RO.4.8 Azbest - Placutele de frana si ambreiaj

M6-RO.4.9 Hidrogen - Incarcarea bateriilor

M6-RO.4.10 Sudura si prelucrarea prin aschiere

M6-RO.4.11 Praful provenit de la operatia de polizare

M6-RO4.12 Produse de curatare pentru masina

M6-RO.4.13 Indicatoare de avertizare pentru produsele chimice

M6-RO.4.1 Introducere

Pericolul chimic include compusi sau amestecuri care pot provoca probleme grave de sanatate in cazul expunerii. Problemele pot fi: (a) acute toxic (se instaleaza la scurt timp dupa expunere atingand rapid punctul culminant si disparand in cazul incetarii expunerii. Aceste probleme includ iritarea ochilor, a nasului si a gatului, iritatii ale pielii si chiar ale plamanului), (b) sub-acute (sau pe termen scurt: apar treptat, de obicei la expunere indelungata avand tendinta de ameliorare cand expunerea inceteaza) si (c) cronica (sau pe termen lung: se dezvolta treptat pe o perioada de expunere lunga, avand o tendinta de ameliorare foarte inceata. Aceste probleme cauzeaza afectiuni ale ficatului si chiar cancer). Cea mai frecventa cale de intrare a gazelor chimice (gaze, praf, vapori) este inhalarea, urmata de absorbtia prin piele (de obicei in cazul lichidelor) si prin ingerare. Ultima este mai putin importanta, deoarece se presupune ca la locul de munca se respecta regulile de igiena personala precum spalarea mainilor inainte de a lua masa, etc.

Pe langa toxicitatea pe care o prezinta precum si efectele daunatoare sanatatii, multe din pericolele chimice au caracter inflamabil (ex: benzina, uleiul de motor, vopseluri, solventi). De asemenea acumularea de gaze, vapori si/sau praf duce la o atmosfera cu posibil risc exploziv. Substantele acumulate in contact cu aerul pot provoca explozii sau se pot aprinde. O atmosfera cu posibil risc exploziv nu duce intotdeauna la explozie dar in cazul in care au izbucnit flacarile acestea se vor raspandi rapid. Daca acest lucru se petrece in interiorul unei rampe de inspectie, flacarile pot creste presiunea putand provoca o explozie. Exploziile sunt cauza multor pierderi de vieti, raniri grave si distrugeri importante. Reducerea riscului de explozie poate fi prevenita prin:

Utilizarea la un nivel minim a substantelor periculoase folosite prin inlocuirea acestora acolo unde este posibil

Minimalizarea raspandirii de substante care pot crea o atmosfera cu risc exploziv ( ex: recipientele se vor pastra inchise in incaperi atunci cand vopsiti manual sau cu pistolul)

Eliminarea acumularii de gaze, vapori si praf printr-o ventilatie corecta si o manipulare adecvata a substantelor

Eliminarea surselor de aprindere (ex: tigari, chibrituri, scantei, evacuarea de la vehicole).

Ca in toate cazurile de identificare a riscurilor si in conformitate cu modul de determinare a riscului, sunt necesare masuri de precautie. Aceste masuri includ:

Prevenirea de raspandire a flacarilor si exploziilor catre alte sectiuni ale service-ului auto

Reducerea numarului de lucratori expusi.

Masurile necesare pentru prevenirea riscului de incendiu si explozie vor fi luate in considerare in momentul proiectarii, construirii si intretinerii service-ului auto.

Urmatoarele capitole se refera la principalele pericole chimice prezente intr-un service auto cat si la activitatile ce pot conduce la astfel de pericole:

Gaze de esapament provenite de la motoare in functiune

Benzina

Uleiul rezidual de motor

Procedeul de vopsire (vopseluri si diluanti, depozitarea si amestecul de vopseluri, vopsirea cu pistol)

Izocianati

Chitul auto

Azbestul

Hidrogenul provenit de la baterii

Fumul degajat in timpul taierii si sudurii

Agenti de curatare pentru masini.

M6-RO.4.2 Gazele de esapament provenite de la motoarele in functiune

Gazele de esapament provenite de la motoarele diesel sau pe benzina sunt toxice, cu efecte grave asupra sanatatii, atat pe termen scurt cat si lung (M6.4.1.jpg). In timpul procesului de combustie al motorinei, rezulta o combinatie de gaze (ex: monoxid de carbon, dioxid de azot, compusi organici volatili, dioxid de sulf, benzen). De asemenea mai sunt emanati diferiti vapori, aerosoli lichizi si substante formate din particule care contin alte mii de substante chimice. Particulele cele mai mici ale gazelor sunt inhalate si se depun pe plamani. Gazele de esapament provenite de la motorul diesel contin de la 20 pana la 100 mai multe particule, eliberand mai putin monoxid de carbon decat motorul pe benzina. Aceste particule sunt purtatoare de substante ce pot cauza cancerul, fiind cunoscute sub denumirea de hidrocarburi aromatice policiclice sau (HAP). Particula de carbon cunoscuta si sub numele de calamina variaza intre 60% si 80% in functie de tipul de motor. Majoritatea impuritatilor sunt absorbite in calamina.

In timpul functionarii, un motor degaja in interiorul service-ului auto o concentrare mare de gaze. In timpul acestor teste motorul este rece, astfel emisia de noxe fiind mai mare decat in timpul unei operatii normale. Expunerea muncitorilor la o emisie mare de gaze de esapament are efecte daunatoare sanatatii atat pe termen scurt cat si lung. Efectele nocive pe termen scurt includ iritatii ale nasului, gatului cat si a aparatului respirator, senzatii de ameteala, amortire si epuizare. Aceste efecte pot disparea atunci cand muncitorul afectat se indeparteaza de sursa de expunere. Cu toate acestea o expunere indelungata la gazele de esapament pot cauza efecte pe termen lung.

Un numar de studii a evidentiat faptul ca muncitorii expusi au sanse mari sa prezinte simptome respiratorii cronice (tuse persistenta si iritarea mucoasei), dureri in piept, bronsite respiratorii cat si probleme respiratorii. In conformitate cu studiile prezentate de Institutul national pentru sanatatea si siguranta la locul de munca al Statelor Unite, s-a demonstrat faptul ca acele gaze provenite de la motorul diesel pot fi privite ca agenti carcinogeni umani (substanta care cauzeaza cancerul). Expunerea la gazele de esapament in combinatie cu alte substante care pot cauza cancerul poate mari riscul dezvoltarii cancerului la plamani. Alti agenti ce pot cauza cancerul la plamani includ fumatul, fumul emanat in timpul sudurii si azbestul. Toti acesti agenti pot interactiona cu gazele de esapament marind riscul producerii cancerului la plamani, de aceea se recomanda ca ele sa fie mentinute la un nivel cat mai scazut. Pe langa acestea, cei care prezinta deja afectiuni precum emfizem pulmonar, astm si boli ale inimii, pot fi mai vulnerabili la efectele gazelor de esapament. De asemenea multi dintre compusii gazelor de esapament sunt cunoscuti a fi periculosi. De exemplu, oxidul de azot poate dauna plamanilor, in timp ce monoxidul de carbon poate agrava bolile de inima afectand si coordonarea in misari. Pe langa acestea, contactul pielii cu carburantul diesel racit poate cauza dermatite.

Bune practici - Ventilatia

Instalarea unui sistem de ventilatie este necesar in orice service auto. Cand vorbim de o ventilatie generala ne referim la aerisiri montate pe acoperis, usi si ferestre deschise, ventilatoare suspendate sau la sol. Ventilatoarele si ferestrele se vor monta la o inaltime corecta astfel incat curentii de aer sa nu afecteze muncitorii. Cu toate acestea ventilatia generala nu este potrivita pentru a imprastia gazele de esapament din interiorul unui service auto, ci dimpotriva, le poate raspandi pe toata suprafata. De aceea se recomanda folosirea unui a) sistem local de indepartare a noxelor si b) un sistem de filtrare.

Sistemul local de ventilatie

Sistemul local de indepartare a gazelor este conceput pentru a prelua noxele emanate direct din teava de esapament si de a le eliberea in mediul ambiant din afara service-ului. Sistemul este compus dintr-un aparat electronic de extractie, o conducta flexibila din plastic cu un capat atasat la aparatul de extractie si cu celalalt capat la sistemul de evacuare(M6.4.21.jpg) si o conducta ce impinge gazele afara(M6.4.3.jpg). Acest sistem prezinta urmatorul dezavantaj: amplasarea conductei flexibile direct pe podea poate impiedica uneori trecerea muncitorilor, a carucioarelor cu unelte si a vehicolelor. De asemenea montarea si demontarea conductei de la o masina la alta este anevoioasa intrucat conducta este destul de grea. Conducta flexibila trebuie realizata dintr-un material dur, pentru a nu se avaria atunci cand este calcata de un vehicol si pentru a tolera temperaturile inalte degajate de noxe.

Sistemul prezentat mai sus poate fi imbunatatit prin instalarea unui aparat de extractie central, din care sa porneasca mai multe conducte flexibile. Avantajele unei astfel de configuratii sunt:

Folosind sistemul central, noxele emise nu sunt doar scoase afara din spatiul de lucru ci se impiedica posibilitatea ca acestea sa reintre. Aparatul de extractie va fi montat in afara service-ului(M6.4.4.jpg)

Conducta flexibila este fixata de acoperis sau de peretele atelierului. Poate fi atasata de o sina ce duce tot pe acoperis (M6.4.5.jpg). In acest fel, tubul flexibil nu va atarna pe jos, obstructionand lucrul muncitorului.

Se va acorda o atentie sporita tipului de aparat de extractie folosit. Alegerea va fi facuta in functie de tipul autoturismului ce va fi reparat in service. In orice caz, capacitatea aparatului de extractie va trebui sa fie dubla fata de cantitatea de gaze emise.

Sistemul de filtrare

Acest sistem ajuta la filtrarea gazelor de esapament si la indepartarea impuritatilor existente. Filtre de catalizator testate termic in prealabil sunt fixate de sistemul de evacuare. Sistemul este alcatuit din principalul filtru al catalizatorului in care are loc arderea completa si un filtru cu particule ce retine calamina. Noxele emise precum monoxidul de carbon, hidrocarburile, aldehidele cat si alte substante otravitoare, reactioneaza catalitic in interiorul filtrului eliberand doar gaze nobile. Avantajele unui astfel de sistem sunt: a) vehicolul poate fi oricand miscat, b) nu este necesara o instalatie centrala, acest sistem fiind portabil, si c) temperatura aerului din incapere nu scade ca in cazul extractiei de noxe fierbinti. Principalul dezavantaj al sistemului este faptul ca indepartarea gazelor de esapament este incompleta.

Prin urmare se recomanda instalarea unui sistem de ventilatoare (sistem de extractie a noxelor) ce vor evacua gazele de esapament in afara service-ului auto.
Masuri de siguranta
Nu mentineti niciodata motorul pornit mai mult decat este necesar sa introduceti sau sa scoateti vehicolul din service
Atunci cand mentineti motorul pornit (in timpul reglarilor sau testelor) folositi un sistem de extractie a noxelor cuplat la sistemul de evacuare al vehicolului, pentru a le elibera in afara service-ului
Ventilati gazele in aerul de afara dar fiti atenti ca noxele sa nu fie aduse inapoi de vant sau sa afecteze zone sau persoane din apropiere
Pastrati conductele flexibile si furtunele conectoare in conditii bune pentru a preveni scurgerile
Anuntati de urgenta orice avarie a aparatului de extractie a gazelor, pentru a putea fi reparat.

Patronii sunt obligati sa prezinte informatiile necesare asupra riscului de expunere la gazele de esapament cat si sa instruiasca personalul pentru o corecta manevrare a sistemului de extractie a gazelor.

M6-RO.4.3 Benzina

Benzina este un lichid care se aprinde usor, orice scurgere producand o formare de vapori care se pot imprastia pe suprafete mari si se pot aprinde usor (cateodata chiar la distante mari de zona de scurgere). Incendiile cauzate de benzina sunt accidente des intalnite in garaje si pot avea ca rezultat arsuri grave si chiar decesul.

Majoritatea scurgerilor de benzina se produc atunci cand:

Benzina este scoasa din rezervor

Benzina este turnata in recipiente neadecvate

Se verifica sistemul de alimentare

Sunt avariate conductele de benzina

Sursele de aprindere cele mai des intalnite sunt:

Tigarile sau chibritele aprinse (nu fumati niciodata in apropierea rezervoarelor sau bidoanelor cu benzina)

Echipamentele de sudura, taiere sau orice alt procedeu la cald (nu lucrati niciodata cu materiale incandescente in apropierea unui rezervor ce nu a fost golit in totalitate)

Sistemul de esapament (amplasati un dispozitiv parascantei la sistemul de evacuare)

Echipamentul electric. Acesta poate fi folosit doar daca a fost conceput pentru a fi folosit intr-o atmosfera cu risc de aprindere

Radiatoare cu flacara deschisa sau cu elemente electrice incandescente (folosite petru a usca materialele textile pe care s-a varsat benzina).

Folosirea unui extractor pentru combustibil ((M6.4.6.jpg - M6.4.7.jpg)reprezinta cea mai sigura si recomandata metoda de a goli combustibilul, deoarece elimina riscul scurgerilor, micsoreaza emisia vaporilor de benzina, elimina riscul producerii de descarcari statice, vine echipat cu un recipient care colecteaza benzina, si permite transferul catre un un alt recipient. Un extractor pentru combustibil are urmatoarele caracteristici:

Unul sau mai multe recipiente pentru depozitarea diferitilor combustibili ( unele modele vin echipate cu indicatoare de nivel level si opritoare de retur a flacarii montate pe fiecare recipient )

O pompa operata manual ce permite transferul dinspre si catre extractor

Furtune flexibile ce sunt racordate la gatul de umplere

O pipa ce retine vaporii pentru a peveni o mare parte din vaporii eliberati sa patrunda in atmosfera

Legaturi la impamantare necesare eliminarii descarcarilor statice (cititi intotdeauna cu atentie instructiunile fabricantului pentru o folosire si o intretinere corecta a legaturilor de impamantare).

Folosind dispozitivul de cuplare potrivit, se va putea scoate combustibilul prin gatul de umplere, chiar daca unele marci de autoturisme vin prevazute cu sisteme anti-furt de benzina sau dispozitive de siguranta care ar putea ingreuna operatiunea. Extragerea combustibilului prin conducte poate fi realizata in conditii de siguranta folosind dispozitive de cuplare potrivite precum si respectand metodele recomandate de manualul service-ului.

Atunci cand nu utlizati extractorul de combustibil, pericolele trebuiesc tratate cu maxima seriozitate. Se pot folosi dispozitive de aspiratie sau pompe manuale cu conditia ca racordurile sa fie bine fixate la ambele capete iar sasiul vehicolului impreuna cu recipientul de colectare a combustibilului sa prezinte impamantare.

Atunci cand nu este folosit, extractorul pentru combustibil va fi depozitat intr-o zona bine amplasata in interiorul service-ului, departe de sursele de aprindere si de materialele inflamabile. Extractorul nu trebuie amplasat in fata iesirilor de urgenta iar langa el se va afla in permanenta un extinctor special pentru stingerea lichidelor inflamabile.

Masuri de protectie

Goliti intotdeauna benzina intr-un recipient bine fixat, din metal, indeajuns de mare pentru a contine intreaga cantitate de combustibil din rezervor

Tineti inchis capacul recipientului

Asigurati-va ca recipientele de benzina nu pot fi daramate (tineti recipientele departe de zonele des circulate sau intr-un tarc)

Depozitati benzina intr-o zona bine ventilata, de preferat in afara service-ului, numai daca combustibilul nu trebuie folosit imediat la masina

Nu turnati niciodata benzina peste uleiul rezidual si invers. Folositi un sistem de depozitare marcat prin culori(M6.4.8.jpg - M6.4.10.jpg)

Toate amestecurile de benzina vor fi considerate deseuri, urmand a fi cunoscuta natura acestora pe recipient

Nu goliti niciodata benzina din rezervorul unei masini aflata deasupra unei rampe de inspectie

Lucrati intr-o zona fara denivelari, bine ventilata, din care au fost eliminate toate posibilele riscuri de aprindere, de preferat in aer liber si cat mai departe de rampele de inspectie sau alte zone in pamant, chiar si atunci cand folositi un extractor de combustibil

Nu executati procedee la cald, precum sudura, in apropierea unei conducte de aspirat combustibil

Decuplati bateria vehicolului

Folositi un extractor pentru combustibil, pentru a micsora riscurile scurgerilor de benzina si pentru a elimina descarcarile statice

Numai personalul calificat va putea indeplini sarcina de a manevra combustibilul colectat.

M6-RO.4.4 Uleiul rezidual de motor

Uleiul de motor poate fi folosit ca:

Lubrifiant (reduce frecarea si deteriorarea atunci cand exista contact intre suprafetele unor piese, cum ar fi intre camasa cilindrului si segmentii pistonului)

Lichid de racire (absoarbe caldura produsa in camera de ardere a motorului si sub coroana pistonului, racind motorul si impiedicand supraincalzirea)

Etansant (etanseaza spatiul dintre segmentii pistonului si camasa cilindrului prevenind scaparea presiunii datorata arderii)

Detergent (previne ca murdaria rezultata in urma arderii cat si impuritatile produse de oxidare sa se lipeasca de interiorul motorului, mentinandu-l astfel curat)

Anticoroziv (neutralizeaza acizii produsi de gazele de ardere, impiedicand rugina si coroziunea).

Riscuri legate de uleiul rezidual de motor

Uleiul rezidual de motor contine o varietate de toxine, precum metale grele, (plumb, crom si cadmiu), naftalina, cloruri de hidrocarburi, etc. In timpul procesului de ardere la piesele interne ale motorului, cantitati mari de plumb si alte metale grele se acumuleaza in ulei. Contactul frecvent si indelungat cu uleiul rezidual de motor poate cauza dermatite si alte boli ale pielii si chiar cancerul de piele. Cu cat uleiul a fost mai indelungat folosit, cu atat contine mai multi agenti carcinogeni. Uleiurile de motor sunt usor inflamabile si trebuie manevrate corespunzator. Scurgerile de ulei pot produce raniri serioase datorita alunecarilor (vezi paragraful 9.1.3).

Masuri de protectie

Deseurile de ulei vor fi pastrate in recipiente metalice bine etansate si bine intretinute. Nu lasati niciodata recipientele deschise (M6.4.11.jpg)

Folositi un sistem de marcare pe culori pentru recipientele de depozitare ale uleiului rezidual pentru a nu incurca recipientele folosite pentru depozitarea uleiului provenit de la motorul diesel cu cele de la motorul pe benzina

Recipientele de depozitare ale uleiului vor fi bine etansate, avand etichete lipite pe ele precum 'Ulei rezidual'. Nu este necesara lipirea altor etichete daca cuvintele 'Ulei rezidual' sunt clar vizibile(M6.4.12.jpg). Uleiul rezidual de motor poate fi amestecat cu alte uleiuri reziduale (uleiurile hidraulice, lichid de transmisie, lichid de frana), putand fi depozitat in acelasi recipient

Purtati echipament de protectie (manusi, combinezon, etc) atunci cand lucrati cu uleiul rezidual (M6.4.13.jpg)

Folositi un recipient de colectare a uleiului scurs de pe piese atunci cand schimbati uleiul

Nu pastrati recipientele cu ulei in spatiul de lucru daca nu il folositi. Le veti depozita intr-o incapere special amenajata

Incaperile in care se depoziteaza uleiul de motor vor fi bine aerisite, fiind prevazute cu usi cu guri de ventilatie(M6.4.14.jpg), si avand aspersoare montate deasupra recipientelor in caz de incediu(M6.4.15.jpg).


Daca este indeajuns de mult spatiu in service-ul auto, se va asigura un sistem de repartizare a uleiului. Recipientele ce contin ulei de motor vor fi depozitate intr-o camera separata, conducte transportand mai apoi uleiul in atelier. In acest fel se evita depozitarea unei cantitati mari de ulei in interiorul atelierului.



M6-RO.4.5 Vopsirea

Vopselurile sunt un amestec de pigmenti si lianti, fiind diluate cu ajutorul unui solvent (numit diluant) pentru a putea ajunge in stare lichida. Multe vopseluri si diluanti folositi in procedeul de vopsire emit vapori, care se pot aprinde cu repeziciune, fiind de cele mai multe ori toxici. Intr-un atelier auto vopsirea se face de obicei cu pistolul, procedeu ce duce la o ceata formata din aerosoli fini, picaturi toxice si lichid usor inflamabil. Urmatoarele capitole prezinta informatii cu privire la efectele ce pot dauna sanatatii datorita expunerii la diluanti si la activitati ce au in componenta aceste pericole, cum ar fi, depozitarea, amestecul vopselurilor si vopsirea cu pistolul.

M6-RO.4.5.1 Vopseluri si diluanti: Efecte asupra sanatatii si masuri de protectie

Solventii folositi in vopseluri pe post de diluanti includ: toluen, xilen, metiletilcetona, metilizobutilcetona, benzena etilica, acetat de etil si acetat de butil, acestia fiind compusi organici volatili (VOCs -volatile organic compounds) poluanti care afecteaza aerul (HAPs-hazardous air pollutants).

Expunerea la solventi este cel mai des intalnit pericol de natura chimica ce apare la locul de munca. Atunci cand solventul se evapora, vaporul devine parte din aerul respirat fiind transportat prin sange spre organele interne, in special creier si ficat. Datorita faptului ca solventii pot dizolva substante, ei pot afecta membranele mucoasei si pielea. Unii solventi pot fi absorbiti prin piele. Simptome cauzate de expunerea la solventi pe o perioada scurta de timp pot fi: ameteala, dureri de cap, oboseala, capacitate redusa a concentrarii si timp de reactie prelungit. Cu toate ca aceste efecte se pot diminua rapid, ele maresc riscul producerii de accidente. In plus, vopselurile si diluantii sunt materiale usor inflamabile.

Puterea unui solvent de a provoca afectiuni consta in vascozitatea solventului (solventii cu o vascozitate scazuta se imprastie mai rapid in spatiile inchise), concentratia de solventi din aer, si timpul de expunere (cu cat mai indelungata expunerea cu atat mai mare riscul producerii de afectiuni). Atunci cand recipientele cu solventi sunt tinute deschise se formeaza vapori. Acesti vapori pot fi inhalati, ducand la complicatii respiratorii. De aceea, solventii vor trebui depozitati in recipiente bine sigilate. Pe langa aceasta, sistemele de ventilatie/extractie a aerului pot reduce concentratia de vapori.


Masuri de protectie

Evaluati lista cu instructiuni privind siguranta (impartite de catre furnizor) si alegeti cele mai putin daunatoare vopseluri si diluanti pentru fiecare aplicare a vopselei in parte

Reduceti, pe cat posibil cantitatea de solventi de la locul de munca

Folositi atunci cand este posibil vopseluri diluate cu apa

Tineti vopselurile si diluantii departe de orice sursa de aprindere, precum sursele de iluminat neprotejate, echipament electric neadecvat, electricitate statica, suprafete fierbinti si frecare mecanica

Atunci cand se folosesc solventi pentru curatarea pieselor, baile de spalare vor fi echipate cu o hota de aspiratie pentru eliminarea vaporilor (M6.4.16.jpg).

M6-RO.4.5.2 Depozitarea si amestecul vopselurilor

Vopselurile vor fi depozitate in spatii special amenajate, de preferat in afara atelierului. Spatiul va fi bine aerisit, avand doua deshideri diametral opuse care vor putea asigura o buna circulatie a aerului, in timp ce usa de acces va fi prevazuta cu gura de aerisire. Se va acorda o atentie sporita temperaturii din interiorul camerei de depozitare deoarece o crestere a temperaturii poate creste riscul evaporarii de solventi si prin urmare concentratia de vapori poate duce la un potential risc de incediu. Peretii si tavanul camerei de depozitare vor trebui acoperiti cu un material ignifug.

Atunci cand are loc procedeul de amestec al vopselei, vaporii emanati pot crea o atmosfera cu posibil risc exploziv. De aceea, amestecul vopselei se realizeaza sub o hota de aspiratie special creata pentru a indeparta vaporii nocivi in afara locului de munca. In plus, camera in care se amesteca vopselurile va fi ventilata corespunzator (cel putin doua deschideri care vor putea aerisi camera). Corpurile de iluminat anti-explozie si echipamentul electric trebuie folosit atat in depozitul de vopseluri cat si in vecinatatea zonei de amestecare a vopselei (pe o raza de cel putin 2m).

Masuri de protectie

Pastrati numai cantitati mici de vopseluri si solventi pentru lucrul in atelier

Pastrati cantitatile mari de vopseluri si solventi in locuri de depozitare special amenajate (depozit de vopseluri), prevazute cu pereti rezistenti la incendii, o buna ventilatie (cel putin doua ferestre si usa prevazuta cu gura de aerisire)

Pastrati vopselurile si solventii in recipientele originale si bine etansate pentru a elimina riscul evaporarii de gaze

Tratati recipientele goale cu solventi sau vopseluri diluate in aceeasi maniera ca cele pline, deoarece de multe ori sunt pline cu vapori

Nu folositi niciodata recipiente din plastic care nu au fost concepute pentru vopseluri si solventi, deoarece se pot sparge sau crapa in timp (solventii pot coroda orice recipient)

Amplasati depozitul de vopseluri cat si sectia de amestecare a vopselurilor in camere ignifuge, bine ventilate, separate de atelier

Instalati sisteme de iluminat anti-explozie in depozitul de vopseluri cat si in camera de amestec al acestora

In cazul scurgerilor de vopsea folositi imediat materiale absorbante (carpe) pentru a le sterge. Tineti intotdeauna la indemana carpe atunci cand utilizati vopseluri

In timp ce lucrati, tineti intotdeuna carpele si materialele murdarite de vopsea sau solventi intr-un recipient de metal, cu capacul inchis, si aruncati-le imediat ce ati terminat lucrul

Nu fumati in locurile in care s-au depozitat vopseluri sau unde acestea sunt amestecate

Depozitati recipientele intr-o maniera organizata si planificata care nu pune in pericol siguranta angajatilor.

M6-RO.4.5.3 Vopsirea cu pistolul

La vopsirea cu pistolul se formeaza o ceata ce contine aerosoli fini, picaturi toxice si lichid inflamabil, cat si o concentratie mare de vapori. De aceea se vor implementa masuri de siguranta necesare pentru siguranta vopsitorului si pentru eliminarea riscului de explozie. In concluzie vopsirea cu pistolul necesita:

a) O ventilatie adecvata

b) O protectie personala eficienta, si

c) Prevenirea surselor de aprindere

Masuri de protectie

Vopsiti cu pistolul numai in cabinele pentru stropit vopsea (M6.4.17.jpg - M6.4.18.jpg), in spatii inchise si zonele de vopsire, pentru a tine sub control expunerea si riscul cauzat de vapori

Verificati si intretineti regulat cabinele pentru stropit vopsea, tinand de asemenea o evidenta

Nu vopsiti niciodata cu pistolul daca sistemul de extractie si ventilatie a aerului este oprit sau nu functioneaza corespunzator. Asigurati-va ca sistemul de extractie nu are retur

In interiorul cabinei pentru stropit vopsea se recomanda instalarea unui sistem de ventilatie cu tiraj invers(M6.4.19.jpg). Intr-un astfel de sistem, aerul curat circula dinspre acoperis dupa ce a trecut in prealabil prin filtre de praf (M6.4.20.jpg), in timp ce filtrele de evacuare sunt montate pe podeaua cabinei de stropit vopsea(M6.4.21.jpg)

Purtati masti de gaze cu filtre speciale pentru vapori organici, manusi de cauciuc, combinezon impermeabil, casti pentru urechi si echipament pentru protejarea capului (M6.4.22.jpg). Este important ca toti operatorii sa fie instruiti in folosirea corecta a mastilor de gaze

In timp ce vopsiti cu pistolul, mentineti o pozitie in spatele curentului de aer. Acest lucru se poate realiza in interiorul unei cabine cu sistem de ventilatie cu tiraj invers

Nu vopsiti deasupra capului intr-o cabina cu ventilatie cu tiraj invers, deoarece jetul va fi indreptat in jos de catre curentii de aer

Folositi o platforma potrivita atunci cand vopsiti vehicole cu garda inalta pentru a permite o buna orientare a curentilor de aer

Daca doi angajati vopsesc in acelasi timp o masina, vor trebui sa vopseasca in aceeasi directie, pentru a evita stropirea reciproca

In cabinele de stropit vopsea cat si in zonele de vopsire se vor folosi sisteme de iluminat anti-explozie. Nu se vor folosi surse de lumina portabile in cabina de stropit vopsea

Reparati peretii deteriorati ai cabinei de stropit vopsea pentru a mentine buna rezistenta la foc a punctului de lucru

Este interzisa vopsirea la mai putin de 7m de flacari, scantei, motoare in functiune si alte surse de aprindere

Indepartati orice material combustibil din zona de aplicare a vopselei

Folositi numai echipamente electrice cu impamantare in zonele de vopsire

Semne cu 'FUMATUL INTERZIS' vor fi montate la locul de munca.

M6-RO.4.6 Izocianati

Izocianatii reprezinta un amestec de chimicale, care se folosesc in industrie de multi ani, in special in fabricarea materialelor plastice din poliuretan (PUR-polyurethane plastics). Materialele plastice din poliuretan se gasesc in materiale plastice spongioase, termoplaste, fibre si adezivi, vopseluri, folii si materiale izolatoare. Atunci cand materialul plastic din poliuretan se incinge, se descompune termic dand nastere la diferiti compusi chimici precum izocianatii. Produsele descompuse se afla atat in stare gazoasa cat si de particule, aliajul depinzand astfel de formarea polimerului de poliuretan.

Munca prestata in interiorul unui atelier auto care presupune expunerea la izocianati consta in:

Vopsirea caroseriei cu doua recipiente de vopsea ce contin izocianati. Daca vopseaua este decolorata sau incepe sa fiarba, inseamna ca s-au format izocianati. Cu toate acestea, se pot inregistra nivele ridicate de izocianati chiar daca vopseaua pare normala.

Fixarea parbrizului de foaia de metal

Aplicarea chitului auto pe caroserie cat si lucrul cu compusi de etansare ce contin izocianati (operatorii vor consulta caietul de sarcini)

Sudura, contractia, centrarea rotilor, sudura tare sau atunci cand se lucreaza la bara de protectie ce contine materiale plastice din poliuretan sau materiale de amortizare. Daca materialul plastic din poliuretan se incinge la temperaturi ce depasesc 150-200 oC, materialul se descompune formand izocianati (precum acidul izocianat). Cu cat materialul se incinge mai tare cu atat se formeaza mai multi izocianati.

Polizarea sau taierea produsului ce contine material plastic din poliuretan. Expunerea poate fi ridicata, in special atunci cand curentul de aer provenit de la unelte este directionat spre muncitor.

Materialele intalnite intr-un atelier auto ce pot contine izocianati sunt:

Vopseluri si lacuri, ex: substante compuse din doua componente care se intaresc, si cele destinate sa dureze, incluzand aici vopselurile pe baza de apa

Produse pentru tratarea suprafetelor (acoperirea cu strat protector, spacluire)

Adezivi, de obicei cei de intarire si cei meniti sa suporte tensiuni mari

Masa turnata pentru inchiderea rosturilor si spumele de etansare

Materialele de amortizare folosite la bara de protectie.

Expunerea la concentratii mari de izocianati poate:

Avea repercursiuni asupra aparatului respirator dand nastere unor simptome precum congestie nazala, scurgeri nazale, tuse seaca, sangerari ale nasului, respiratie greoaie sau scaderea imunitatii. De asemenea pot aparea simptome raspandite precum iritarea ochilor, dureri de cap sau stari de confuzie. Simptomele pot aparea la locul de munca, sau se pot instaura la multe ore dupa incetarea activitatii

Cauza aparitia astmului pe termen lung. Expunerea la izocianati poate provoca o criza de astm, dar in acelasi timp din cauza astmului caile respiratorii devin mai sensibile la praf si mirosuri, acest lucru insemnand ca astmul poate fi provocat de parfum, gaze de evacuare sau solventi

Cauza dermatite dupa un contact direct cu pielea.

Directiva Uniunii Europene nr. 91/155/EEG se aplica in cazul izocianatilor specificand ca informatiile sa fie prezentate in caietul de sarcini. Atunci cand un produs contine izocianati trebuie sa aiba insciptionat pe pachet urmatorul avertisment: "Contine izocianati''. Consultati informatiile fabricantului

Muncitorii responsabili de repararea caroseriei, impreuna cu supraveghetorii vor participa la cursuri de pregatire legate de riscurile lucrului cu izocianati. Toti muncitorii implicati in repararea caroseriei se vor prezenta in mod regulat la examenul medical, pentru a se putea depista cu rapiditate aparitia intoxicatiei cu izocianati.

Angajatii vor trebui sa stie daca produsele cu care intra des in contact contin izocianati. In caz de incertitudine, ei vor presupune faptul ca materialele brute contin izocianati.

Cele mai bune masuri de protectie impotriva izocianatilor sunt acelea de a preintampina formarea lor, aspirarea lor cat mai aproape de sursa sau folosirea unor materiale inlocuitoare. Un exemplu bun este folosirea cleiului pentru montarea parbrizului ce nu contine izocianati.

Masuri de protectie

Daca nu este posibila evitarea produselor ce contin izocianati, sau daca acestia s-au format datorita incalzirii, se vor lua urmatoarele masuri:

Manevrati produsele ce contin izocianati in alte zone, separate de alte activitati, in incaperi cu presiuni atmosferice mai scazute fata de cele ale incaperilor alaturate (cea mai recomandata metoda) sau in zone special create (dar nu ecranate). Pentru a preveni imprastierea izocianatilor, zona speciala nu va fi prevazuta cu deshideri largi

Folositi o conducta de evacuare pentru a reduce imprastierea fumului in tot atelierul

Accesati sistemul principal de aspiratie, pentru a dota uneltele cu sisteme integrate de evacuare

Mentineti o pozitie corecta de lucru, lucrand in picioare, fara a va apleca in sau peste zona de lucru, pentru a evita riscul expunerii la izocianati. Evitati lucrul stand aplecat. Folositi sisteme de ridicare a masinii usoare de manevrat pentru a mentine o pozitie ergonomica in timpul lucrului

Folositi manusi, ochelari si echipament de protectie pentru a va proteja de contactul cu izocianati, ce pot penetra cu usurinta manusile normale din plastic. Este necesara o igiena adecvata cat si schimbarea regulata a hainelor. Daca exista riscul stropirii, se va folosi o cabina de dus montata special in acest scop

Eliminati prin sablare orice urma de vopsea, adeziv, plastic, etc, inainte de inceperea lucrului, pentru a elimina complet materialele ce pot degaja izocianati in momentul incalzirii. Daca nu exista vopsea pe tabla nu se pot forma izocianati. Se vor indeparta cel putin 30mm din stratul de vopsea si de preferat 50mm din fiecare laterala

Atunci cand slefuiti suprafete mari si relativ plate utilizati o masina de slefuit cu miscare circulara, prevazuta cu sistem integrat de extractie a aerului conectat la sistemul de aspirare cu capacitate mare. Atunci nu mai este necesara folosirea mastii de protectie

Folositi o masina de slefuit cu banda sau un polizor cu disc "Scotch Brite" atunci cand indepartati vopseaua (slefuind suprafete mai mici) sau atunci cand polizati cordonul de sudura. Folositi o unealta cu sistem integrat de evacuare pentru a aspira o cantitate cat mai mare de praf

Nu taiati niciodata o bara de protectie ce contine material plastic de amortizare din poliuretan

Nu incalziti un produs ce contine material plastic din poliuretan, la o temperatura mai mare de 150C. Acest lucru se aplica si in cazul lucrarilor ocazionale, precum reparatiile si lucrarile de intretinere si atunci cand aveti de a face cu scurgeri

Tavanul trebuie sa fie indeajuns de inalt pentru a permite o ventilatie eficienta in toate imprejurimile atelierului. Ambele sisteme de ventilatie, atat cel central cat si cel local vor fi inspectate regulat.

Lucrul cu echipamente ce produc caldura:

Folositi un sistem local de evacuare atunci cand lucrul produce fum sau praf. Amplasati cat mai aproape sistemul local de evacuare de echipamentele ce produc caldura. Nu blocati cu capul spatiul dintre sistemul local de evacuare si dispozitivul de aspiratie

Folositi un aparat de sudura prevazut cu o duza de captare a fumului. Sistemul integrat de evacuare al masinii de slefuit ofera o buna protectie impotriva izocianatilor

Pentru taiere folositi unelte ce nu emana multa caldura. Alegeti un fierastrau circular cu lama rotativa sau un fierastrau simplu, inlocuind uneltele de putere mare. (M6.4.23.jpg, M6.4.24.jpg). Daca folositi aceste unelte nu este necesar sa polizati tabla sau sa purtati masca de protectie

In cazul in care folositi unelte de taiat cu viteza mare de rotatie, asigurati-va ca acestea vin echipate cu o hota conectata la instalatia de aspirare de mare capacitate

Nu utilizati suflanta cu aer cald atunci cand lucrati cu piese ce contin materiale poliuretanice

Folosirea suflantei de aer pe materialele plastice din poliuretan, va elibera izocianati. Evitati acest lucru folosind razuirea si taierea manuala.

Atunci cand este necesara folosirea unei masti de protectie:

Folositi o masca cu o rezerva de aer sau o masca protectoare prevazuta cu un ventilator in combinatie cu un colector de particule si un filtru de carbon. Masca cu filtru ofera o protectie mai slaba decat cea cu aer

Purtati masca de protectie pe toata durata lucrului si nu o scoateti decat atunci cand toti vaporii au fost evaporati. Trebuie acordata o atentie sporita deoarece nivelul de izocianati poate creste uneori la mult timp dupa incetarea lucrului

Schimbati des filtrele mastilor de protectie (o solutie mai costisitoare dar de durata).

M6-RO.4.7 Pregatirea si chituirea caroseriei

Chitul auto si compusii de etansare contin izocianati. Majoritatea chiturilor contin fibra de sticla sau metale si sunt formate din poliesteri termorigizi nesaturati ce sunt mai apoi intariti de un catalizator. Catalizatorii folositi sunt iritanti corozivi ce pot sensibiliza pielea, acest lucru putand cauza dermatite.

Atat procesul de chituire, (ce consta in amestecul si aplicarea compusului de acoperire) cat si procesul de finisare produc vapori toxici si praf.

Aliajele ce contin plumb sunt uneori folosite in timpul procesului de pregatire a caroseriei, de obicei neprezentand pericole serioase atata timp cat temperaturile sunt joase si nu genereaza vapori daunatori. In timpul procesului de finisare efectuat cu ajutorul discurilor abrazive si a masinii de slefuit, se emana o pulbere fina de praf, aceasta reprezentand un grav pericol de sanatate.

Masuri de protectie

Separati zonele in care se chituieste masina de alte activitati pentru a micsora numarul persoanelor expuse la praf si vapori toxici

Efectuati chituirea numai intr-o incapere ventilata automat

Montati sisteme de iluminat etanse la praf in zona sau incaperea in care se chituieste

Folositi o pila abraziva si nu o masina de slefuit atunci cand indepartati excesul de chit, mentinand astfel un nivel scazut de praf

Folositi masinile de slefuit numai pentru retusul final

Folositi numai unelte ce vin echipate cu sisteme de extractie sau cu ventilatie locala

Purtati intotdeauna haine de protectie (combinezon, manusi) cat si masti de protectie (masti potrivite pentru vapori organici)

Nu fumati, nu consumati alimente si bauturi la locul de munca in timp ce lucrati cu plumb

Folositi camere separate pentru a va schimba de hainele contaminate.

M6-RO.4.8 Azbest - Placutele de frana si ambreiaj

Azbestul este un material cu proprietati de genul : rezistenta mecanica, rezistenta chimica, izolare termica, caracter incombustibil si pret redus. Cu toate acestea, inhalarea fibrelor de azbest este strans legata de riscuri grave asupra sanatatii, precum azbestoza si mezoteliom, o forma de cancer. Expunerea la azbest poate avea loc in timpul producerii, folosirii, prelucrarii, indepartarii si aranjarii materialelor ce contin azbest.

Unele piese ale masinii contin azbest, prin acest lucru intelegand ca acele piese pot elibera in aer fibre de azbest, in cazul inhalarii putand provoca afectiuni. Un numar mare de cazuri de cancer provocate de azbest s-au depistat la muncitorii din atelierele auto. Cele mai des intalnite activitati legate de expunerea la fibre de azbest apar:

La curatarea pieselor franei si a carcasei ambreiajului

Slefuind garnitura de ferodo

Maturand podeaua.

In multe cazuri, placutele de frana si ambreiaj cat si tampoanelor contin azbest (M6.4.25.jpg - M6.4.27). De aceea, sunt necesare stabilirea unor reguli de prevenire a raspandirii fibrelor de azbest in aer. In cazul in care exista indoieli referitoare la prezenta azbestului in componenta diferitelor piese ale masinii, trebuie sa presupuneti ca exista riscul ca aznestul sa fie prezent.



Masuri de protectie

Atunci cand curatati tamburii si carcasa, utilizati un aparat de curatare prevazut cu un colector special, ce nu permite scaparea prafului, sau folositi carpe umede

Aruncati intotdeauna carpele folosite intr-un sac de gunoi cand acestea sunt inca umede

Folositi intotdeauna un aspirator pentru indepartarea prafului, sau udati pe jos urmand a razui ulterior mizeria atunci cand nu exista aspirator

Purtati mereu echipamentul de protectie, precum combinezonul (va fi pus la dispozitie de catre angajator)

Nu suflati praful din tamburul de frana sau din carcasa ambreiajului cu ajutorul unui furtun cu aer

Nu polizati sau gauriti placutele de frana decat in cazul in care uneltele folosite sunt prevazute cu sisteme de evacuare sau atunci cand efectuati procedeul intr-o cabina bine ventilata

Nu folositi perii pentru a indeparta praful

Nu duceti echipamentul de protectie acasa, deoarece va fi curatat de catre angajator.

M6-RO.4.9 Hidrogen Incarcarea bateriilor

In timpul si dupa incarcare, bateriile elimina hidrogen, un gaz exploziv ce se poate aprinde usor. Cupland sau decupland bateriile cat si conexiunile redresorului la bornele bateriei atunci cand acestea elimina gaze pot produce scantei. Daca scanteile aprind hidrogenul emanat, bateriile vor exploda, distrugand carcasa si improscand persoanele din apropiere cu acid electrolit. Urmatorul capitol prezinta unele recomandari pentru o manevrare mai eficienta a bateriilor si redresorului pentru a reduce posibilitatea producerii de explozie.

Mai mult, daca parti din metal intra in contact cu bornele bateriei se vor produce scurt circuite urmand a incinge metalul. In consecinta, daca bijuteriile purtate de muncitor fac contact cu bornele bateriei se vor produce arsuri sau rani provocate de scantei.

Masuri de protectie

Incarcati bateriile numai in zone permise si bine ventilate

Masurati nivelul de electrolit inainte de re-incarcare. Daca bateria a fost lasata intr-un mediu rece, de exemplu afara, asigurati-va ca aceasta nu a inghetat inainte de a o reincarca

Daca electrolitul a acoperit elementii din baterie, nu mai adaugati apa. Dupa ce bateria a fost reincarcata verificati din nou lichidul. Daca adaugati apa, folositi numai apa distilata si nu apa de la robinet

Nu reincarcati niciodata bateriile la cote mai mari decat cele recomandate de fabricant

Urmati recomandarile fabricantului privind redresorul cat si conectarea si deconectarea cablurilor si functionarea corecta a echipamentului

Decuplati sau opriti redresorul bateriei inainte de a conecta sau deconecta clemele

Atasati clemele la baterie urmarind polaritatea: [+] clema cu plus, de obicei de culoare rosie legata de borna cu plus si clema cu minus (-), de obicei de culoare neagra legata de borna cu minus

Pastrati clemele crocodil curate, izolate si necorodate, in special in zonele de contact

Curatati bornele bateriei inainte de a fixa clestii de incarcare

Nu folositi aparate de descarcare a bateriei la scurt timp dupa incarcare

Inchideti temporar redresorul daca bateria se incinge excesiv sau daca electrolitul este aruncat afara prin rasuflatoare. Reluati activitatea folosind tensiune scazuta si un ritm de incarcare mai mic

Atunci cand dopurile de inchidere trebuiesc reglate, cititi cu atentie instructiunile fabricantului

Atunci cand bateria prezinta guri de aerisire acoperite, nu reincarcati bateria la un curent mai mare de 25A

Atunci cand se incarca bateriile nu este necesara nici o regula stricta legata de fumat

Tineti scanteile, flacarile, tigarile aprinse, si alte surse de aprindere departe de zona in care se incarca bateria

Nu purtati bijuterii atunci cand lucrati cu bateriile pentru a evita arsurile si ranile provocate de scantei

Purtati echipament de protectie pentru ochi atunci cand lucrati cu baterii

In zona de incarcare a bateriei se vor monta un dus de urgenta si un dispozitiv de clatire a ochilor.

M6-RO.4.10 Sudura si prelucrarea prin aschiere

In timpul sudurii sunt eliberate noxe si gaze daunatoare provenite de la stratul de grunduire si de la straturile de vopsea, alte straturi de acoperire precum cel protector, si de plumbul ce se afla in componenta caroseriei. Noxele provenite de la sudura pot avea efecte grave asupra aparatului respirator, neurologic si reproductiv (precum uscarea gatului, senzatie de mancarime in gat, tuse, senzatie de apasare in piept si dificultate in respiratie). De asemenea pot aparea afectiuni pe termen lung ale plamanilor.

Taierea cu oxiacetilena reprezinta o metoda de debitare folosita des intr-un atelier de tinichigerie auto. Principalele dezavantaje ale procedeului sunt caldura absorbita de material ce duce la deformari termice. O flacara cu temperatura inalta (aproximativ 3000sC) este formata dintr-un amestec de combustibil (ex. acetilena) si oxigen, aceasta incalzind materialul in zona de taiere. Rezultatul va fi o combinatie de oxidare rapida si topire. Presiunea gazului imprastie oxizii sau suprafata topita, ducand la aparitia vaporilor toxici.



Pe langa emisia vaporilor toxici, alte pericole asociate cu sudura si prelucrarea prin aschiere apar datorita:

Utilizarii necorespunzatoare a echipamentului de sudura si folosirii defectuoase a acestuia

Esuarii in implementarea regulilor de protectie impotriva pericolelor electrice

Incendiilor cauzate de aprinderea materialelor inflamabile aflate in apropierea vehicolelor precum tocaria, covoarele si tapiteria, benzina din rezervor, conductele de combustibil si recipientele; incendiile pot fi provocate de scantei si de metalul incins

Aparitiei incendiilor cauzate de folosirea tuburilor de gaz necesara producerii flacarii de taiere

Contactului direct cu caldura emanata

Radiatiei electromagnetice.

In timpul procesului de sudura si taiere este necesara folosirea sistemului local de evacuare. Acest lucru poate fi realizat cu ajutorul unui dispozitiv mobil de extractie, prevazut cu o hota de evacuare flexibila, procedeu realizat numai in spatii inchise.

Masuri de protectie

Indepartati toate pericolele de incendiu cat si materialele inflamabile la cel putin 3 metri distanta de zona in care se efectueaza operatiunea de sudura

Interziceti operatiunea de sudura acolo unde sunt folosite materiale inflamabile (precum vopselurile), sau acolo unde s-au format mari concentrari de praf

Asigurati-va ca echipamentul de stingere a incendiului este tinut in apropierea zonelor in care au loc operatiunile de sudura si taiere

Atunci cand efectuati operatiuni de sudura si taiere asupra rezervoarelor de combustibil, asigurati-va ca acestea au fost bine curatate de combustibil, pentru a preveni in contact cu caldura degajata producerea incendiilor, exploziilor si emisiilor de substante toxice

Folositi o protectie adecvata a fetei, a gatului si urechilor pentru a preveni contactul cu energia radianta provenita de la arcul electric

Folositi o protectia corespunzatoare a ochilor (masca de sudura, ochelari, etc) (M6.4.28.jpg, M6.4.29.jpg).

Angajatii vor trebui sa aiba in vedere masurile de siguranta referitoare la pericolul de electrocutare, ca de exemplu:

Cablul de masa trebuie conectat cat mai aproape de cordonul ce urmeaza a fi sudat. Cablurile de masa legate de structura cladirii sau la o anumita distanta de zona de sudura, maresc posibilitatea trecerii curentului de sudura prin lanturile de ridicare, cabluri de ancorare sau alte circuite alternative. Acest lucru poate crea pericole de incendiu sau electrocutare, sau poate supraincalzi lanturile de ridicare pana cand acestea cedeaza.

M6-RO.4.11 Praful provenit de la operatia de polizare

In timpul procedeului de reparare a caroseriei auto, polizorul indeparteaza vopseaua de pe suprafete, netezind panourile caroseriei reparate anterior cu material de umplutura. Praful purtat in aer si produs in urma acestor operatii poate contine substante periculoase, precum plumb si crom provenite de la straturile de acoperire si de la discul abraziv, care sunt daunatoare plamanilor si sistemului nervos. De aceea masinile de slefuit se vor folosi impreuna cu sistemele de ventilatie prin aspiratie integrate sau locale (M6.4.30.jpg). Diferenta de pret dintre masina de slefuit echipata cu sistemul de ventilatie de viteza mare si volum mic (HVLV-high velocity, low volume) este mica in comparatie cu masinile care nu sunt echipate cu un astfel de sistem. Cantitatea de aer folosita in sistemele de ventilatie este de asemenea relativ scazut. Desi costurile initiale pentru achizitionarea sistemului de aerisire ce include un aparat de suflare a aerului, filtre de aer, precum si sistemul de conducte pot fi substantiale, sistemul va ajuta la eliminarea reparatiilor, un timp mai scurt dedicat curateniei cat si o folosire mai indelungata a hartiei abrazive

Masuri de protectie

Se recomanda folosirea masinilor de slefuit cu miscare orbital/rotativa si cele cu miscare alternant/rectiliniara, echipate cu sisteme de ventilatie de viteza mare/volum mic (HVLV-high velocity, low volume)(M6.4.31.jpg). Aceste masini sunt eficiente la indepartarea totala a concentratiei de praf, in timpul procesului de slefuire a materialelor de umplutura folosite la caroserie. Sistemul de ventilatie viteza mare/volum mic al masinilor de slefuit au redus concentratia de praf la o zecime fata de cele care nu au sistem de ventilatie.

Folositi intr-o maniera comoda masinile ventilate, instaland furtunuri flexibile si retractabile prinse la sistemul central de aspiratie (M6.4.32.jpg).

M6-RO.4.12 Produse de curatare pentru masina

Curatarea masinii implica folosirea unor produse de curatare ce contin solventi toxici si inflamabili, rezultatul fiind o concentratie ridicata de compusi organici periculosi. Aceste concentatii sunt si mai mari atunci cand produsele de curatare se folosesc in interiorul masinilor sau in locurile ventilate necorespunzator. Contactul direct dintre produsele de curatare si piele sau ochi poate fi extrem de periculos. Atunci cand are loc curatarea masinii, se vor respecta masurile generale de protectie ce se aplica solventilor.


Masuri de protectie

Cititi intotdeauna eticheta si specificatiile din caietul de sarcini a produselor ce urmeaza a fi folosite, pentru a avea informatiile necesare depistarii potentialelor pericole

Inlocuiti atunci cand este posibil produsele periculoase cu unele mai putin periculoase

Turnati numai o cantitate mica de fluid pe tampon sau pe aplicator

Pastrati in zona de lucru numai un recipient mic pentru produsele de curatare, acesta fiind in permanenta inchis atunci cand nu este folosit

Atunci cand lucrati in interiorul unui vehicol, lasati usile deschise pentru o ventilatie maxima

Lucrati numai in zone bine ventilate. Se recomanda instalarea unui sistem bun de ventilatie in zona de curatare a masinii pentru un control mai bun asupra vaporilor

Nu pastrati in zona de curatare a masinii posibile surse de aprindere

Deconectati bateria vehicolului

Purtati haine de protectie si incaltari cu talpa antiderapanta, manusi din cauciuc natural sau manusi din cauciuc butadien-nitrilic pentru protejarea mainilor si antebratelor

Daca muncitorul se stropeste pe haine, le va indeparta si usca intr-un loc ferit in spatiu deschis.

M6-RO.4.13 Indicatoarele de avertizare pentru pericolele chimice

Montarea panourilor de avertizare reprezinta o metoda esentiala de siguranta, ce trebuie implementata in toate locurile de munca. Aceste panouri fac referire la produsele chimice folosite, la pericolele legate de produsele/procedeele chimice sau la echipamentul de protectie ce trebuie utlizat. Cele mai des intalnite panouri si indicatoare legate de pericolul chimic sunt prezentate mai jos.

In camerele de amestecare a vopselurilor, acolo unde se intalnesc agenti chimici si solventi vor trebui amplasate urmatoarele indicatoare si etichete:

Acolo unde sunt depozitate materiale explozive, precum uleiuri, benzina, vopseluri, solventi, etc, se vor monta urmatoarele indicatoare:


Atunci cand vorbim de echipamentul de protectie se vor folosi urmatoarele indicatoare:

Protectia mainilor (atunci cand manevram solventi, vopseluri, uleiuri)

Protectia ochilor (atunci cand folositi solventi)

Protectia corpului (la vopsirea cu pistolul)

Masca de protectie/ masca de gaz (in timpul vopsirii cu pistolul/ amestecului de vopseluri)


M6-RO.5 EXPLOZII SI METODE DE COMBATERE A INCENDIILOR

M6-RO.5.1 Introducere

M6-RO.5.2 Aprinderea

M6-RO.5.3 Exploziile

M6-RO.5.4 Combaterea incendiilor

M6-RO.5.4.1 Indepartarea materialului combustibil

M6-RO.5.1 Introducere

In interiorul unui atelier de reparatii auto se gasesc o varietate larga de materiale explozive. Acestea pot fi:

Uleiul rezidual de motor depozitat in bidoane si rezervoare

Intrebuintarea sau depozitarea altor materiale inflamabile precum vopseluri, solventi, si materiale de curatare

Gazele inflamabile provenite de la echipamentul de sudura/taiere, radiator cu GPL, incarcarea bateriilor, vehicole ce folosesc GPL, unii aerosoli

Gaze explozive, agent de umplere organic ex: fibra de sticla

Alte materiale explozive si componente ale centurii de siguranta

Materiale inflamabile ce se pot afla in apropiere in momentul sudarii sau taierii rezervoarelor de motorina, sau aflate in preajma conductei pentru lichidul de frana etc

Gazele din butelii. De obicei gazul se afla sub presiune astfel incat eliberarea necontrolata a acestuia poate reprezenta un pericol pentru integritatea corporola. O cantitate mica de gaz eliberata (precum gazul lichefiat petrolier (GPL)) se poate raspandi pe o suprafata mare putand intra in amestec cu alte materiale explozive. Buteliile depozitate vor trebui corect fixate iar supapele vor fi protejate impotriva impacturilor directe. Pe langa acestea, buteliile cu gaz vor avea nevoie de supape speciale, garnituri si furtunuri

Praful fin inflamabil, care o data aprins, poate provoca explozii violente si avarii seriose

Buretii din plastic, materialele de imbuteliere, vata din poliester si alte textile. Toate acestea se pot aprinde usor si arde cu intensitate, degajand un fum dens si negru.

M6-RO.5.2 Aprinderea

Aprinderea este procesul in care un material capabil sa reactioneze exotermic atinge cu repeziciune pragul de aprindere. La temperaturi si presiuni atmosferice, amestecurile inflamabile de hidrocarbon si aer nu se vor aprinde decat cu ajutorul unei surse de energie.

Unele caracteristici ale combustibililor si amestecurilor de oxigen, precum volumul minim, energia minima, temperatura auto de aprindere cat si intarzierea aprinderii, prezinta cateva aspecte care indica cat de usor sau de repede se va aprinde un anumit amestec intr-o anumita situatie. Pentru un amestec ce are loc la o anumita temperatura si presiune va exista un volum minim de amestec necesar pentru a sustine aprinderea. Pentru un anumit volum al flacarii, exista o balanta intre caldura generata de catre energia exotermica si mediul inconjurator. Temperatura de auto aprindere este cea mai joasa temperatura la care trebuie trebuie sa ajunga amestecul de combustibil si oxidant inainte de a se aprinde spontan.

Lichidele inflamabile pot degaja volume mari de vapori inflamabili la temperatura camerei. Acesti vapori, in contact cu aerul se pot aprinde foarte violent. Lichidele inflamabile ce au fost varsate se pot scurge spre o posibila sursa de aprindere, ca apoi sa conduca focul spre sursa de scurgere. Sursele de aprindere pot varia de la scanteile produse de instalatia electrica sau de la aparatul de sudura sau uneltele de taiere, suprafete fierbinti, foc deschis de la echipamentul de incalzire, materiale fumegande etc.

Masuri de protectie

Indepartati toate sursele evidente de aprindere din zonele de depozitare si manevrare

Interziceti fumatul in garaj, in special pe langa explozibili, materiale inflamabile si combustibile

Nu depozitati materialele combustibile in apropierea radiatoarelor, instalatiilor electrice care degaja multa caldura si care pot actiona ca surse locale de aprindere

Nu depozitati produse ce contin materiale inflamabile in zonele de lucru, coridoare si iesiri (M6.5.1.jpg).

M6-RO.5.3 Exploziile

Lucrul cu substantele inflamabile reprezinta o activitate periculoasa. Acest lucru se datoreaza riscului de producere a incendiilor si a exploziilor. Combustibilul, oxigenul din aer impreuna cu o sursa de aprindere sunt ingredientele necesare pentru a produce un incendiu sau o explozie. Prin controlul si eliminarea acestora, focul poate fi prevenit. La locul de munca pot fi intalnite o varietate larga de substante inflamabile. Pot fi impartite in urmatoarele categorii, substantele evidente (combustibil de incalzire, benzina, diluanti, etc) si substantele mai putin evidente (materialele ambalate, etc).

Masuri de protectie

Persoanele ce intra in contact cu praful inflamabil (in timpul procesului de slefuire, sudura, etc) vor trebui sa:

pastreze curatenia in atelier

pastreze zona de lucru curata, facand curatenie des si aspirand mizeria produsa cat mai repede cu putinta

In plus fata de precautile prezentate mai sus, atunci cand aveti de a face cu gazele inflamabile:

Nu inlocuiti oxigenul cu aerul comprimat

Nu folositi oxigen pentru a desulfura aerul din zona de lucru sau din spatiile inchise

Nu folositi vaselina sau ulei pe instalatiile ce folosesc oxigen

Consultati intotdeuna instructiunile fabricantului sau ale furnizorului si montati corect echipamentul. Protejati furtunurile de posibile cauze ce le pot taia, toci sau slabi. Examinati-le regulat si schimbati-le pe cele care prezinta urme de avarie sau pot produce o scurgere.

M6-RO.5.4 Combaterea incendiilor

Angajatorii sunt responsabili de siguranta si protectia angajatilor cat si a persoanelor ce au acces in zona de lucru. Aceste responsabilitati includ pe langa altele, siguranta in preintampinarea incendiilor, ce pot avea loc in timpul lucrului, cat si prezentarea generala a pericolului de incendiu. Angajatorii vor trebui sa imparta evaluari ale riscului de producere a incendiului.


Masuri de protectie


Angajatorii vor trebui sa:

Stabileasca metode de detectare si avertizare in cazul incendiilor

Asigure iesiri de urgenta semnalizate prin indicatoare specifice

Doteze cladirea cu extinctoare usor vizibile, amplasate de-a lungul cailor de evacuare, de preferat langa iesiri (M6.5.2.jpg)

Asigure echipament de protectie si un acces cat mai usor la acesta, precum si conditii optime de lucru (metode gresite: M6.5.3.jpg, M6.5.6.jpg)

Evite blocarea usilor de acces (M6.5.7.jpg, M6.5.8.jpg). Iesirile de urgenta nu trebuiesc amplasate in toalete, vor fi cat mai departe de incaperile in care sunt depozitate materiale periculoase si niciodata in spatii inguste

Doteze cladirea cu lumini de avertizare ce vor indica caile de evacuare, vor asigura iluminarea de-a lungul acestor cai permitand o deplasare in siguranta spre iesirile de urgenta. De asemenea luminile de avertizare vor indica punctele de alarma a incendiului precum si zonele in care sunt localizate sistemele de stingere a incendiului

Asigure instruirea angajatilor in siguranta incendiilor

Asigure recipiente potrivite pentru depozitarea substantelor inflamabile, sisteme de ventilatie pentru diminuarea si indepartarea gazelor inflamabile, sisteme de extractie pentru indepartarea materialelor combustibile si un echipament selectionat pentru a nu reprezenta sursa de aprindere, toate acestea constituind elemente cheie in prevenirea incendiilor

Ia in calcul caracteristicile de inflamabilitate atunci cand depoziteaza, manevreaza, sau pun in stiva materiale

Depoziteze materialele ce pot reactiona chimic intre ele la cel putin 7.5m distanta intre ele, sau sa le desparta de un obstacol rezistent la foc cel putin o ora

Stivuiti materialele intr-o maniera ce minimalizeaza raspandirea unui foc si pentru a permite accesul usor in timpul combaterii incendiilor. Intre materialele depozitate si radiatoare, radiatoarele cu convectie, conductele furnalului, tuburi sau alte spatii trebuie sa existe o distanta de cel putin 1m sau o alta distanta specificata de institutia care a aprobat utilajele.

Asigure dotarea cu echipament de stingere a incendiului pentru fiecare etaj in parte, in cazul in care garajul are mai mult de un etaj.

Pentru mai multe informatii persoana instruita este rugata sa consulte precizarile oferite in materialul introductiv, capitolul M0-RO.6.

M6-RO.5.4.1 Indepartarea materialului combustibil

Orice material combustibil (benzina, ulei, solventi, etc) va trebui mutat afara din garaj. Daca acest lucru va permite, mutati-va activitatea intr-o zona cat mai indepartata de materialele combustibile. In cazul in care nu gasiti alta zona, atunci combustibilii vor trebui protejati de o husa confectionata dintr-un material ignifug.


Masuri de siguranta

Mutati materialele combustibile la cel putin 10m departare de garaj

Folositi un material ignifug pentru a acoperi sau etansa toate usile deschise, ferestrele, sparturile cat si alte deschideri

Incercuiti camera de depozitare a acestor materiale cu geamuri portabile rezistente la foc

Pentru a proteja peretii, tavanul, podeaua, etc, de scantei si caldura se vor acoperi cu materiale rezistente la foc

Atunci cand reparati o masina, mutati combustibilii din apropiere intr-o zona sigura, pentru a preveni aprinderea lor

In cazul in care nu puteti muta combustibilii, un angajat va fi desemnat sa vegheze pericolul de incendiu, fiind echipat cu un extinctor pe toata durata operatiei de sudura si pentru cel putin o jumatate de ora dupa terminarea operatiei

Nu se vor executa procedee de sudura si taiere pe acele materiale ce prezinta strat protector sau structura interna usor inflamabila, precum piesele si accesoriile auto, decat in urma eliminarii posibilelor pericole.

Dupa terminarea procedeelor de sudura sau taiere, examinati cu atentie daca focul este vizibil. Trebuie mentionat faptul ca focul nu este intotdeauna insotit de fum sau flacara vizibila

Evitati sa sudati sau sa taiati intr-o atmosfera ce contine gaze inflamabile sau ce pot reactiona, vapori, lichide sau praf (precum vaporii proveniti de la solventi, benzina, etc)

Nu expuneti la caldura un recipient care a continut o substanta necunoscuta sau un combustibil care poate produce vapori inflamabili sau explozii

Nu incingeti piesele auto, atunci cand sunt acoperite de substante ce nu va sunt cunoscute sau atunci cand stratul lor poate fi toxic, sau cand poate elimina vapori

Desfasurati lucrari adecvate si folositi echipament corespunzator pentru a lucra mai in siguranta

Angajatorul va asigura o ventilatie adecvata, pentru a preveni acumularea gazelor, vaporilor, si prafului usor inflamabile.



M6-RO.6 ZGOMOTUL

M6-RO.6.1 Scurta descriere

M6-RO.6.1 Scurta descriere

Materialul ce urmeaza este suplimentar informatiilor oferite in Materialul introductiv (capitolul M0-RO.5).

In cazul expunerii excesive la zgomot, se va proceda la o diminuare sau un control al nivelelor de zgomot sau se va folosi un echipament de protectie al urechilor.

Muncitorii ce isi desfasoara activitatea in atelierele de reparatie auto sunt expusi zgomotului excesiv in timpul diverselor operatii. De exemplu:

Muncitorii ce folosesc fierastraie pneumatice si dalti pot fi expusi la nivele de zgomot mai mari de 107 dB, in timp ce muncitorii ce folosesc polizoare pneumatice si polizoare cu miscare circulara vor suporta un zgomot de pana la 97 dB

Nivelele de zgomot provenite de la lovirea tablei cat si de la alte operatiuni ce implica unelte variaza, dar in general sunt mari

Zgomotul provenit de la lucrul cu tabla de otel este de obicei in jur de 93 dB, in timp ce procedeele de sudura si taiere cu oxiacetilena sunt de asemenea zgomotoase

Zgomotul din timpul vopsirii cu pistolul a fost masurat la 93 dB

Numeroase procedee din timpul rapararii caroseriei vor expune muncitorii cat si pe cei din jur la zgomote mai mari de 85 dB

In timpul procedeului de taiere al tablei cu ajutorul unui fierastrau pneumatic pentru o durata de cel putin 6 minute, muncitorul va totaliza la sfarsitul programului de lucru o expunere la zgomot ce va depasi 85 dB

Folosirea de catre un muncitor al polizorului pneumatic va duce la o expunere de peste 90 dB pe durata intregului program de lucru.

Nivelurile de zgomot (de 85 si 87 dB) vor fi depasite acolo unde lucrarile la caroserie reprezinta o activitate zilnica si unde folosirea uneltele pneumatice se desfasoara chiar si de-a lungul unor perioade scurte de timp.

Masuri de protectie

Este de preferat reducerea expunerii la zgomot prin alte metode decat protejarea auzului, atunci cand acest lucru este posibil. De aceea angajatii trebuie sa:

Aleaga masinarii si echipamente silentioase, cerand furnizorilor sa ofere informatii referitoare la nivelele de zgomot

Foloseasca amortizoare de zgomot, de exemplu la sistemul de evacuare pneumatic

Mute caroseria intr-o camera separata, sau sa acopere tavanul cu materiale fonoabsorbante

Lipeasca materiale fonoabsorbante in zonele de lucru

Reduca durata de expunere la zgomot prin schimbarea turelor

Semnalizeze zonele de lucru zgomotoase prin montarea semnelor de avertizare cu "zona de protectie a urechilor"

Impuna folosirea echipamentului de protectie a urechilor in ''zonele de protectie a urechilor''.

M6-RO.7 VIBRATII

M6-RO.7.1 Scurta descriere

M6-RO.7.1 Scurta descriere

Expunerea la vibratii in timpul orelor de lucru poate aparea in doua cazuri:

Vibratia transmisa prin brate (cunoscuta si sub denumirea de vibratia mana/brat sau HAV-hand arm vibration), si

Vibratia transmisa prin scaun si picioare (cunoscuta si sub denumirea de vibratie a intregului corp or WBV-whole-body vibration). Fenomenul de vibratie a intregului corp nu este intalnit intr-un atelier de reparatii auto (zona de reparatie a caroseriei).

Fenomenul de vibratie este transmis muncitorului prin maini si brate and atunci cand acesta foloseste echipamente actionate manual. O expunere indelungata la astfel de vibratii poate cauza sindromul de "vibratie prin brate" cat si sindromul "tunelului carpian". Primul sindrom afecteaza terminatiile nervoase, vasele de sange, muschii si articulatiile mainilor, incheieturilor si bratelor. Tratat cu indiferenta, poate duce la dizabilitati. De asemenea, fenomenul de vibratie prin brate duce la o circulatie neregulata a sangelui catre terminatiile degetelor, provocand o afectiune cunoscuta sub denumirea de "degetele albe", care poate cauza dureri mari la degetele afectate. Sindromul "tunelului carpian" este o afectiune a nervilor, ce poate avea ca rezultat senzatii de durere, mancarime, amorteala in diferite zone ale mainii, si poate fi cauzata -printre altele - de expunerea la vibratii.

Muncitorii ce isi desfasoara activitatea intr-un atelier de reparatii auto folosesc frecvent unelte ce produc vibratii si care pot afecta oasele si incheieturile; de aceea acestia vor fi informati sa identifice cat mai din timp semne si simptome, precum:

Senzatii de mancarime si amorteala la degete (care pot cauza tulburari ale somnului)

Imposibilitatea de a simti lucrurile luate in maini

Lipsa puterii de apucare (vor putea cu dificultate sa ridice si sa tina obiecte grele)

La rece sau atunci cand sunt ude, varfurile degetelor se vor colora in alb si mai apoi in rosu resimtind durere atunci cand revin la normal (fenomenul "degetelor albe").

Atunci cand nu se acorda o atentie sporita acestor semne timpurii si se folosesc in continuare unelte cu vibratie, atunci urmatoarele simptome se vor inrautati:

amorteala din mana muncitorului poate deveni permanenta fara a mai putea simti ceva

muncitorul nu va mai putea ridica obiecte mici precum suruburi si cuie

fenomenul "degetelor albe" poate aparea frecvent si afecta mai multe degete.

Muncitorii ce isi desfasoara activitatea intr-un atelier de reparatii auto sunt cel mai des expusi la vibratii datorita folosirii indelungate a uneltelor actionate si exploatate manual cat si a uneltelor precum polizoare, freza disc, surubelnite, etc.

Masuri de protectie

Reducerea riscului de vibratii este o responsabilitate ce tine atat de angajat cat si de angajator, si se va face:

Folosind unelte cu vibratie scazuta cat si unelte corespunzatoare muncii prestate

Instaland corect, intretinand si reparand uneltele pentru a evita amplificarea vibratiilor cauzate de defectiuni si uzura in timp, si de a le mentine la un nivel scazut de vibratii (angajatorii vor monitoriza activitatile in scopul de a verifica folosirea cat si intretinerea corecta a uneltelor ce produc vibratii)

Aplicand materiale ce absorb vibratiile pe manerele uneltelor

Operarea uneltelor ce produc vibratii se va face numai de catre un personal calificat

Pastrand uneltele de taiere ascutite pentru o functionare eficienta

Evitand prinderea sau fortarea unei unelte sau a unei piese de lucru mai mult decat este necesar

Depozitand unelte in locuri cat mai potrivite pentru a nu avea manerele reci atunci cand vor fi folosite.

Unele actiuni elementare pe care muncitorii le pot face pentru ameliorarea efectele vibratiilor sunt:

Ajutarea unei bune circulatii a sangelui, mentinand mainile calde si uscate (atunci cand este necesar purtati manusi, impermeabil si folositi perne de incalzire daca acestea exista)

Renuntand sau diminuand tigarile deoarece fumatul afecteaza circulatia sangelui

Masand sau facand exercitii ale degetelor in timpul pauzelor de lucru.

In general manusile anti-vibratie nu sunt eficiente in reducerea vibratiilor. Furnizorii de unelte si echipamente vor trebui sa nu recomande folosirea manusilor anti-vibratie ca mijloc de atenuare a vibratiilor produse de uneltele actionate manual, decat in cazul in care s-a demonstrat ca acestea pot oferi o buna protectie. Cu toate acestea, manusile pot preveni riscul ranirilor mentinand mainile calde si uscate).

M6-RO.8 RADIATIILE ELECTROMAGNETICE

M6-RO.8.1 Scurta descriere


M6-RO.8.1 Scurta descriere

Operatiunile de sudura sunt asociate cu lumina puternica emisa care poate dauna grav si uneori chiar permanent ochilor in cazul in care muncitorii nu folosesc un echipament adecvat de protectie. Intensitatea luminii sau a energiei radiante produsa de operatiunea de sudura si taiere, variaza in functie de anumiti factori, incluzand aici sarcina care produce lumina, marimea electrodului si arcul de curent.

Pentru a preveni expunerea directa la lumina ultravioleta si la razele infrarosii, angajatii vor fi obligati sa poarte haine de protectie, echipamente de protectie a ochilor si folosirea paravanelor de protectie (M6.8.1.jpg, M6.8.2.jpg)


M6-RO.9 CONDITIILE DE LUCRU

M6-RO.9.1 Curatenia la locul de munca

M6-RO.9.1.1 Podeaua atelierului si a coridorului (incomplet)

M6-RO.9.1.2 Trepte si scari (incomplet)

M6-RO.9.1.3 Alunecari, impiedicari si cazaturi

M6-RO.9.2 Luminozitatea

M6-RO.9.3 Indicatoare de siguranta si de avertizare

M6-RO.9.4 Ventilatia

M6-RO.9.5 Beneficiile la locul de munca

M6-RO.9.5.1 Temperatura mediului de lucru si umiditatea

M6-RO.9.5.2 Instalatiile sanitare

M6-RO.9.5.3 Camera de repaos

M6-RO.9.5.4 Rezervele de prim ajutor

M6-RO.9.6 Siguranta in timpul spalarii vehicolului

M6-RO.9.1 Curatenia la locul de munca

O componenta esentiala pentru asigurarea unor bune conditii de lucru reprezinta curatenia la locul de munca. Aceasta ajuta la prevenirea ranirilor si bolilor profesionale. Curatenia la locul de munca implica o organizare si o intretinere corespunzatoare a cladirilor, uzinelor, utilajelor si echipamentelor; intretinerea instalatiilor sanitare; cat si curatarea si vopsirea regulata a peretilor, tavanelor si a dispozitivelor de lucru. O curatenie eficienta la locul de munca inseamna si mentinera zilnica a acesteia, ordonarea si amenajarea corecta in toate sectiunile din interiorul atelierului. Curatenia la locul de munca reprezinta un avantaj atunci cand vine vorba de regulile de siguranta. Deoarece curatenia reprezinta un procedeu de intretinere, nu poate fi realizata decat prin participarea si bunavointa angajatilor.

Aspecte importante in observarea unei bune curatenii la locul de munca sunt prezentate mai jos:

O amplasare cat mai eficienta pentru a facilita mentinerea curateniei si a ordinii

Intervalele, coridoarele, zonele de transport si iesirile trebuiesc marcate corespunzator. Nici un obstacol nu va obstructiona trecerea.

In zonele de depozitare se vor afla materiile prime, produsele finite, uneltele si accesoriile (M6.9.1.jpg, M6.9.2.jpg)

Rafturi montate deasupra bancurilor de lucru pentru uneltele si utilajele manuale

Gasirea metodelor de indepartare a deseurilor

Insarcinarea cu lucrarile de intretinere si reparatie a zonelor exterioare de lucru, de obicei a scarilor, coridoarelor, peretilor, instalatiilor sanitare sau de iluminat

Montarea recipientilor pentru deseuri si resturi menajere in locuri usor accesibile

Acoperirea podelelor cu materiale rezistente pentru desfasurarea lucrului si curatarea regulata a acestora

Modalitati simple de incercuire si semnalizare a recipientelor cu ulei, deseurilor lichide sau apei reziduale

Amplasarea de scurgeri pentru apa reziduala

Personal calificat pentru a executa lucrarile zilnce, saptamanale si lunare de curatenie.

M6-RO.9.1.1 Podeaua atelierului si a coridorului

Masuri de protectie

Pastrati podeaua curata, uscata si nealunecoasa

In zona de spalare a masinii purtati incaltaminte adecvata

Pastrati rampele curate si cu suprafete anti-derapante

Marcati corect coridoarele si marcajele (ex: marcati cu dungi diagonale de culoare neagra si galbena)

Pastrati curate coridoarele, treptele, colturile si obstacolele fixe

Scurgerile vor fi anuntate si curatate eficient intr-un timp cat mai scurt.

Angajatorii se vor asigura ca:

Toate suprafetele sunt egale, fara a prezenta gauri sau scanduri deteriorate

Scurgerile functioneaza corect in timpul procedeelor ce implica lichide

Sarcina pe planseu este afisata in interiorul atelierului si in zonele de depozitare.

M6-RO.9.1.2 Trepte si scari

In timpul folosirii scarilor, exista un singur pericol major: caderea (M6.9.3.jpg). Caderea poate fi provocata datorita unor diverse imprejurari, cum ar fi:

O scara supraincarcata, avariata, care poate ceda sub greutate

Angajatii aluneca sau isi pierd echilibrul in timp ce urca pe scara

Prezenta uleiului sau a vaselinei pe scara

Scari amplasate necorespunzator si care se pot deplasa.

Cazaturile pe trepte au loc in momentul in care angajatii aluneca sau se impiedica. Suprafetele murdare, alunecoase, avariile, iluminarea slaba, precum si metodele de lucru lipsite de siguranta pot contribui la pericolul de cazatura pe trepte.

Masuri de siguranta

Pastrati scarile si treptele in conditii corespunzatoare

Pastrati scarile fixe bine curatate si nealunecoase

Evitati folosirea unei scari sau a treptelor avariate

Verificati scara inainte de folosire

Nu folositi scarile pe suprafete inegale sau instabile. Alegeti o suprafata tare si stabila

Alegeti o scara cu lungime si limita de incarcare adecvata

Nu legati scarile intre ele pentru a le lungi

Evitati folosirea scarilor din metal in apropierea cablurilor electrice.

Anagajatorii vor trebui sa:

Verifice starea scarilor si a treptelor, urmand a repara orice avarie descoperita

Monteze o balustrada pentru a preveni caderile.

M6-RO.9.1.3 Alunecari, impiedicari si cazaturi

Din cauza lipsei de spatiu, mentinerea unor standarde inalte de curatenie si depozitare este dificila in multe ateliere de reparatii auto. Acest lucru poate provoca alunecari, impiedicari si cazaturi accidentale ce pot cauza raniri usoare. Acestea pot fi reduse eficient prin respectarea regulilor de siguranta. Ranirile pot fi cauzate de:

Alunecarea angajatilor (cauzata de petele de ulei) (M6.9.4.jpg)

Cazaturi (majoritatea cauzate de rampele de inspectie neimprejmuite)(vezi paragraful 3.3)

Impiedicari ale muncitorilor (datorita spatiului de munca prost amenajat) (M6.9.5.jpg - M6.9.10.jpg).

Masuri de protectie

Incercuiti scurgerea de ulei de motor imediat ce a fost identificata. Opriti debitul folosind materiale absorbante

Nu lasati nesupravegheate petele de ulei sau de vaselina; exista riscul ca un muncitor sa calce in ele si sa alunece. Indepartati-le cu promptitudine.

Nu lasati deschisa rampa de inspectie atunci cand nu o folositi (pentru mai multe reguli de protectie consultati paragraful (3.3)

Tineti intotdeauna un carucior cu uneltele necesare aproape de locul in care va desfasurati activitatea. Nu lasati echipamentul sau uneltele folosite pe jos, deoarece cineva se poate impiedica de acestea

Atunci cand terminati lucrul depozitati uneltele folosite in locurile special destinate

Pastrati uneltele cat mai bine aranjate

Depozitati si randuiti materialele si obiectele.

Depozitarea materialelor si obiectelor trebuie realizata eliminand riscul caderii acestora si implicit posibilitatea de a provoca raniri.(M6.9.11.jpg - M6.9.12.jpg). Stativele si rafturile folosite pentru depozitare vor trebui bine montate pentru a putea sustine greutatea asezata pe ele. De obicei, suporturile pentru scule si rafturile sunt realizate din materiale usoare fiind limitate de un anumit coeficient de uzura si rezistanta. Pentru a va asigura de o buna functionare a suporturilor pentru scule si a rafturilor, se pot lua urmatoarele masuri, precum verificari regulate ale acestora pentru identificarea din timp a avariilor, incurajarea angajatilor de a raporta orice avarie sau stricaciune, asezarea unei greutati maxime de la care nu se va abate nimeni.

Masuri de siguranta

Asezati materialele in siguranta pe paleti

Limitati inaltimea materialelor supraetajate pentru a mentine stabilitatea

Verificati in mod regulat materialele supraetajate pentru a descoperi si remedia posibilele probleme de siguranta

Stabiliti un sistem de depozitare si instruiti personalul in procedeul de aranjare

Asigurati montaje speciale pentru obiectele si uneltele ce sunt mai greu de depozitat.

M6-RO.9.2 Luminozitatea

Intr-un atelier, sursa de iluminat, ce poate fi formata din sistemul de iluminat general sau o combinatie intre cel general si cel local, trebuie sa fie indeajuns de eficienta pentru a permite angajatilor sa lucreze in conditii de siguranta. Iluminatul la locul de munca este foarte important, din urmatoarele motive:

Concentrare: ochiul uman nu se poate concentra in acelasi timp asupra obiectelor aflate in apropiere cat si asupra celor aflate in departare. Cand o persoana isi muta rapid atentia de la obiectele aflate la distante diferite, ochiul are tendinta sa oboseasca. Acest lucru se petrece des la inspectia si lucrul asupra unui motor. In aceste cazuri este necesara o buna iluminare, in special in zona cea mai indepartata din incapere.

Slabirea vederii: fiecare om are o vedere diferita. Unii oameni au o vedere mai slaba decat altii. Astfel, in timpul procesului de imbatranire abilitatea ochilor de a se adapta rapid la diferite distante, slabeste. Este foarte important ca oamenii in varsta sa foloseasca o iluminare adecvata.

Lumina naturala este mult mai buna decat cea artificiala; cu toate acestea, lumina naturala variaza in intensitate in functie de anotimpuri si conditiile vremii. Astfel,

Stabiliti cantitatea de lumina necesara, indiferent de cantitatea de lumina naturala

Folositi cat mai multa lumina naturala

Asigurati-va ca materialele depozitate in gramezi nu impiedica patrunderea luminii naturale

Pastrati ferestrele curate atat pe dinauntru cat si pe dinafara

Peretele opus ferestrei trebuie varuit in alb, pentru a reflecta astfel mai multa lumina in spatiul de lucru

Este de preferat ca cea mai mare parte a luminii sa cada pe materialele sau obiectele folosite de angajat

Sursa de lumina se va monta in spatele si in laterala peste umarul drept, in cazul in care persoana foloseste mana dreapta.

Factori importanti in determinarea cantitatii necesare de lumina sunt:

Tipul de lucru prestat (ex: lucrul de precizie presupune mai multa lumina)

Proprietatile materialului sau obiectului folosit ce tin de marime, forma si reflectarea luminii, si daca obiectul este usor de distins din fundal

Capacitatea suprafetelor din interior de a reflecta lumina

Vederea muncitorilor.



Masuri de protectie

Asigurati intotdeauna o iluminare adecvata deoarece lumina de afara poate deveni insuficienta in diferite ore ale zilei

Iluminarea adecvata sa patrunda in toate spatiile de lucru individuale (ex: in timpul procedeului de schimbare a uleiului) fara a fi ecranata de angajat sau de vreo masinarie

Atat in zonele de vopsire cu pistolul cat si in cele in care se depoziteaza vopseluri, folositi numai surse de iluminat anti-explozie

Orice sursa portabila de iluminat este interzisa in zona de vopsire a caroseriei

In cazul unei pene de curent, se vor folosi sursele de iluminat de urgenta, actionate de un generator montat special.

M6-RO.9.3 Indicatoare de siguranta si de avertizare

Mai multe regulamente au aparut din necesitatea de a stabili cai de comunicare a informatiilor legate de sanatatea si siguranta la locul de munca. Aceste regulamente includ folosirea indicatoarelor luminoase, semnalelor manuale si acustice (ex: alarmele de incendiu), comunicarea verbala cat si marcarea sistemului de conducte ce contin substante periculoase. Acestea vin in completarea indicatoarelor traditionale, de tipul celor de interdictie si de avertizare. De asemenea, se vor monta indicatoare de siguranta in caz de incendiu (precum indicatoarele iesirilor de urgenta si a echipamentului de combatere a incendiului). Cateva exemple sunt oferite mai jos:

Protejarea urechilor la testarea motoarelor

Folositi manusi atunci cand curatati piese cu substante toxice

Folosirea mastii de sudura

Protejarea ochilor in timpul procesului de sudura

Folosirea mastilor de protectie/gaz in timpul vopsirii

De asemenea, la locul de munca se vor folosi semnale acustice si indicatoare luminoase. Zonele periculoase (ex: acolo unde oamenii pot aluneca datorita petelor de ulei, sau pot cadea in interiorul unei rampe de inspectie) cat si zonele de trafic vor fi marcate corespunzator.

Accesul interzis trecatorilor

Vehicole industriale

Zonele ce contin cantitati importante de substante periculoase (depozite de ulei, benzina, solventi, etc) vor fi identificate prin montarea de indicatoare ca acestea.

Montate in fata depozitelor

Indicatoarele de avertizare reprezinta un nivel de pericol aflat intre Precautie si Pericol. Un avertisment indica o situatie cu posibil risc, care atunci cand nu este evitata, poate avea ca rezultat decesul sau raniri serioase. Regulamentele specifica ca angajatorii sa monteze indicatoare de siguranta acolo unde se inregistreaza un risc ce nu poate fi evitat sau controlat prin alte mijloace (ex: prin asistenta tehnica si alte reguli de siguranta). Amplasarea indicatorulului de siguranta nu este necesara acolo unde nu ajuta la reducerea riscului, sau unde prezenta acestuia nu este obligatorie.

Angajatorii au rolul de a intretine starea fizica a indicatoarelor furnizate de ei, sa explice semnificatia acestora angajatilor si sa-i sfatuiasca ce au de facut atunci cand intalnesc un anumit indicator.

Materiale corozive (solventi, agenti de curatare, etc)

Material toxic (solventi, vopseluri, etc)

Materiale inflamabile (uleiuri, solventi, etc)

Materiale explozive (benzina, etc)

Marcaje pentru zonele periculoase (rampe de inspectie, etc)

Indicatoarele de avertizare sunt de obicei colorate cu portocaliu, fiind incadrate de un panou de culoare neagra. Avertismentul este descris cu portocaliu pe panoul de culoare neagra. Cuvintele si pictogramele aditionale sunt gravate cu negru in partea de jos a semnului.

M6-RO.9.4 Ventilatia

Angajatorii se vor asigura ca in interiorul atelierului exista un sistem de ventilatie adecvat, si ca aerul contaminat poate fi eliminat prin conducte afara, departe de zone populate, surse de aprindere sau echipament. Desi cea mai eficienta metoda de a reduce riscul poluarii atmosferice este de a incercui zona in care are loc procesul din atelier, acest lucru nu este intotdeauna posibil.

Zonele de lucru necesita o buna ventilatie. Aceasta permite pastrarea aerului curat, necontaminat de descarcarile provenite de la combustibili sau alte procedee ce permit emisia de substante. De asemenea, o buna ventilatie va elimina si dilua aerul cald si umed, asigurand totodata o buna circulatie a acestuia. Atunci cand in interiorul atelierului se desfasoara procedee ce emana caldura sau sunt in functiune echipamente ce discloca praf, noxe, caldura sau vapori, se va asigura o ventilatie suplimentara. In majoritatea cazurilor, ferestrele sau alte deschideri pot asigura o ventilatie suficienta, insa, atunci cand este necesar se va folosi un sistem de ventilatie actionat mecanic. Sistemul mecanic de ventilatie poate fi general, putand acoperi zona intregului atelier, sau poate acoperi doar emisiile locale provenite de la anumite procedee (ex: cabine de vopsitorie, bai de substante), sau poate fi instalat pe masinarii sau unelte folosite manual (ex: polizoare) M6.9.13.jpg).

Zonele din interiorul unui atelier de reparatii auto care necesita o ventilatie adecvata sunt:

Atelierul de reparatie, datorita gazelor de esapament emanate de motoarele aflate in functiune (vezi capitolul M6-RO.4.2)

Cabinele de vopsitorie, datorita producerii de aerosoli fini si formarii cetii si a picaturilor de lichid inflamabil (vezi capitolul M6-RO.4.5)

Cabinele in care au loc procedeele de chituire si slefuire a caroseriei, datorita expunerii la praf si noxe (vezi capitolele M6-RO.4.7 and M6-RO.4.11)

Zonele in care se desfasoara procedeele de sudura si taiere, datorita expunerii la noxe (vezi capitolul M6-ROM.4.10)

Zona bailor de substante, in care poate fi folosit si un sistem de perdele de aeraj (M6.9.14.jpg). Acest sistem permite ca aerul sa fie suflat in interior prin una din laterale pentru a fi scos ulterior prin cealalta laterala, protejand astfel muncitorul de vaporii periculosi.

Se vor asigura puncte de acces pentru o mai buna intretinere si curatare in interior a conductelor de aerisire. De asemenea, orificiile de intare a aerului vor fi montate adecvat. Cabina trebuie prevazuta cu o usa de urgenta in caz de incendiu, pozitionata exact opus usii de acces a cabinei. (M6.9.15pg - M6.9.16.jpg)

Echipamentul va trebui intretinut si verificat cu regularitate de un personal competent. Pentru o functionare eficienta a sistemului de ventilatie, este necesar ca: filtrele sa fie schimbate des, ventilatoarele si conductele de aerisire sa fie verificate, garniturile si saibele sa fie inlocuite si supapele verificate.

M6-RO.9.5 Beneficiile la locul de munca

Angajatorii vor trebui sa asigure angajatilor posibilitatea de a lucra in conditii optime la locul de munca. "Beneficiile la locul de munca" sunt esentiale pentru bunastarea angajatilor, printre ele enumerand dusuri, toalete, locuri de odihna sau vestiare, cat si un spatiu creat pentru ca muncitorii sa ia masa in timpul pauzelor de lucru.

Daca activitatea prestata impune angajatilor purtarea unui echipament special (combinezon, halat, echipament rezistent termic etc), atunci, angajatorii sunt obligati sa asigure vestiare. Vestiarul va fi intrebuintat de toti muncitorii, fiind dotat cu scaune, banci, umerase sau cuiere pentru agatarea hainelor, dulapuri, chiuvete, asigurand in tot acest timp intimitatea angajatului. Spatiul in care muncitorii isi vor pastra hainele pe durata programului va fi adecvat si sigur. Grupurile sanitare si spatiul de servire a mesei vor trebui amplasate in imediata apropiere a atelierului, astfel incat accesul sa fie usor. Se va tine cont si de intimitatea angajatilor. Pentru femeia gravida, angajatorul va asigura un spatiu special creat in care aceasta se va putea intinde si odihni.

Angajatorii se vor asigura ca aceste amenajari sunt pastrate curate si in conditii corespunzatoare, acest lucru fiind posibil prin respectarea unor reguli de intretinere. Amenajarile vor fi concepute pentru a putea fi folosite si de catre persoanelor cu dizabilitati ce isi desfasoara activitatea in atelier sau de catre vizitatori.

M6-RO.9.5.1 Temperatura mediului de lucru si umiditatea

La locul de munca, confortul depinde si de temperatura aerului, caldura radianta, miscarea curentilor de aer si umiditatea. Riscul la care se supun muncitorii creste atunci cand conditiile de lucru in care acestia isi desfasoara activitatea devin incomode. De exemplu, riscul cresterii stresului termic datorita muncii prestate la temperaturi ridicate, expunerea la radiatii termice sau nivele mari de umiditate, in timp ce stresul cauzat de frig apare atunci cand muncitorul lucreaza afara in timpul sezonului rece. In urma unei evaluari a riscurilor de sanatate la care sunt predispusi muncitorii ce isi desfasoara activitatea intr-un mediu de lucru calduros sau racoros, se vor lua in considerare atat factorii personali cat si cei legati de mediul ambiant. La factorii personali putem include activitatea corporala, materialul hainelor purtate si grosimea acestora cat si durata expunerii, in timp ce factorii de mediu includ temperatura si caldura radianta; iar daca lucrul se desfasoara afara, lumina solara, viteza vantului si fenomenele meteorologice precum ploaia si zapada.

Intr-un atelier auto, temperaturile inalte pot fi de obicei observate in zonele de spalare a masinilor si in timpul procesului de sudura. O ventilatie neadecvata cat si un sistem de racire ineficient pot cauza disconfort, incapacitate de concentrare, insolatie, oboseala, crampe si lesin.

Masuri de protectie

Angajatorii vor lua in considerare asistenta tehnica si controlul metodelor de lucru prin furnizarea:

Unui sistem bun de ventilatie, evitand expunerea directa la curenti

Unui sistem de ventilatie artificiala (ventilatoare si aparate de aer conditionat) amplasat in zonele cu temperaturi inalte si unde cantitatea de aer curat este insuficienta

Sistemelor de incalzire ce nu emana aburi

Unor cantitati mari de apa rece potabila

Mentinerea sub control a caldurii radiante (in special deasupra nivelului capului) si a "punctelor incandescente" ce apar la folosirea lampilor de uscare a vopselei.

M6-RO.9.5.2 Instalatiile sanitare

Pentru anagajati se va asigura montarea unor instalatii sanitare adecvate. 'Adecvat' insemnand ca angajatorii vor trebui sa asigure:

toalete si chiuvete suficiente pentru toti muncitorii

acolo unde este necesar, sa separe instalatiile sanitare pentru femei de cele ale barbatilor

instalatii sanitare curate

o rezerva de hartie igienica

instalatii sanitare aerisite si iluminate corespunzator

instalatii sanitare ce permit furnizarea cu apa rece si calda

suficient sapun sau alti agenti de spalare a mainilor

chiuvete suficient de largi pentru a permite spalarea mainilor si atunci cand este necesar a antebratelor

metode de uscare a mainilor, ex: prosoape de hartie sau uscatoare de maini.

M6-RO.9.5.3 Consumul de apa potabila si camera de repaos

Se va asigura montarea unui dozator de apa, dotat cu pahare de unica folosinta. Recipientele goale vor fi inlocuite cu altele noi, ce vor fi bine etansate. Recipientele vor fi reincarcate cel putin o data pe zi. Apa imbuteliata sau apa filtrata pot reprezenta o sursa secundara de consum al apei.

Angajatorii se vor asigura ca apa potabila furnizata este:

necontaminata si provine de la rezerva de apa publica

usor de identificat de catre angajati, mai putin in zonele in care este posibila contaminarea, datorita muncii prestate (M6.9.17.jpg - M6.9.20.jpg, exemple rele)

adecvat furnizata (luand in considerare temperatura locului si mediului de lucru)

furnizata impreuna cu pahare de unica folosinta sau in dozatoare

furnizata in recipiente pe care se mentioneaza clar natura lichidului ca fiind apa.


Camerele de repaos vor fi indeajuns de spatioase, fiind dotate cu suficiente mese si scaune. Pentru a se evita contaminarea cu microbi din atelier, aceste camere vor oferi posibilitatea de pastrare a hranei muncitorilor. Muncitorilor li se va oferi posibilitatea de a-si incalzi hrana, atunci cand acest lucru nu este posibil in interiorul camerei de repaos. Cantinele sau restaurantele vor fi utilizate ca zone de repaos fara a exista vreo obligatie din partea muncitorilor de a cumpara hrana din unitate. Angajatorii vor asigura un mediu de lucru in care muncitorii nu vor fi iritati de fumul de tigara. Acest lucru poate fi realizat prin interzicerea fumatului in toate locurile, exceptie facand locurile special amenajate.

M6-RO.9.5.4 Rezervele de prim ajutor

La locul de munca persoanele pot suferi raniri. Nu conteaza daca rana sau boala a fost provocata de mediul de lucru sau nu. Important este ca muncitorului sa i se acorde primul ajutor, iar in cazurile de urgenta sa fie chemata o ambulanta. La locul de munca trebuie sa existe cel putin o trusa de prim ajutor si o persoana desemnata sa poata acorda ajutor medical. Nu este necesar ca o trusa de prim ajutor sa fie dotata la fel in toate unitatile. Continutul unei truse de prim ajutor tine de nevoile de prim ajutor de la locul de munca, nevoi ce au fost evaluate in prealabil de catre angajator. Nu pastrati medicamente sau pastile in trusa de prim ajutor. Majoritatea articolelor din trusa medicala, (in special cele sterilizate) vor fi folosite inainte de expirarea termenului de valabilitate. Aceste articole vor fi inlocuite inainte de data expirarii si se vor colecta in puncte speciale. In cazul in care articolele sterilizate nu prezinta termen de valabilitate, se va contacta fabricantul pentru a se cunoaste termenul maxim de depozitare.

Toate trusele de prim ajutor vor avea desenata o cruce alba pe un fundal verde. (M6.9.21.jpg - M6.9.25.jpg) In mod similar, cabinetele de prim ajutor vor putea fi usor de identificat daca se vor folosi litere albe sau o cruce alba pe un fundal verde. Toate trusele de prim ajutor vor fi amplasate la vedere (fara a fi ecranate) putand fi usor de identificat.

Daca reteaua de apa potabila este intrerupta, atelierul trebuie sa fie dotat cu rezerve de apa distilata corect imbuteliate si depozitate. Atunci cand recipientul a fost desigilat, acesta se va inlocui cu unul nou. Recipientul cu apa nu se va folosi in cazul in care a depasit termenul de valabilitate.

La locul de munca vor exista indicatii de urgenta scrise, folosite in cazul accidentelor precum deversari majore de substante, expuneri accidentale sau atunci cand ochii sau pielea au fost afectate de lichide toxice periculoase.

M6-RO.9.6 Siguranta in timpul spalarii autovehicolului

Masuri de protectie

Indepartati uneltele, materialele sau alte obiecte de pe podea sau zona de rulare, pentru a elimina pericolul ca muncitorii sa se impiedice. Curatati petele (de ulei, detergent, ceara, etc.)

Verificati uneltele si echipamentul inainte de inceperea lucrului. Cautati posibile pericole si luati masuri pentru a preveni producerea accidentelor de munca. Folositi echipamentul din dotare

Informati maistrul de posibilele nereguli descoperite, legate de siguranta la locul de munca

Atunci cand ridicati, acordati atentie metodei de pozitionare a corpului si de apucare. Daca obiectul este prea greu, rugati pe cineva sa va ajute

Pastrati toate carpele murdare de ulei cat si alte deseuri de materiale inflamabile in recipiente din metal, inchise ermetic. Deseurile nu vor fi pastrate in interior, si vor fi adunate zilnic spre a a fi aruncate

Atunci cand este necesar se vor monta indicatoare si placute

In urma spalarii vehicolului, apa folosita este contaminata cu praf, noroi, ulei, vaselina, cat si alte fluide. Nu aruncati apa contaminata in canale de scurgere sau pe strazi.

M6-RO.9.6.1 Echipamentul de protectie al spalatorilor de masini

In timpul operatiei de curatire prin jet de abur, angajatii sunt obligati sa poarte cizme de cauciuc, manusi groase si protectie a fetei pentru a se proteja de posibile arsuri. Un jet de abur aplicat accidental in interiorul pantofilor poate provoca basici. Daca mainile ating legaturi electrice se pot provoca arsuri grave.

Unii agenti chimici de spalare sunt caustici, de aceea se va evita contactul direct cu pielea sau cu ochii (vezi capitolul M6-RO.4.12). Atunci cand folositi agenti chimici precum acidul, caustice, solventi si ceara, angajatii vor fi echipati cu manusi de protectie din cauciuc, cizme si masca. (Metode incorecte M6.9.26.jpg, M6.9.27.jpg). Angajatii vor purta incaltari cu talpa din neopren, acesta fiind un material rezistent la produse chimice. Aceste incaltari prezinta avantajul de a fi anti-derapante atunci cand calcati pe suprafete uleioase sau pline de sapun, si vin prevazute cu bombeuri din metal pentru a proteja degetele de la picioare de obiectele ce pot cadea.


M6-ROM.10 RISK ASSESSMENT FORMS

Pericol

Cine (tipul muncitorului)

Rau cauzat

Masuri de protectie necesare

Sursa

Descrierea pericolului

Electricitatea

Circuite electrice

Contactul cu partile neizolate

Muncitor ce foloseste echipament electric

Soc electric

Arsuri

Moarte

Echipament electric prevazut cu protectie a circuitului

Intretinere regulata a echipamentului electric

Folosirea uneltelor pneumatice, cand acest lucru permite

Folosirea unui echipament de joasa tensiune

Instalarea unui dispozitiv rezidual de curent pentru fiecare cordon de racord in parte

Inlocuiti cordoanele de racord uzate sau avariate

Atunci cand deconectati aparatul trageti de stecher si nu de racord

Pentru lucrarile prestate in aer liber folositi numai prelungitoare potrivite

Suprasolicitarea circuitelor

Angajati

O performanta scazuta a echipamentelor

Supraincalzirea echipamentului electric - Posibil incendiu

Explozii atunci cand se afla in apropierea materialelor explozive

Raniri si arsuri

Nu creati "caracatite" pe o singura priza de perete

Nu folositi prelungitoare infasurate sau intortocheate

Alegeti marimea potrivita a prelungitoarelor folosite la unelte sau dispozitive

Surse de aprindere

Sursa de aprindere ce produce incendii si explozii

In timpul sudurii, in rampele de inspectie, angajati ce lucreaza in jurul petelor de lichizi inflamabili

Rani provocate de arsuri

Folosirea echipamentului de protectie impotriva exploziilor provocate de curentul electric

Amplasarea instalatiilor electrice fixe la cel putin 1m deasupra solului

Cordoanele de racord

Impiedicari si caderi

Angajati si clienti

Raniri provocate de impiedicari si cazaturi datorita cablurilor

Nu lasati cordoanale prelungitoare sa atarne in afara bancului de lucru

Nu lasati cordoanele de-a lungul portiunilor circulate sau a coridoarelor

Suprasolicitarea prelungitoarelor duce la supraincalzire

Angajatii

Suprasolicitarea duce la supraincalzire, posibil risc de incendiu


Sistemul de ridicare


Defectarea sistemului de ridicare

Muncitorii ce folosesc sistemul de ridicare

Raniri provocate de incarcatura desprinsa

Moarte

Verificarea regulata a sistemului de catre un personal calificat


Suprasarcina

Muncitorii

Raniri provocate de incarcatura desprinsa

Moarte

Respectati si urmati recomandarile fabricantului in privinta capacitatii maxime de ridicare a sistemului



Desprinderea troliului si a cricurilor

Muncitorul aflat sub sau langa masina ce este reparata

Raniri ce pot fi mortale

Dispozitive ce pot fi utilizate cu ambele maini

Protectia degetelor de la picioare

Dispozitiv de blocare automat in diferite pozitii

Folosirea numai pe o podea nivelata si intacta

Folosirea unui echipament nedeteriorat

Folosirea corecta a punctelor de fixare a cricului

Cand masina este ridicata pe cricuri, nimeni nu va sta dedesubt

Rampele de inspectie

Rampe de inspectie nesigure

Caderi in rampe

Muncitorii sau clientii care nu stiu de prezenta rampelor

Raniri provocate la maini si picioare, etc

Rampele se vor acoperi atunci cand nu se folosesc

Amplasati bariere temporare

Caderi ale uneltelor lasate la marginea rampei

Muncitorii aflati in rampa

Raniri la cap

Nu lasati unelte pe marginea rampei

Vapori inflamabili

Explozii cauzate de concentratia vaporilor inflamabili proveniti de la benzina, vopseluri si solventi

Muncitori aflati in interiorul sau in apropierea rampei

Arsuri, rani ce pot fi fatale

Rampele vor fi prevazute cu doua cai de acces/iesire

Folositi numai echipamente portabile, protejate electric, actionate pneumatic

Testarea vehicolelor

Miscarea vehicolelor in timpul testelor in atelierul auto

Accidente cauzate de soferi incompetenti

Persoane aflate in interiorul sau in apropierea masinii; Clienti

Raniri provocate de accident (oase rupte, etc)

Interziceti accesul personalului neautorizat si clientilor in atelier

Trasati corespunzator cu vopsea liniile dinspre si in afara atelierului

Persoanele incompetente nu vor testa niciodata vehicole

Supravegheati miscarea vehicolului in spatiile stramte sau la miscarea cu spatele

Banda electronica de rulare si Instalatia de testarea a franelor


Accidente provocate de echipamente avariate sau atunci cand se fac reglari in timpul functionarii

Muncitorul ce testeaza echipamentul

Raniri

Nu executati alte teste si reglari la vehicol, atunci cand banda de rulare este in functiune

Banda de rulare va fi echipata cu un dispozitiv care intrerupe functionarea daca nu primeste semnale de la operator

Interziceti accesul personalului neautorizat in zona de testare

Aparatul de verificat geometria si echilibrarea rotilor

Contactul cu rotile atunci cand se verifica geometria

Angajatii ce lucreaza cu roti

Rotile care se invart in contact cu pielea pot cauza arsuri ale pielii

Vehicolele vor fi ridicate si ancorate in siguranta

Raniri in timpul ridicarii cauciucurilor

Angajatii ce lucreaza cu roti

Leziuni ale coloanei

Folositi tehnici corecte de ridicare

Umflarea rotilor

Angajatii ce lucreaza cu roti

Suflarea aerului comprimat din cauciucul umflat excesiv poate provoca raniri

Dezumflati cauciucurile in totalitate

Umflati cauciucul la presiunea admisa

Folositi manometre potrivite

Instalatia de aer comprimat

Suflarea aerului comprimat la presiuni foarte mari

Muncitorii

Raniri (chiar mortale) cauzate de injectarea cu aer comprimat pe piele sau alte orificii ale corpului

Verificarea regulata a instalatiei de catre un tehnician competent

Nu directionati pistoalele de aer comprimat spre fata

Purtati intotdeauna ochelari

Solicitati sfatul medicului in cazul injectarii cu aer comprimat

Instruti muncitorii ce folosesc instalatia de aer comprimat

Condtii normale de lucru

Folosirea combustibilului (Scurgeri de benzina)

Pierderi de benzina prin scurgere datorita: indepartarii benzinei din rezervor; verificarii conductelor de combustibil; depozitarii in recipiente neadecvate; conducte de combustibil avariate

Evaporarea benzinei scurse ce duce la formarea de vapori mai densi ca aerul

Mecanicul auto

Aprinderea vaporilor inflamabili ce provoaca incendii sau explozii, acestea ducand la arsuri, uneori fatale

Indepartarea combustibilului va fi facuta doar de personalul instruit

Goliti rezerorul intr-o zona ventilata, departe de surse de aprindere

Folositi un sistem de aspiratie al combustibilului

Atunci cand folositi o teava de aspiratie a combustibilului operata manual sau o pompa individuala, pozitionati si strangeti conducta de transfer la ambele capete. In tot acest timp, sasiul vehicolului si recipientul vor fi legate la pamant cu ajutorul legaturilor de impamantare

Goliti intotdeauna benzina intr-un recipient bine fixat, din metal, indeajuns de mare pentru a contine intreaga cantitate de combustibil

Recipientul va fi dispus cu un capac etans

Depozitati recipientele cu benzina cat mai departe de locurile cirulate sau intr-un tarc

Depozitati benzina intr-o zona bine ventilata, numai daca nu este necesara folosirea ei imediata

Nu amestecati benzina din rezervor cu uleiul rezidual sau invers

Toate amestecurile de benzina vor fi considerate deseuri

Nu goliti niciodata benzina din rezervorul unei masini aflata deasupra unei rampe de inspectie

Procedeele la cald (ex: sudura) nu se vor executa in apropiera conductelor de combustibil

In timpul golirii rezervorului deconectati bateria masinii

Schimbarea uleiului de motor

Uleiul rezidual de motor contine toxine, precum metale grele, naftalina, hidrocarburi clorurate, etc.


Muncitorii ce intra in contact cu uleiul rezidual de motor

Dermatite cat si alte boli ale pielii, precum cancerul de piele; probleme respiratorii cauzate de vapori

Toate deseurile de ulei vor fi pastrate in recipiente din metal, bine etansate

Pastrati recipientele cu deseuri de ulei inchise permanent

Recipientele cu ulei vor avea etichete de tipul "ulei rezidual", fiind bine etansate

Folositi un sistem de depozitare marcat prin culori pentru a se evita confundarea dintre recipientele cu ulei rezidual si cele cu benzina

Purtati intotdeauna combinezoane si manusi curate

Uleiurile de motor sunt inflamabile putand cauza incendii

Muncitorii ce intra in contact cu uleiul rezidual de motor

Arsuri cauzate de incendii

Nu depozitati recipientele cu ulei de motor in interiorul sau in apropierea atelierului auto

Camerele de depozitare vor fi bine ventilate, fiind echipate cu aspersoare

Stabiliti un sistem de distribuire a uleiul de motor

Scurgeri de ulei pe podea

Muncitorii ce intra in contact cu uleiul rezidual de motor si clientii

Raniri cauzate de alunecari

Folositi un recipient de colectare a uleiului scurs de pe piese atunci cand schimbati uleiul

Motorul aflat in functiune (emisia de gaze de esapament)

Inhalarea gazelor de esapament provenite de la motoarele pe benzina si motorina, si depunerea particulelor aflate in noxe pe plamani

Mecanicii aflati intr-un atelier auto

Particulele din gaze pot cauza cancer

Efecte pe termen scurt, iritarea ochilor, nasului si canalului respirator, ameteli, senzatii de oboseala si amorteala

Efecte pe termen lung pot include, simptome respiratorii cronice (ex: tuse persistenta si inflamarea mucoasei nazale), dureri in piept si bronsite si o capacitate redusa a plamanilor


Instalati un sistem de ventilatie (general sau local)
Nu lasati motorul unui vehicol pornit mai mult decat este necesar ca sa introduceti sau sa scoateti vehicolul din atelier
Folositi un extractor de noxe montat direct la sistemul de evacuare al masinii, atunci cand motorul este in functiune, pentru a elibera noxele in afara atelierului
Ventilati gazele in aerul de afara dar fiti atenti ca noxele sa nu fie aduse inapoi de vant sau sa afecteze zone sau persoane din apropiere
Pastrati conductele flexibile si furtunurile conectoare in conditii bune pentru a preveni scurgerile
Anuntati de urgenta orice avarie a aparatului de extractie a gazelor, pentru a putea fi reparat
Angajatii vor fi informati de riscurile expunerii la gazele de esapament, si instruiti in a instala corect sistemul de extractie a gazelor

Incarcarea bateriilor

Hidrogenul emanat in timpul si dupa incarcarea bateriei

Scanteile generate in timpul conectarii si deconectarii bateriei la incarcator sau ce apar la bornele bateriei

Mecanicii ce incarca sau repara baterii

Explozii daca scanteile produse aprind hidrogenul emanat

Arsuri si raniri provocate de acidul electrolit imprastiat de o baterie atunci cand aceasta este incarcata

Incarcati bateria numai in zone special destinate, bine ventilate

Interziceti fumatul

Tineti departe de zona de incarcare a bateriilor orice sursa de aprindere

Purtati echipament de protectie a ochilor

Instalati un dus de urgenta si o instalatie de clatire a ochilor

Verificati nivelul de electrolit inainte de a reincarca bateria

Nu incarcati bateria la viteze mai mari decat cele recomandate de fabricant

Urmati recomandarile fabricantului privind redresorul cat si conectarea si deconectarea cablurilor si pentru o functionare corecta a echipamentului

Decuplati sau opriti redresorul bateriei inainte de a conecta sau deconecta clemele

Fiti atenti la polaritatea bateriei

Pastrati clemele crocodil curate, izolate si necorodate, in special in zonele de contact

Curatati bornele bateriei inainte de fixarea clemelor

Nu folositi aparate de descarcare a bateriei la scurt timp dupa incarcare

Daca bateria se incinge excesiv sau daca electrolitul este aruncat afara prin rasuflatoare, inchideti temporar redresorul

Daca are guri de aerisire acoperite, nu reincarcati bateria la un curent mai mare de 25A

Incalzirea rapida in momentul contactului dintre un metal si bornele bateriei

Mecanicii ce folosesc baterii

Flash injuries and burns

Nu purtati bijuterii atunci cand lucrati cu baterii pentru a evita arsurile sau ranile provocate de scantei

Placutele de frana si ambreiaj (Azbest)

Inhalarea fibrelor de azbest emanate in timpul lucrului.


Mecanicii ce lucreaza cu placute de frana si de ambreiaj

Inhalarea fibrelor de azbest poate cauza cancer sau azbestoza

Folositi un echipament potrivit pentru curatarea tamburilor, pentru a preveni imprastierea prafului sau utilizati carpe umede

Carpele folosite, imbibate, se vor colecta intr-un sac de plastic

Folositi intotdeauna un aspirator pentru indepartarea prafului, sau udati pe jos urmand a razui ulterior mizeria atunci cand nu exista aspirator

Nu suflati praful din tamburul de frana sau din carcasa ambreiajului cu ajutorul unui furtun cu aer

Nu polizati sau gauriti placutele de frana decat in cazul in care uneltele folosite sunt prevazute cu sisteme de evacuare sau atunci cand le efectuati intr-o cabina bine ventilata

Nu folositi perii pentru a indeparta praful

Purtati intodeauna combinezon

Nu duceti echipamentul de protectie acasa, deoarece va fi curatat de catre angajator

Repararea caroseriei

Sudura si taierea cu oxiacetilena

Producerea de noxe si gaze periculoase in timpul procesului de sudura, grund si straturi de vopsea, alti agenti de acoperire, si plumb continut in caroserie

Emisia de noxe provenite de la taiere

Mecanicii ce folosesc procedeele de sudura si taiere cu oxiacetilena

Probleme serioase respiratorii, precum: (senzatie de uscare a gatului, tuse, dureri in piept si respiratie sacadata). De asemenea, datorita noxelor pot aparea probleme grave ale sistemului neurologic si reproductiv.

Instalati sisteme de ventilatie locala in zonele in care se desfasoara procedee de sudura si taiere (ex: folositi un element mobil de extractie prevazut cu o hota flexibila)

Nu blocati sistemul de ventilatie pentru a preveni curentul de aer

Pericolul electric

Passing of the welding current passing through lifting chains, crane cables, or other alternate circuits

Mecanicii ce folosesc procedeele de sudura si taiere cu oxiacetilena

Soc electric sau incendii

Raniri si arsuri

Supraincalzirea lanturilor si cablurilor de ridicare

Always connect the work cable as close to the welding area as practical

Never connect the work cables to the building framework

Aprinderea materialelor inflamabile pe sau in apropierea masinilor datorita scanteilor sau picaturilor de metal topit

Contactul direct cu caldura generata

Mecanicii ce folosesc procedeele de sudura si taiere cu oxiacetilena

Arsuri si raniri provocate de incendiu

Emisia de substante toxice

Arsuri provocate de caldura generata

Mutati toate pericolele de incendiu si combustibilii la cel putin 3 m departare de zona in care se vor suda piese

Interziceti sudura in zonele in care se folosesc materiale inflamabile (precum vopselurile), sau unde preaful este abundent

Pastrati intotdeauna echipamentul de stingere a flacarilor in conditii corespunzatoare in locurile unde au loc procedeele de sudura si taiere

Spalati bine rezervoarele inainte ca acestea sa fie sudate sau taiate

Fiti atenti la caldura generata

Radiatii electromagnetice

Mecanicii ce folosesc procedeele de sudura si taiere cu oxiacetilena

Arsuri si raniri

Purtati intotdeauna echipament de protectie a fetei, gatului si urechilor pentru a preveni contactul direct cu energia radianta provenita de la arcul electric

Purtati protectie potrivita pentru ochi (ex: masca de sudor, ochelari)


Folosirea tuburilor de acetilena si oxigen pentru generarea flacarii de oxiacetilena

Explozia tuburilor de gaze inflamabile

Mecanicii ce folosesc procedeele de sudura si taiere cu oxiacetilena

Explozie

Incendiu

Depozitati tuburile intr-o zona sigura, bine ventilata (ex: in afara atelierului)

Nu pastrati tuburile in locuri joase (ex: subsoluri, in apropierea scurgerilor, demisol), deoarece gazele grele se pot imprastia

Inchideti robinetul tubului dupa terminarea lucrului

In timpul procedeului de sudura, micsorati returul flacarii

Indepartati tuburile de sursele de aprindere

Nu folositi flacara pentru a testa scurgerile de gaz, ci numai solutii pe baza de sapun

Prepararea si chituirea masinii

Emisia de vapori toxici

Producerea prafului fin rezultat in urma polizarii

Emisia de izocianati (pentru masuri de protectie consultati informatiile despre izocianati)

Muncitorii din atelierul de reparatie al caroseriei

Inhalarea prafului fin

Catalistul folosit este un iritant coroziv ce poate cauza dermatite

Pastrati zona de preparare si de chituie a masinii izolata de celelalte zone de lucru

Efectuati chituirea numai in cabine bine ventilate

Folositi numai pile aspre

Folositi polizoarele numai pentru finisare

Folositi unelte prevazute cu sisteme de ventilatie sau extractie

Folositi echipamentul personal de protectie (combinezon, ,manusi, masti)

Este interzis fumatul, consumul de bauturi sau alimente atunci cand lucrati cu plumbul

Lucrul la bara de protectie a masinii - Lipirea parbrizului

(Izocianati)

Expunerea la izocianati

Muncitorii din atelierul de reparatie al caroseriei

Afectiuni ale aparatului respirator

Declansarea astmului

Poate cauza dermatite

Pentru montarea parbrizului folositi un adeziv care sa nu contina izocianati

Manipularea izocianatilor se va face intr-o incapere aflata subpresiune, separata de celelalte incaperi

Pentru imprastierea fumului folositi un sistem local de evacuare

Folositi manusi, ochelari si imbracaminte de protectie

Aruncati orice reziduri de vopsea, adeziv, plastic etc ce pot contine izocianati, inainte ca acestea sa se incazeasca

Nu taiati niciodata bara de protectie, ce contine material plastic din poliuretan

Nu folositi suflanta de aer cald pe materiale plastice din poliuretan

Folositi razuirea si taierea manuala in locul suflantei de aer, atunci cand doriti sa indepartati reziduri de pe materialele plastice din poliuretan

Folositi unelte ce vin echipate cu aparatoare, pentru a impiedica emanarea caldurii

Praful provenit de la polizare

Producerea prafului in timpul slefuirii poate contine substante periculoase, precum plumb si crom

Muncitorii ce folosesc polizoare

Afectiuni ale plamanilor si a sistemului nervos la inhalarea prafului purtat de aer


Prefer using sanding tools with built-in extraction or have local exhaust ventilation

Rotary/orbital and straight line/reciprocating sanders, equipped with high velocity, low volume (HVLV) local exhaust ventilation as part of the tool's design are recommended.

Zgomot

Folosirea uneltelor pneumatice

Folosirea polizorului cu miscare circulara, fierastraie pneumatice

Lucrul cu tabla de metal

Muncitorii din atelierul de reparatii auto

Probleme de sanatate

Pierderea auzului

Stresul

Accelerarea pulsului, a respiratiei, cresterea tensiunii,

Folositi numai masinarii silentioase

Izolati caroseria in camere separate

Reduceti durata expunerii prin schimbarea turelor

Identificati zonele zgomotoase

Obligati purtarea echipamentului de protectie pentru urechi

Procedeul de vopsire

Depozitarea si amestecul vopselurilor

Evaporarea solventilor si vopselurilor

Crearea unei atmosfere explozive


Muncitorii ce folosesc vopseluri pentru a le depozita si amesteca

Leziuni produse de inhalarea vaporilor organici

Raniri provocate de posibile explozii si incendii

Arsuri provocate de incendii


Amplasati locurile de depozitare si amestec al vopselurilor in camere refractare, bine ventilate, acestea fiind separate de atelier

Utilati camera de depozitare cu sistem de combatere a incendiilor

Instalati in locurile de depozitare si amestec al vopselurilor sisteme de iluminat protejate in caz de explozie

Pastrati vopselurile si solventii in recipientele originale, marcate adecvat si inchise etans

Depozitati recipientele intr-un mod planificat si ordonat

Nu folositi recipiente din plastic ce nu sunt destinate pastrarii de vopseluri si solventi

Folositi un material absorbant (carpe) in cazul unei pierderi prin scurgere de vopsea

Pastrati carpele folosite cat si alte materiale contaminate cu vopsea sau solventi intr-un recipient din metal, tinut inchis in permanenta

Efectuati amestecul numai sub o hota special conceputa ce va conduce vaporii afara din spatiul de lucru

Interziceti fumatul acolo unde se depoziteaza sau amesteca vopseluri

Folosirea solventilor

Evaporarea solventilor

Crearea unei atmosfere explozive


Iritarea pielii si a organelor interne

Probleme de sanatate cauzate de inhalarea vaporilor organici

Ameteli, dureri de cap, concentrare slaba, oboseala

Explozie si incendiu

Atunci cand solventii sunt folositi la curatarea pieselor, baile de spalare vor fi echipate cu o hota de extractie pentru a prelua vaporii emanati

Atentie la recipientele cu solventi sau vopseluri diluate, deoarece acestea sunt de obicei pline cu vapori

Reduceti cantitatea de solventi folosita

Folositi vopseluri diluate cu apa

Pastrati diluantii departe de sursele de aprindere

Vopsirea cu pistolul


Ridicarea aerosolilor fini, cetii si picaturilor de lichizi toxici datorita vaporilor de vopsea si solventi

Expunerea la izocianati (pentru masurile de protectie consultati informatiile de la capitolul izocianati)

Vopseluri

Inhalarea de vapori ce duc la complicatii respiratorii

Absorbtia de vopsea de catre piele

Vopsiti cu pistolul numai in cabine sau spatii inchise, ventilate adecvat

Verificati si intretineti in mod regulat cabinele de vopsire

Instalati un sistem de ventilatie cu tiraj invers in cabina de vopsire

Vopsitorul va purta masca protectie cu filtre potrivite pentru vaporii organici, manusi de cauciuc; combinezon impermeabil, casti si protectie a capului

Instruiti vopsitorul in folosirea corecta a mastii de respirat

Nu stati direct in raza pistolului de vopsire

Nu vopsiti deasupra capului intr-o cabina cu tiraj invers

Folositi o platforma atunci cand vopsiti un vehicol cu garda inalta, intr-o cabina cu tiraj invers

Daca mai mult de un vopsitor lucreaza la acelasi vehicol, vor trebui sa pulverizeze in aceeasi directie, pentru a evita pulverizarea reciproca

Ridicarea concentratiilor de vapori ce pot forma o atmosfera exploziva

Vopseluri

Arsuri si raniri cauzate de incendii sau explozii

In interiorul cabinelor de vopsire folositi sisteme de iluminat anti-explozie

Nu folositi lampi portabile in zona de vopsire

Asigurati-va de rezistenta la foc a peretilor camerei de vopsire

Nu vopsiti prin pulverizare la mai putin de 7m de scantei, motoare aflate in functiune sau alte surse de aprindere

Indepartati orice material combustibil de zona de vopsire cu pistolul

Fumatul este interzis in zona de vopsire

Procedeul de curatare a masinii

Agenti de curatare

Contin solventi toxici si inflamabili


Muncitorii ce folosesc produse de curatare a masinii

Raniri si arsuri datorita contactului direct al pielii cu agentii de curatare; Probleme de respiratie cauzate de inhalarea vaporilor


Inlocuiti produsele periculoase cu unele mai putin periculoase, atunci cand este posibil

Cititi eticheta produsului ce urmeaza a fi folosit, pentru a fi informat de potentialele pericole

Turnati numai o cantitate mica de lichid pe tamponul de aplicare

Pastrati numai un recipient mic pentru agentul de curatare in zona de lucru, tinandu-l inchis permanent atunci cand nu il folositi

Lasati toate usile deschise cand lucrati in interiorul unui vehicol pentru o ventilatie maxima

Lucrati numai in zone bine ventilate

Zona in care are loc procesul de curatare va fi lispita de surse de aprindere

Deconectati bateria vehicolului

Purtati haine de protectie, pantofi cu talpa antiderapanta, manusi confectionate din cauciuc butadien-nitrilic sau cauciuc natural, manusi de protectie pentru maini si antebrate

Indepartati si uscati hainele, daca acestea au fost stropite intr-un loc sigur in aer liber

Dezordinea

Unelte, materiale si obiecte asezate pe podea

Muncitorii ce folosesc produse de curatare a masinii

Impiedicari, alunecari si cazaturi

Strangeti de pe jos uneltele, materialele si obiectele

Curatati toate petele de ulei, detergent, ceara,

Curatarea prin jet de abur

Curatarea folosind jetul de abur si apa

Muncitorii ce folosesc produse de curatare a masinii

Arsuri, socuri electrice

Pastrati furtunele de aer si presiune infasurate corect, atunci cand nu le folositi

Purtati cizme de cauciuc, manusi groase si masti de protectie pentru a va feri de arsuri

La aparatele de curatare prevazute cu cabluri flexibile montati un dispozitiv de curent rezidual sau unul de monitorizare a impamantarii

Unelte electrice

Folosirea uneltelor electrice in timpul procesului de curatare

Muncitorii ce folosesc produse de curatare a masinii

Socuri electrice

Purtati pantofi cu talpa uscata, izolati ce nu pot produce electrocutarea prin talpi

Nu stati deasupra vreunei surse de apa atunci cand folositi echipament electric

Conditii de lucru

Podeaua atelierului si coridoarelor

Podeaua neingrijita, alunecoasa

Muncitori, clienti

Raniri provocate de alunecari, impiedicari si cazaturi

Pastrati podelele curate, uscate si in special nealunecoase

Purtati incaltaminte adecvata in zonele de spalare a vehicolelor

Pastrati rampele uscate si cu suprafete anti-derapante

Marcati corespunzator coridoarele si banda de circulatie (ex: trasati cu diagonale de culoare neagra si galbena)

Pastrati coridoarele, treptele, colturile si obstacolele fixe curate

Petele de lichide vor fi indepartate imediat

Angajatorii se vor asigura ca:

Toate suprafetele sunt netede, fara gauri sau scanduri avariate

Este folosit un sistem bun de scurgere in timpul procedeelor umede

Capacitatea de incarcare a podelei va fi indicata pe un panou, si in zona de depozitare a pieselor de schimb

Trepte si scari

O cazatura se poate produce datorita unor situatii de genul:

O scara supraincarcata sau avariata cedeaza,

Angajatii aluneca sau isi pierd echilibrul in timp ce urca o scara

Prezenta uleiului sau vaselinei pe scara

Scari ce nu sunt bine proptite, putand astfel sa se deplaseze

In cazul cazaturilor pe trepte, angajatii pot aluneca sau impiedica. Dezordinea, suprafetele alunecoase, avariile, iluminatul slab, cat si metodele de lucru necorespunzatoare pot contribui la pericole legate de cazaturi.

Muncitori, clienti

Raniri provocate de alunecari, impiedicari si cazaturi

Pastrati treptele si scarile in conditii optime

Pastrati scarile fixe curate si nealunecoase

Evitati folosirea unei scari sau trepte avariate

Verificati scara inainte de folosire

Nu folositi scarile pe suprafete instabile sau neuniforme. Alegeti o suprafata stabila

Alegeti o scara cu lungime si limita de incarcare adecvata

Nu legati scarile intre ele pentru a le lungi

Evitati folosirea unei scari din metal in preajma firelor electrice

Angajatorii sunt obligati sa:

Verifice regulat starea scarilor si a treptelor reparand orice avarie aparuta

Asigure montarea unei balustrade pentru a preveni cazaturile

Alunecari, impiedicari si cazaturi

Ranirile pot fi rezultatul:

Alunecarii muncitorilor (datorita petelor de ulei)

Cazaturi (de obicei datorita rampelor neimprejmuite)

Alunecari ale muncitorilor (datorita slabei organizari a spatiului de lucru)

Muncitori, vizitatori

Raniri provocate de alunecari, impiedicari si cazaturi

Izolati o scurgere de ulei provenita de la motor imediat ce a fost descoperita. Opriti debitul si folositi un material absorbant

Nu lasati nesupravegheate petele de ulei sau vaselina; exista posibilitatea ca un muncitor sa calce in ele si sa alunece. Curatati rapid locul

Nu lasati rampa de inspectie descoperita atunci cand nu o folositi (pentru mai multe masuri de siguranta consultati paragraful (3.3)

Atunci cand lucrati, pastrati un carucior cu uneltele necesare in apropiere. Nu lasati echipament sau alte materiale pe podea, deoarece cineva se poate impiedica de ele

Returnati echipamentul pe care l-ati folosit in locul special de depozitare, imediat ce ati incheiat lucrul

Pastrati uneltele corect aranjate

Depozitati si stivuiti materialele si obiectele

Depozitarea obiectelor si materialelor

Caderi ale obiectelor asezate gresit, a stivelor aranjate pe paleti, etc.

Muncitori, vizitatori

Raniri provocate in cadere de obiecte

Stivuiti corect materialele pe paleti

Limitati inaltimea materialelor supraetajate pentru a mentine stabilitatea

Verificati regulat stivele pentru a descoperi si remedia daca acestea nu ofera siguranta

Stabiliti un sistem de depozitare, informand si instruind angajatii cum sa stivuiasca

Pentru obiectele greu de depozitat, gasiti alte metode de aranjare

Luminozitatea

Accidente si raniri datorate lipsei de lumina

Muncitori, vizitatori

Raniri

Stabiliti cantitatea de lumina necesara, indiferent de cantitatea de lumina naturala

Folositi cat mai multa lumina naturala

Asigurati-va ca materialele depozitate in gramezi nu impiedica patrunderea luminii naturale

Pastrati ferestrele curate atat in interior cat si in exterior

Peretele opus ferestrei trebuie varuit in alb, pentru a reflecta astfel mai multa lumina in spatiul de lucru

Cea mai mare parte a luminii va trebui sa cada pe materialele sau obiectele folosite de muncitor

Sursa de lumina se va monta in spatele si in laterala peste umarul drept, in cazul in care persoana foloseste mana dreapta

Asigurati intotdeauna o iluminare adecvata deoarece lumina de afara poate deveni insuficienta in diferite ore ale zilei

Iluminarea adecvata sa patrunda in toate spatiile de lucru individuale (ex: in timpul procedeului de schimbare a uleiului) fara a fi ecranata de angajat sau de vreo masinarie

Atat in zonele de vopsire cu pistolul cat si in cele in care se depoziteaza vopseluri folositi numai surse de iluminat anti-explozie

Orice sursa portabila de iluminat este interzisa in zona de vopsire a caroseriei

In cazul unei pene de curent, se vor folosi sursele de iluminat de urgenta, actionate de un generator special montat.

Temperatura mediului de lucru si umiditatea

Riscul stresului datorat caldurii apare, in timpul lucrului la temperaturi inalte, expunere la radiatii inalte sau nivele de umiditate, in timp ce strasul datorat frigului apare in timpul lucrului prestat iarna in aer liber

Muncitori, vizitatori

Disconfort

Incapacitate de concentrare

Atac cerebral

Extenuare

Crampe

Lesin

Unui sistem de ventilatie artificiala (ventilatoare si aparate de aer conditionat)amplasat in zonele cu temperaturi inalte si unde cantitatea de aer curat este insuficienta

Sistemelor de incalzire ce nu emana vapori

Cantitati mari de apa potabila

Mentinerea sub control a caldurii radiante (in special deasupra nivelului capului) si a "punctelor incandescente" ce apar la folosirea lampilor de uscare a vopselei

Siguranta in timpul spalarii masinii

Procedeul de spalare cu ajutorul aburului sub presiune

Operatiunea de spalare cu abur sub presiune poate cauza arsuri

Muncitorii din spalatoria auto

Arsuri


Folosirea echipamentului personal de protectie (cizme, manusi groase si protectie a fetei)

Agenti chimici de spalare

Contactul direct cu pielea sau ochii

Muncitorii din spalatoria auto

Leziuni ale pielii si ochilor

Folosirea echipamentului personal de protectie (manusi de cauciuc, cizme, masca de protectie, pantofi cu talpa din neopren, rezistente la chimicale)

Conditiile de lucru in spalatorie

Leziuni cauzate de alunecari, impiedicari, cazaturi

Muncitorii din spalatoria auto, vizitatori

Leziuni cauzate de alunecari, impiedicari, cazaturi

Adunati uneltele, materialele sau alte obiecte lasate pe podea, zona de acces a vehicolelor, pentru a elimina posibilitatea producerii de accidente. Curatati petele produse in urma scurgerilor (ulei, detergent, ceara etc.).

Verificati uneltele si echipamentul inainte de inceperea lucrului. Cautati posibile pericole si luati masuri pentru a preveni producerea accidentelor de munca. Folositi echipamentul de protectie din dotare

Informati maistrul de posibilele nereguli descoperite, legate de siguranta la locul de munca

Pastrati toate carpele murdare de ulei cat si alte deseuri de materiale inflamabile in recipiente de metal, inchise ermetic. Deseurile nu vor fi pastrate in interior, si vor fi adunate zilnic spre a a fi aruncate.

Atunci cand este necesar se vor monta indicatoare si placute

In urma spalarii vehicolului, apa folosita este contaminata cu praf, noroi, ulei, vaselina, cat si alte fluide. Nu aruncati apa contaminata in canale de scurgere sau pe strazi.



M6-ROM.11 BIBLIOGRAFIE

"Sanatatea si siguranta in reparatia auto", HSG 67, HSE, 1991

"Izocianatii la lucru" Un program de actiune lansat de Confederatia sindicala suedeza, 1999

"Se intampla sa lucrezi cu izocianati si poliuretan? Atentie! Au fost identificate noi riscuri" Consiliul de siguranta al camerelor unite ale industriilor, 1999

"Repari caroserii? Te rog citeste mai departe - informatii utile pentru tine!" Prevent, Management & Labour improving work environment, 2003

"Siguranta - Conditii optime de lucru si sanatate, manual de instruire", Joint Industrial Safety Council, Management and Labour in co-operation, 1987

"Pericolele chimice", Consiliul de siguranta al camerelor unite ale industriilor, 2000

"Benzenul si tu, Program de sanatate si siguranta", INDG329, 12/01, C20

"Folosirea in siguranta a benzinei in garaj", Program de sanatate si siguranta, INDG331, 8/00, C770

"Echipamentul individual de protectie", Departmentul muncii, a sigurantei la locul de munca si administratiei sanatatii, al Statelor Unite OSHA 3151-12R, 2003

"Siguranta electrica si tu", Program de sanatate si siguranta, INDG231 Reprinted 11/03 C500

"Ghid pentru aplicarea regulamentelor ce tin de folosirea substantelor periculoase si a explozibililor (DSEAR) 2002 to Raparatia auto (MVR)", Health and Safety Executive Information Document, HSE 803/71

"Lucrul cu substantele inflamabile", Health and Safety Executive, INDG227 Reprinted 1/04, C75

"Sanatatea, siguranta si beneficiile de la locul de munca: un scurt ghid pentru manageri", HSE 1997, INDG244, Reprinted 11/02, C1500

"Acordarea primului ajutor la locul de munca: raspunsuri la intrebarile dumneavoastra", Program de sanatate si siguranta, INDG214 4/02 C1000

"Prevenirea de alunecari si impiedicari la locul de munca Program de sanatate si siguranta, INDG225 (rev1) 11/03 C2000


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }