QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate matematica

Relatii de echivalenta. Partitii.








Relatii de echivalenta. Partitii.



I)        Definirea unei relatii si proprietati

O relatie este definita prin :-o multime A, numita multime de plecare a lui




- o multime B, numita multime de sosire a lui

- o parte G a produsului cartezian A x B,

numita graficul relatiei .

Prin definitie, spunem ca elementul x A se afla in relatia cu elementul y B, daca si numai daca(x ;y ) G .

Acest fapt se scrie : x y si se citeste ,,elementul x din multimea A se afla in relatia cu elementul y din multimea B. Se spune ca este o relatie de la A la B (sau intre A si B) si se noteaza cu = ( A,B, G)

Observatii :

- Din definitie rezulta : G =

- Produsul cartezian a doua multimi defineste o relatie de la A la B, al carui graf este AxB.

- Graful unei relatii poate fi uneori vizualizat fie printr o reprezentare cu sageti, fie printr o reprezentare carteziana.

- Daca A=B, atunci relatia se numeste binara in A.

- Definitia unei relatii de la multimea A la multimea B prezinta urmatoarele particularitati : a) un element din A poate avea mai multe imagini in B.

b) pot exista in A elemente care sa nu aiba imagini in B

c) un element din B poate fi imaginea mai multor elemente din B.

d) poate exista in B unul sau mai multe elemente care sa nu fie imaginea niciunui elemnt din A

II ) Proprietati generale ale relatiilor definite intr o multime:

Reflexivitatea:

Definitie: o relatie definita pe o multime A este reflexiva daca pentru orice x din multimea A avem x x.

O relatie binara in AxA este reflexiva daca graful sau contine diagonala lui AxA.

Exemple : - in multimea numerelor intregi relatia ,,este mai mic sau egal cu ‘’ este reflexiva deoarece pentru orice x din Z, se poate scrie xx.

- in multimea dreptelor din plan, relatia ,,este paralela cu ‘’ este o relatie reflexiva


Simetria :

Definitie : o relatie definita pe o multime A se numeste simetrica daca si numai daca pentru orice cuplu (x,y) AxA avem xy yx .


-2-

Exemple : - pe multimea Z definim relatia (x y)x+y=0, care este o relatie simetrica deoarece x+y=0 y+x=0.


3 )Tranzitivitatea :

Definitie :O relatie definita pe o multime A se numeste tranzitiva daca si numai daca pentru oricare elemente x,y,z, din A avem  (x y si y z ) (x z).

Exemple : - pe multimea Z, relatia ,,este strict mai mic decat ‘’ este tranzitiva, deoarece pentru orice x,y,z din Z, avem (x<y si y<z) x<z .

- pe multimea numerelor naturale N, relatia ,,este divizibil prin’’este o relatie tranzitiva, deoarece pentru orice x,y,z din N , (x / y si y / z ) ( x / z)


III ) RELATIA DE ECHIVALENTA

O relatie definita pe o multime E se numeste relatie de echivalenta daca :

1) esta reflexiva 1) x E, x y

2) esta simetrica adica 2) x,y E, (x y)(y x )

3) este tranzitiva 3) x,y,z E, (x y) si (y z)(x z)

Doua elemente x si y din E, astfel incat x y se numesc echivalente in raport cu relatia .

Exemple :

1)Pe multimea dreptelor din plan relatia ,,ab( a b = sau a = b) ‘’,unde a si b sunt drepte din plan , este o relatie de echivalenta.

2) Pe multimea E a elevilor din liceu relatia ,,x este coleg de clasa cu y ‘’este o relatie de echivalenta.

3) Fie multimea intregilor Z si p Z, relatia binara al carui graf G este alcatuit din cuplurile (a,b) cu proprietatea ca : (a,b)G ( a-b)se divide cu p, este o relatie de echivalenta. Intr adevar,

a) a-a este intotdeauna divizibil cu p

b) daca a-b se divide cu p, atunci si b-a se divide cu p.

c) daca a-b si b-c se divid cu p, atunci si a-c se divide cu p.

Aceasta relatie de echivalenta in Z se numeste congruenta modulo p si se noteaza cu : a b ( mod p).

4) Relatia obtinuta intre doua figuri plane atunci cand ele se pot suprapune este o relatie de echivalenta.(Adjectivul ,,egal’’il folosim doar pentru aceeasi figura).


IV )CLASE DE ECHIVALENTA SI MULTIMEA CAT

Definitie: Fie o relatie de echivalenta definita pe multimea E si a E.

Se numeste clasa de echivalenta a elementului a in raport cu relatia , notata C(a),multimea elementelor din E care sunt echivalente cu a , adica,

C(a) = .


-3-

Proprietatile claselor de echivalenta

1) Doua elemente ce apartin aceleiasi clase de echivalenta sunt echivalente intre ele.

2) Clasele a doua elemente echivalente sunt egale.

3)Doua clase de echivalenta care au in comun cel putin un element sunt egale.

4)Relatia determina o descompunere a multimii E in multimi disjuncte, adica o partitie.

Definitie : Se numeste partitie a multimii E orice familie de submultimi ale lui E cu proprietatile : a) nici o submultime nu este vida

b) oricare doua submultimi sunt disjuncte

c) reuniunea tuturor submultimilor este E.

Exemplu : Fie multimea Z si relatia intre doua elemente a si b din Z, a b data prin,

,, a – b este divizibil cu 4 ‘’

Avem proprietatile : a ) a - a=0, 0= 4k, kZ             – reflexivitatea

b) a – b = 4k b – a = - 4k, kZ –simetria

c) ( a - b= 4k si b – c = 4k) ( a – c = 4k), unde k,k,kZ

si k= k- k – tranzitivitatea

Relatia ,,a – b este divizibil cu 4’’ imparte multimea Z in clase de echivalenta:

C (0) = . C(1) =

C(2) = C(3) =

Multimea acestor clase se noteaza cu Z si se numeste multimea cat.


Teorema: Orice relatie de echivalenta intr-o multime E determina o partitie a lui E si reciproc, orice partitie a lui E determina o relatie de echivalenta in E.

In general, descompunerea multimii E in submultimi formate din elemente echivalente intre ele, constituie o partitie:    un element oarecare din E face parte dintr o clasa de echivalenta, relatia fiind reflexiva pentru orice x din E avem x x.

Aceste submultimi sunt nenule, disjuncte si reuniunea lor formeaza multimea E


Un exemplu remarcabil : Relatia de congruenta in Z.

Fie ( Z,+, ) multimea numerelor intregi Z, inzestrata cu operatia de adunare si inmultire si fie m N.

Intre elementele lui Z introducem relatia ,,a congruent cu b modulo m ‘’ astfel :

( a b (mod m))( m / (a - b ))

Aceast este o relatie de echivalenta in Z deoarece :

a) m / (a – a)( a a ( mod m ) ) -reflexivitate



b) ( a b ( mod m) ( m / ( a – b )m / ( b – a ) (b a (mod m ))

- simetria

c) [ ( a b ( mod m) si b c ( mod m )]m / ( a – b ) si m / (b – c)

[m / ( a-b +b – c) ] [ m / ( a – c )] a c (mod m ) – tranzitivitatea


-4-


Multimea Z este impartita de relatia de congruenta in clase de echivalenta .

Multimea cat este Z= , iar elementele ei se mai numesc si clase de resturi modulo m.

Relati de congruenta ,,( mod m )’’ este compatibila cu adunarea, respectiv inmultirea numerelor intregi. Aceast inseamna ca doua congruente in raport cu acelasi modul se pot aduna membru cu membru si se pot inmulti membru cu membru.

Pe aceasta baza se definesc pe multimea claselor de resturi doua operatii , numite,

,, adunarea ’’ respectiv ,, inmultirea ’’ claselor, astfel :

a b a + b si a b a b , unde a si b sunt reprezentantii claselor a si b , iar si semnifica adunarea si inmultirea claselor.

Deci, oricare ar fi elementul clasei lui a si elementul clasei lui b, suma ( respectiv

produsul lor ) apartine clasei a + b ( respectiv a b).


Proprietati ale legilor de compozitie interna


1. Asociativitatea

Definitie:

O operatie algebrica „* ” pe multimeaM se numeste asociativa , daca:

( x * y ) * z = x * ( y * z ) , x, y, z M

Exemple:

1. Adunarea si inmultirea sunt operatii asociative pe oricare dintre multimile N, Z, Q, R, C.

2. Adunarea matricelor in multimea. Mnxn(R) este asociativa .

Pe R se defineste legea * : R x R R , prin x * y = xy -2x - 2y + .

Sa cercetam daca legea * este asociativa:

(x * y) * z = (xy - 2x - 2y + 1) * z = xyz - 2xz - 2yz + z - 2xy + 4x + 4y-2-2z+1 = xyz- 2xy -2xz-2yz + 4x + 4y - z - 1 (*)

x*(y*z) = x* (yz - 2y - 2z + 1) = xyz - 2xy - 2xz +x - 2x - 2yz +4y + 4z - 2 + 1 = xyz - 2xy - 2xz - 2yz -x + 4y + 4z - 1 (**)

Din (*) si (**) rezulta ca operatia nu este asociativa.

4. Tot pe R reluand calculele pentru operatia x*y = xy-2x-2y-6 se ajunge la concluzia ca aceasta este asociativa.

Daca „* “ este o operatie pe M, iar H este o parte a lui M, stabila fata de „* ”, atunci: daca „* ” este asociativa peM, ea este asociativa si pe H.

Comutativitatea

Definitie:

O operatie algebrica „* ” pe multimeaM se numeste asociativa , daca:

x * y = y * x , x, y M


Observatii:

1. Daca „* “ este o operatie pe M, iar H este o parte a lui M, stabila fata de „* ”, atunci: daca „* “ este comutativa pe M,

ea este comutativa si pe H.

2. Daca „* “ este o operatie pe M data prin tabla operatiei, operatia „ “ este comutativa daca si numai daca tabla

operatiei este simetrica fata de diagonala principala.

Distributivitatea

Exemple:

Pe oricare dintre multimile N, Z, Q, R, C sunt definite operatiile de adunare si inmultire. Legea de compozitie „inmultirea' este

distributiva fata de „adunare':

a • (b + c) = ab + ac, pentru orice a,b,c e N, Z, Q, R, C.

Pe multimea Mn(R) sunt definite adunarea si inmultirea matricelor. inmultirea este distributiva fata de adunare:

A • (B + C) = AB + AC, pentru orice A,B,C.

Definitie:

Fie „* “ si „s “ doua operatii algebrice pe aceeasi multime M.

Spunem ca operatia „*” este distributiva la stanga fata de operatia „° “, daca:

(1) x * (y s z) = (x * y) s (x * z),

Spunem ca operatia „* “ este distributiva la dreapta fata de operatia „s “, daca:

(2) (y s z) * x = (y * x) s (z * x),

Spunem ca operatia „* “ este distributiva fata de operatia „° “, daca este distributiva atat la stanga cat si la dreapta, adica sunt verificare ambele conditii (1) si (2).


Elementul neutru


Fie (x, y) x * y o lege de compozitie pemultimeaM.

Spunemca legea admite element neutru daca exista astfel incat:

x*e = e*x=x , pentru orice

Elementul e cu aceasta proprietate (daca exista) se numeste element neutru fata de operatia “*”

Exemplu:

Daca o lege de compozitie interna admite element neutru, atunci acesta este unic


in multimea Mn(R) a matricelor patrate de ordinul n cu coeficienti reali avem legile de compozitie:

adunarea (A, B) A + B si inmultirea (A, B) A • B.

Elementele neutre fata de aceste legi de compozitie sunt respectiv matricea 0n (matricea zero de ordin n) si matricea unitate de ordin n care s-a notat cu In :


Observatie

In cazul cand legea de compozitie este notata aditiv, elementul neutru este notat cu 0 si se numeste elementul zero.

Daca legea de compozitie este notatamultiplicativ, elementul neutru se numeste elementul unitate.

Sa definim prin inductie compunerea unui numar finit de elemente din M:


5. Fata de compunerea functiilor elementele simetrizabile sunt functiile bijective, deoarece o functie este inversabila daca

si numai daca este bijectiva.

6. Pe multimea R a numerelor reale se defineste legea de compozitie „* ” astfel:

*:RxR R, x * y = xy - 7x - 7y + 56 al carei element neutru este e = 8. Cautam elementele simetrizabile.

Fie x e R.. Cautam x' e R astfel incat x * x' = x' * x = 8 xx' - 7x - 7x' + 56 = xx' - 7x' - 7x + 56 = 8 (deoarece pe

R adunarea si „•' sunt comutative) xx' -7x-7x' + x'(x - 7) = 7x - 48.

i) Daca x = 7 ecuatia devine x' • 0 = 1, care nu are solutie. Prin urmare, x = 7 nu este simetrizabil.

Daca „* ' este o operatie pe M, asociativa cu element neutru,

notam U(M) multimea elementelor din M, simetrizabile fata de operatia

Exemple;

1. Pentru multimea Z inzestrata cu inmultirea, U(Z) = .

2. Pentru R cu legea x * y = xy - 7x - ly + 56, dupa cum am vazut anterior, U(R) = R.

3. Pentru, M3(C), inzestrata cu inmultirea, avem

U(M3(C)) =.

Fie „* ” o lege de compozitie interna asociativa si cu element neutru, definita pe o multimeM. Atunci:

1°. Daca elementele x,.y sunt simetrizabile, atunci x * y este simetrizabil si ( x * y )’ = y’ * x‘

Daca elementul x este simetrizabil, atunci simetricul sau x‘ este de asemenea simetrizabil si ( x’ )’ = x





Spatii vectoriale


NOTIUNEA DE SPATIU VECTORIAL


Definitia 1. Se numeste spatiu vectorial peste un corp K , o

multime nevida V dotata cu doua operatii, :V V V si

: K V V , cu proprietatile:

I. (V, ) grup abelian;

II. a x x x K x V

b (x y x y K x, y V

c x x K x V

d) 1K x x x V , unde 1K este elementul neutru al

operatiei de inmultire din K .

Exemple de spatii vectoriale:

Rn , R este spatiul vectorial numeric real n-dimensional, unde

R

t

n

n

Mm,n R ,R este spatiul vectorial real al matricelor de tipul

m,n cu elemente numere reale.

R X , R este spatiul vectorial real al polinoamelor in

nedeterminata X , cu coeficienti reali.


Rn X , R este spatiul vectorial real al polinoamelor de grad

cel mult n , in nedeterminata X , cu coeficienti reali.

F a,b , R este spatiul vectorial real al functiilor reale definite

pe intervalul a,b

Definitia 2. Fie (V,K) un spatiu vectorial si W V,W

Spunem ca W este subspatiu vectorial al spatiului vectorial

(V,K) daca:

x, y W x y W

K, x W x W

Observatie. Un subspatiu vectorial are o structura de spatiu

vectorial in raport cu operatiile induse.


DEPENDENTA SI INDEPENDENTA LINIARA A SISTEMELOR DE VECTORI


Definitia 1. Fie V,K un spatiu vectorial. Un sistem finit de vectori n v ,v ,,v 1 2 din V se numeste liniar independent daca n K cu proprietatea 1v1 2v2 nvn 0 , rezulta n

Definitia 2. Fie V,K un spatiu vectorial. Un sistem finit de vectori n v ,v ,,v 1 2 din V se numeste liniar dependent daca exista scalarii n K , nu toti nuli, astfel incat 1v1 2v2 nvn


Propozitia 1. Un sistem de vectori din spatiul vectorial Rn , R este liniar independent daca si numai daca rangul matricei avand pe coloane vectorii sistemului este egal cu numarul de vectori.


Propozitia 2. Sistemul V este liniar dependent daca si numai daca cel putin un vector din sistem este o combinatie liniara a celorlalti.


Propozitia 3. Orice subsistem al unui sistem de vectori liniar independent este liniar independent.


Propozitia 4. Orice suprasistem al unui sistem de vectori liniar dependent este liniar dependent.


Propozitia 5. Orice sistem de vectori care contine vectorul nul este

liniar dependent.




loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }