QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate marketing

Plan de afaceri - S.C.Modeling.S.R.L.A.U.





ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

- Facultatea de Management -










Plan de afaceri - S.C.Modeling.S.R.L.A.U.






Prezentarea generala a societatii


v    Denumirea : S.C. Modeling- S.R.L.A.U


v    Sediul social: Costanta.str.Mihai Viteazu nr.18



v    Forma juridica: Societate comercialacu actionar unic, cu un singur actionar

v    Inregistrarea la R.C. - sub nr. J40/446/1991.



v    Cod fiscal: 430822


v    Obiectul activitatii de baza: Productia si comercializarea de confectii textile pentru barbati.



v    Capitalul social: - la data inregistrarii : 94,4 mil. lei.

la data de 30.12.2002: 238,9 mil.lei.


v    Patrimoniul societatii: - la data inregistrarii: 160,6 mil. lei..

la data de 30.12.2002: 1.907,2 mil. lei.


v    Patrimoniul net: : - la data inregistrarii: 94,4 mil. lei..

la data de 30.12.2002: 1.071,4 mil. lei.


v    Personalul:



La data inregistrarii

La 30.12.2002

Total personal din care:



- conducerea executiva



- personal TESA



- muncitori in acord



- muncitori in regie din care:



Maistri si ajutori de maistri




v    Echipa manageriala (conducerea executiva):


Director general : Petrovici Virgil

Studii: ASE 1976

Vechime: 23 ani, din care in societate 23 ani.


Director comercial: Nistor Ion

Studii: ASE 1978

Vechime: 16 ani, din care in societate 16 ani.


Director de productie: Catanea Florin

Studii: Institutul Politehnic Iasi - Tehnologia Confectiilor si Tricotajelor 1984

Vechime: 10 ani, din care in societate 10 ani.


Director economic: Marcosanu Floarea

Studii: ASE 1973

Vechime: 21 ani, din care in societate 21 ani.


v    Organizarea activitatii economice:

Productia de baza (confectii textile pentru barbati) se realizeaza in:

o  O linie tehnologica de confectionat sacouri pentru barbati, cu o capacitate de 640 buc/doua schimburi pe zi

o  O linie tehnologica de confectionat pantaloni, cu o capacitate de 600 buc/doua schimburi pe zi

Depozitarea produselor finite se realizeaza intr-un depozit central, iar transportul produselor de la sectia de productie la depozit se face printr-un sistem de transport tip monoral.


v    Suprafata construita desfasurata 12.649 mp este distribuita astfel:

8.810 mp: sectii si ateliere de productie

1.148 mp: depozit materii prime

2.602 mp: magazie produse finite

89 mp: birouri

5.784 mp: suprafata industriala inchiriata societatii Modeling- S.R.L.A.U

Valoarea de patrimoniu a costructiilor = 97,3 mil.lei.


v    Terenul in suprafata totala de 13.242 mp este proprietatea societatii conform Certificatelor de proprietate seria MO32 nr. 0994/29.04.1994 si seria MO3 nr. 1354/08.09.1994, din care: 348 mp proprietate exclusiva

12.894 mp in indiviziune pe platforma industriala

I.C.T.B.

v    Utilitatile (energie electrica, energie termica si apa-canalizare) sunt asigurate prn sistemul asigurarilor de servicii pe baza de contract de catre societatea comerciala FABEROM - S.A. societate prestatoare de servicii industriale pe platforma I.C.T.B.


v    Sistemul de intretinere si reparatii se realizeaza astfel:

Intretinere si reparatii curente de catre dotarea si personalul propriu al societatii;

Reparatiile capitale se executa pe baza de contract de catre S.C. FABEROM - S.A. din incinta platformei industriale I.C.T.B.




1.3 Produsele si tehnologiile de fabricatie


Societatea este profilata pentru productia de confectii textile pentru barbati.


Produsele de baza sunt:

- sacouri pentru barbati

- pantaloni pentru barbati

- costume pentru barbati


Tehnologia de fabricatie:

  • Receptia cantitativa si calitativa a materiei prime;
  • Spanuirea materiei prime (tesatura);
  • Asezarea tiparelor pe materialul spanuit;
  • Croirea reperelor componente ale produsului pe mese de croit;
  • Realizarea pachetelor continand toate reperele care compun produsul (haina sau pantalon);
  • Trasportul pachetelor in sala de confectionat (pe carucioare supraetajate, manevrate manual);
  • Sezarea pachetelor pe carucioare mobile pentru transportul intre fazele operationale;
  • Executarea operatiunilor de asamblare prin coasere a reperelor componente ale produselor;
  • Finisarea finala a produselor confectionate si asezarea pe umerasele sistemului de transport prin monorai;
  • Transportul prin monorai la magazia de impachetat (sacou + pantalon);
  • Depozitarea produselor finite;
  • Livrarea produselor finite


1.3.3. Poductia fizica fabricata in ultimii trei ani:


Anii:



2002 (9 luni)

2002 (preliminat)

TOTAL PRODUCTIE:

- costume













- sacouri





pantaloni

din care:





Export:

- costume









- sacouri





- pantaloni







CAP. II PIATA SI VANZARILE



2.1. Descrierea produselor



Costumul pentru barbati se realizeaza din tesaturi din fire de lana si tip lana - stofe mai grele pentru anotimpuri reci - toamna-iarna - si stofe usoare pentru anotimpurile calte - primavara-vara.

Costumele pentru barbati se realizeaza itnr-o gama variata de modele si culori. Societatea are capacitatea de adaptare rapida pentru a raspunde cerintelor modei sau a reproduce modelul solicitat de client.



Sacoul se realizeaza de asemenea din stofe mai pline pentru anotimpurile reci si din stofe mai usoare pentru anotimpurile calde.



Pantalonul este produsul care se poate vinde ca atare sau in combinatie cu sacoul, formand un compleu de diferite modele si culori.


Toate cele trei tipuri de produse de confectii pentru barbati se executa cu materia prima achizitionata de societate sau cu materia prima a clientului.



2.2. Identificarea si dimensiunea pietei


Piata produselor societatii o constituie consumatorii individuali (barbati si baieti) de articole de imbracaminte exterioara de calitate superioara si medie.

Profilata pe o gama restransa de articole de imbracaminte exterioara (costume, sacouri, pantaloni), societatea a reusit sa se impuna prin calitate si eleganta executiei atat pentru clientii interni, cat si pentru export.

In conditii specifice perioadei de tranzitie la economia de piata (scaderea productiei in tesatoriile de stofe, scaderea puterii de cumparare si, ca urmare, scaderea consumului de articole de imbracaminte exterioara pe piata interna, blocajul financiar ca fenomen general in economia romaneasca), societatea a adoptat ca politica comerciala orientarea productiei catre piata externa, in principal cu materia prima a clientului - productie in lohn - , impunandu-se prin calitatea executia si promptitudinea livrarilor.



2.3. Canalele de distributie


Canalele de distributie a produselor fabricate sunt cele specifice articolelor de imbracaminte exterioara ca bunuri de consum individual, si anume:

  • contracte directe cu clientii externi;
  • exportul prin intreprinderi specializate in comert exterior (S.C. CONFEX INTERNATIONAL - S.A., RIMCOR - S.R.L., C.D. COMPANY, ROMANOEXPORT - S.A.);
  • societati comerciale pentru vanzari en-gros pe piata interna;
  • livrari directe la marile magazine din Bucuresti (Victoria, Cocor, Bucuresti, Vulturul de Mare) si OMNIA - Ploiesti;
  • livrari directe catre micile magazine private la piata interna;
  • vanzari prin societatile comerciale cu profil mixt (desfacere cu ridicata si cu amanuntul).

Societatea Modeling - S.R.L.A.U. nu are magazine proprii pentru comercializarea produselor.


Denumirea produselor

UM



2002 (9 luni)

1.Costume din care:

Buc.




Export

Buc.









2.Sacouri din care:

Buc.




Export

Buc.









3.Pantaloni din care:

Buc.




Export

Buc.









Evolutia incasarilor din vanzari





Total venituri din vanzari din care:

Mil.lei




Export

Mil. Lei










Mii dolari






Evolutia preturilor medii


LA INTERN



2002 (9luni)

2002 octombrie

Costume





- indice fata de anul anterior





Sacouri





- indice fata de anul anterior





Pantaloni





- indice fata de anul anterior





LA EXPORT





Costume





Sacouri





Pantaloni






Intreaga productie de export s-a realizat cu materia prima a clientului.



2.5. Principalii clienti


LA EXPORT (% in total vanzari la export)





2002 (9 luni)

STUNCROFT - ANGLIA




PACO FACON - GERMANIA




CORONA - ITALIA




BASIC-DESIGN - ANGLIA




OSCAR DE LA RENTA - SUA





LA INTERN (% in total vanzari la intern)


UNIRED - S.A.




PAVI - S.R.L.




GRANZULEA - S.R.L.




CONFACO - S.A.




TOPAZ - S.R.L.




OMNIA - S.R.L.





2.6. Principalii furnizori


Denumirea materialului aprovizionat

Furnizorul

% din total cantitate aprovizionata

1. Stofa din fire de lana si tip lana

DOROBANTUL - S.A. Ploiesti



CARPATEX - S.A. Brasov



TOMISTEX - S.A. Constanta


2. Captuseli

MATASEA ROMANA Cisnadie



FLAMURA Bucuresti



DEVA


4. Energie electrica

S.C. FABEROM - S.A. Bucuresti


5. Energie termica

S.C. FABEROM - S.A. Bucuresti


6. Apa

S.C. FABEROM - S.A. Bucuresti




2.7. Principalii concurenti


Tinand seama de profilul fabricatiei, calitatea executiei si sistemul de relatii creat pe piata externa, principalii concurenti ai societatii sunt urmatorii:

S.C. INTERNATIONAL

S.C. MONDOCONF

S.C. CONFSTYLE S.R.L.


CAP. III SITUATIA FINANCIARA A SOCIETATII IN ULTIMII TREI ANI


3.1. Rezultatele financiare


Deoarece metodologia de calcul si evidentiere a rezultatelor financiare in anul 2002 s-a modificat fata de anii anteriori, le vom prezenta in mod distinct pentru anii 2000-2001 si anul 2002.



3.1.1. Rezultatele financiare pe anii 2000-2001


Denumirea indicatorilor

U.M.



1.VENITURI (exclusiv ICM) din care:

Mil. lei



1.1. VENITURI DIN ACTIVITATEA DE BAZA

Mil. lei







din care: - venituri din export

Mil. lei







1.2. VENITURI DIN ALTE ACTIVITATI

Mil. lei



1.3. VENITURI FINANCIARE

Mil. lei



2 CHELTUIELI TOTALE

Mil. lei



% fata de total venituri din care:




2.1. Aferente veniturilor din activitatea de baza

Mil. lei



fata de veniturile din activitatea de baza din care:




- pentru export

Mil. lei



fata de veniturile de export




2.2. Aferente veniturilor din alte activitati

Mil. lei



fata de veniturile din alte activitati




2.3. Cheltuieli financiare

Mil. lei



fata de veniturile financiare




2.4. Alte cheltuieli aferente veniturilor totale

Mil. lei



3. PROFITUL BRUT din care:

Mil. lei



3.1 din activitatea de baza din care:

Mil. lei



- din export

Mil. lei



3.2. din alte activitati

Mil. lei



3.3. din rezultate financiare

Mil. lei



4 RENTABILITATEA




4.1. Aferenta veniturilor totale




4.2. Aferenta activitatii de baza




4.3. Aferenta exportului




5. PROFITUL NET din care:

Mil. lei



- retinut pentru dezvoltare

Mil. lei




Ponderea exportului in total activitate de baza nu se poate aprecia pe baza veniturilor din vanzari deoarece productia de export realizata cu materia prima a clientului (lohn) reprezinta doar valoarea fabricatiei. Ponderea exportului se poate aprecia pe baza profitului realizat, adica:

91% = * 100



3.1.2. Rezultatele financiare in anul in curs (realizat 9 luni)


Denumirea indicatorilor

U.M.

An 2002 realizat 9 luni

1. VENITURI TOTALE din care

Mil. lei


1.1. VENITURI DIN EXPLOATARE din total venituri din care:

Mil. lei





- cifra de afaceri

Mil. lei


- vanzari de marfuri

Mil. lei


- productia vanduta

Mil. lei


- productie stocata (sold debitor)



Mil. lei


1.2. VENITURI FINANCIARE din care:

Mil. lei


- venituri din dobanzi

Mil. lei


2. CHELTUIELI AFERENTE VENITURILOR TOTALE din care:

Mil. lei


2.1. CHELTUIELI AFERENTE VENITURILOR DIN EXPLOATARE

Mil. lei


fata din veniturile din exploatare



- costul marfurilor vandute

Mil. lei


fata de cheltuielile de exploatare



- materii prime si materiale

Mil. lei


fata de cheltuielile de exploatare



- combustibil, energie si apa

Mil. lei


fata de cheltuielile de exploatare



- alte cheltuieli materiale

Mil. lei


fata de cheltuielile de exploatare



- lucrari si servicii executate la terti

Mil. lei


fata de cheltuielile de exploatare



- impozite, taxe si varsaminte asimilate

Mil. lei


fata de cheltuielile de exploatare



- salarii

Mil. lei


fata de cheltuielile de exploatare



- CAS si ajutor de somaj

Mil. lei


fata de cheltuielile de exploatare



- alte cheltuieli de exploatare

Mil. lei


fata de cheltuielile de exploatare



- amortizari si provizioane

Mil. lei


fata de cheltuielile de exploatare



2.2. CHELTUIELI FINANCIARE

Mil. lei


fata de total venituri



2.3. CHELTUIELI EXCEPTIONALE

Mil. lei


fata de total venituri



3. PROFITUL BRUT din care:

Mil. lei


3.1. Aferent veniturilor din exploatare

Mil. lei


3.2. Aferent veniturilor financiare

Mil. lei


3.3. Pierderi datorita cheltuielilor exceptionale

Mil. lei


4. RENTABILITATEA



4.1. Aferenta veniturilor totale



4.2. Aferenta veniturilor din exploatare



5. PROFITUL NET

Mil. lei



3.1.3. Evolutia indicatorilor de rentabilitate a activitatii economice


Denumirea indicatorilor

U.M.



2002 (9 luni)

1. Profit brut

Mil. lei




% fata de total venituri





2. Profit net

Mil. lei




% fata de total venituri






Retinem ca, spre deosebire de mediul general economic care in aceasta perioada a avut o evolutie negative, societatea noastra a inregistrat o evolutiei financiara pozitiva.



3.2. Bilantul anual in perioada 2000-2002


3.2.1. Activul bilantului (patrimoniul societatii)


(in mil. lei)

Denumirea elementelor de patrimoniu

La 31.12.2000

La 31.12.2001

La 03.09.2002

1. IMOBILIZARI FINANCIARE




- titluri de participare




2. ACTIVE FIXE NETE




- terenuri




- cladiri




- masini si utilaje




- alte mijloace fixe




- investitii in curs de executie




Total imobilizari




3. ACTIVE CIRCULANTE




3.1. Stocuri




- materii prime si materiale




- productie neterminata




- produse finite




3.2. Creante si decontari




3.3. Disponibilitati banesti




- in casa si in conturi in lei




- in conturi in devize




- acreditive




- alte valori




4. CONTURI DE REGULARIZARE




TOTAL ACTIV (PATRIMONIU)





Referitor la elementele de patrimoniu, facem urmatoarele precizari:

activele fixe sunt exprimate in preturile de la 31.03.2001; nu au fost reevaluate in preturile de la 30.06.2002 conform H.G. 500/1994;

titlurile de participare la societatea Modeling - S.R.L.A.U au fost cesionate asociatului;

in anul 2002, valoarea terenurilor societatii a fost inclusa in patrimoniu (63,6 mil. lei).


Din analiza elementelor de patrimoniu, retinem urmatoarele:

a) activele fixe, cu valoare imobiliara certa (terenuri si cladiri), reprezinta in anul curent 69% din valoarea activelor fixe nete;

b) ponderea stocurilor in totalul activelor circulante a scazut continuu de la 56% in 2000 la 13% in anul 2002. Aceasta arata ca a crescut viteza de rotatie ca urmare a reducerii duratelor de stocare.






Stocuri / AC (%)





c) ponderea creantelor in totalul activelor circulante a scazut de la 42% la 18%, ceea ce inseamna ca a crescut viteza vanzarilor.






Creante / AC (%)





d) cresterea ponderii disponibilitatilor banesti in totalul activelor circulante de la 1,5% in 2000 la 69% in anul 2002 arata ca societatea are rezerve financiare (in special in devize). Aceasta situatie pozitiva privind structura activelor circulante permite adoptarea unor politici de modernizare tehnica si tehnologica prin angajarea resurselor proprii si a unui credit bancar pe termen mediu.


3.2.2. Pasivul bilantului (Sursele fondurilor societatii)


Denumirea elementelor de pasiv

La 31.12.2000

La 31.12.2001

La 30.09.2002

1. Capital social




2. Fonduri proprii




- fond de rezerva




- fond de investitii




- fond de participare la profit




- alte fonduri




3. Profitul exercitiului




A. TOTAL CAPITAL PROPRIU




4. Datorii




- credite bancare pe termen scurt




- furnizori si conturi asimilate




- clienti-creditori




- alte datorii




5. Decontari din operatii in curs de clasificare




B. TOTAL PASIV





Din analiza elementelor din pasivul bilantului, reprezentand sursa fondurilor din activ, rezulta urmatoarele:

a) fondul de rezerva este constituit integral in limita legala (20% fata de capitalul social);

b) societatea nu are angajate credite bancare pe termen scurt pentru finantarea mijloacelor circulante pe anul in curs - anul 2002 - si nici credite pe termen lung pentru investitii;

c) fondul de rulment net (diferenta dintre activele circulante sau fond de rulment brut si datoriile pe termen scurt) reprezinta sursa principala de finantare a mijloacelor circulante necesare productiei.


Iata cum se prezinta in evolutie sursele de finantare a activelor circulante (fondul de rulment brut):


Anii:



2002 la 30.09

Active circulante (fond de rulment brut)




Surse de finantare a F.R.B




- din fond de rulment net (F.R.N.)








- datorii (surse atrase si plati amanate)








- credite bancare









Fondul de rulment net ca element de pasiv cu grad de exigibilitate scazut care finanteaza elemente de activ cu grad de exigibilitate ridicat se situeaza in jurul valorii de 50% din totalul activelor circulante.

Societatea nu apeleaza la credite bancare pentru finantarea mijloacelor circulante ale productiei. Practica sistemului platilor amanate este impusa de mediul in care opereaza societatea.

De remarcat ca rata fondului de rulment (active circulante/datorii pe termen scurt) este pozitiva:


Anii:



2002 la 30.09

Active curente / datorii pe termen scurt





3.3 Indicatorii financiari


Denumirea indicatorilor



2002 (9 luni)

INDICATORI DE GESTIUNE




  1. Rata imobilizarilor in active fixe

Vanzari / active fixe




  1. Rotatia stocurilor (rotatii/an)

Vanzari / stocuri




  1. Viteza vanzarilor (zile)

Creante / vanzari medii zilnice




SOLVABILITATEA




  1. Rata solvabilitatii generale

Total activ / capital atras




LICHIDITATEA




  1. Rata lichiditatii generale

Active curente / pasive curente




  1. Rata lichiditatii rapide

Active curente (-) stocuri / pasive curente




INDICATORII ECHILIBRULUI FINANCIAR




  1. Rata autonomiei financiare

Capital propriu / capital permanent




  1. Rata de finantare a activelor curente (%)

FRN / Ac * 100




INDICATORII RENTABILITATII FINANCIARE




  1. Rentabilitatea activelor utilizate (%)

Profit brut / active * 100




  1. Rentabilitatea activelor curente ( %)

Profit brut / Ac * 100




  1. Rentabilitatea capitalului propriu (%)

Profit net / capital propriu * 100







CAP. IV CARACTERIZAREA STARII TEHNICE SI TEHNOLOGICE


Sectiile si atelierele


Activitatea de baza a societatii (confectii textile) se desfasoara intr-o singura sectie de productie, avand in componenta 4 ateliere:

atelierul de croit;

atelierul de confectionat si finisat pantaloni;

atelierul de confectionat si finisat sacouri;

atelierul de intretinere-utilaje.



Utilaje tehnologice de baza


La atelierul de croit:

2 mese de sablonat manual (aranjarea reperelor perntru incadrarea acestora pe lungimea materialului);

3 mese de spanuit manual;

2 masini mobile de croit pentru selectionarea spanului;

3 masini fixe de croit cu banda de otel;

1 masina de termolipire a reperelor.

Cu exceptia masinii de termolipit achizitionata in anul 2001, mesele de sablonat, mesele de croit si cele trei masini de croit cu banda sunt amortizate integral. Mesele de sablonat sunt amortizate in proportie de 96%.

Aceste utilaje sunt in functiune, dar au un grad de uzura avansat.

Tehnologia de fabricatie a reperelor componente ale articolelor de confectii este clasica - tehnologie in care operatiunile se executa manual, consumul de manopera este ridicat, deci productivitate scazuta.

Referitor la starea tehnica si tehnologica a atelierului de croit, reliefam faptul ca dotarea acestui atelier a ramas la nivelul anilor '60. de retinut ca de dotarea si tehnologia acestui atelier depind in mare masura calitatea si productivitatea in atelierele de confectii textile.


La atelierul de confectionat pantaloni:

73 masini de cusut de diferite tipuri si clase, din care:

41 sunt amortizate integral si au un grad avansat de uzura fizica si morala, ceea ce conduce la randament scazut de utilizare a timpului de lucru si costuri mari de intretinere si reparatii;

32 sunt amortizate in proportie de 60 - 90%.

Referitor la tehnologia de fabricatie in acest atelier reliefam ca gradul de automatizare este zero. In acest domeniu exista statii automatizate care integreaza mai multe operatiuni de coasere cu precizie si calitate superioara de executie. In conditiile unei dotari moderne, problemele de calificare a muncitorilor se simplifica, nefiind necesar un timp indelungat de formare si specializare.

12 prese de calcat interfazic si final, din care:

9 amortizate integral si cu un grad avansat de uzura;

3 amortizate in proportie de 70 - 80%.

Referitor la tehnologia de finisare, reliefam urmatoarele:

sistemul de calcare este clasic (manual);

presele de calcat nu au incorporat sistemul automat (cu cartela program) de citire si reglare a parametrilor de lucru, temperatura aburului si timpul de absorbtie prin vacumare.



La atelierul de confectionat sacouri:

79 masini de cusut de diferite tipuri si clase, din care:

63 masini amortizate integral;

16 masini amortizate intre 30 si 50%.

2 prese si mese de calcat-finisat interfazic si final, din care:

23 amortizate integral;

6 amortizate intre 70 si 80%.

Referitor la tehnologiile de coasere si finisare, si la acest atelier exista aceleasi neajunsuri ca si la atelierul de confectionat pantaloni.



La atelierul de intretinere

Dotarea  acestui atelier este minima, restransa la executarea unor lucrari de intretinere si reparatii curente. Nu exista un atelier mecano-energetic capabil sa realizeze atat reparatii curente, sa execute piese de schimb, cat si energia termica la parametrii de lucru impusi de tehnologia de fabricatie.

In aceste conditii, sunt deficitare din punct de vedere al calitatii, sistemele de producere a aburului tehnologic, a aerului comprimat si a vacumului prin statia centrala de pompe a societatii FABEROM - S.A.

Daca conditiile tehnice (teren si constructie) nu permit realizarea unei centrale termice proprii pentru producerea aburului tehnologic, producerea aerului comprimat si a vacumului nu necesita conditii tehnice deosebite. Pentru producerea acestor utilitati la parametrii corespunzatori se poate realiza prin investitii o dotare tehnica proprie pentru a nu depinde de statia centrala de pompe a societatii FABEROM.



4.3 Concluzii privind utilajele si tehnologiile


Referitor la dotarea tehnica (utilaje tehnologice de baza) si tehnologiile de fabricatie, rezulta urmatoarele:

→ gradul de uzura avansat al utilajelor de baza se reflecta in randamente scazute de utilizare a timpului de lucru si cheltuieli mari de intretinere si reparatii;

→ tehnologiile de fabricatie sunt clasice, determintate de nivelul tehnic si tehnologic al utilajelor din dotare, reflectandu-se in productivitati scazute si randamente reduse de utilizare a materiilor prime si materialelor;

→ nivelul scazut al tehnicilor si tehnologiilor de baza implica un grad ridicat de dependenta fata de nivelul de calificare a fortei de munca. Procesul de confectionare de tip manufacturier impune ca forta de munca sa fie formata in meseria de confectioner si aceasta implica timp de calificare profesionala in vreme ce procesele tehnologice de confectionare de tip industrial necesita operatori care pot fi formati la locul de munca in timp mai scurt;

→ absenta unor dotari proprii pentru producerea aerului comprimat si a vacumului, strict necesare organizarii unui proces tehnologic de confectii textile in sistem industrial, se reflecta in nivelul productivitatilor si al randamentului scazut al muncii pentru asigurarea calitatii produselor finite.


In vederea mentinerii pe piata externa in conditii de eficienta ridicata prin calitate si pret, conducerea societatii a hotarat ca imperios necesara achizitionarea, intr-o prma etapa, pentru retehnologizarea si modernizarea proceselor de fabricatie, a urmatoarelor echipamente tehnologice:

  • 68 masini de cusut industriale;
  • 1 sala completa de croit (masini si utilaje pentru croit);
  • 12 masini si utilaje pentru finisat;
  • 13 mese de calcat si finisat;
  • 13 fiare de calcat;
  • 12 rame de teflon;
  • 13 bucati condensatori cu suport;
  • 2 bucati prese BRISAY 350;
  • instalatii energetice specifice.

CAP. V INVESTITII



5.1. Evaluarea cheltuielilor de investitii


In vederea mentinerii pe piata, si in special pe piata externa,prin calitate si prêt a productiei fabricate, a rezultat necesitatea retehnologizarii intreprinderii pentru asigurarea cresterii productivitatii muncii si a calitatii produselor.

In cap. V au fost fundamentate dotarile necesare sustinerii programului propus.

In urma investigarilor facute de conducerea societatii privind potentialii furnizori ai utilajelor si instalatiilor necesare in conditii convenabile din punct de vedere al performantelor, conditii de livrare si asistenta tehnica la montaj si punerea in functiune si prêt, au fost incheiate urmatoarele contracte:

→ contract nr. 172/21.11.2002 cu firma PFAFF - Germania pentru 68 masini de cusut de diferite tipuri si specialitati;

→ contract incheiat cu firma SETEC - Germania la data de 16.11.2002 pentru o sala completa de croit (incluzand masini si echipamente specifice);

→ contract incheiat cu firma BRISAY - Germania la data de 18.11.2002, pentru 11 bucati utilaje specifice de finisat si confectii textile;

→ contract incheiat cu firma VEIT - Germania la data de 22.11.2002 pentru echipamente specifice de calcat si instalatii energetice specifice.


Valoarea investitiei totale va fi de 2.770 mil. lei, din care valoarea importului este de 1.854 DM cu 2.112 mil. lei la cursul de 1.139 lei = 1 DM.


Valoarea investitiilor totale a rezultat astfel:


Denumirea elementelor de cheltuieli de investitii

U.M.

Valoare

Masini de cusut PFAFF (68 buc.cf.specificatiei din contract firma PFAFF)

Mii DM



Mil.lei


- taxe vamale



Maisni si utilaje pentru croit (sala croit - cf.contract firma SETEC)

Mii DM





Mil.lei


- taxe vamale

Mil.lei


Utilaje pentru finisat (cf.specificatiei din contractul cu firma BRISAY)

Mii DM



Mil.lei


- taxe vamale (16%)

Mil.lei


Mese de calcat, fiare de calcat si instalatii energetice pentru aer si vacuum cf.speficicatiei din contractul cu firma VEIT

Mii DM



Mil.lei


- taxe vamale (16%)

Mil.lei


Total - utilaje

Mii DM



Mil.lei


- taxe vamale

Mil.lei


T.V.A. (18%)

Mil.lei


Commision vamal (0,5%)

Mil.lei


TOTAL INVESTITII

Mii DM



Mil.lei


Rotunjit

Mii DM

1.854


Mil.lei



Valoarea in lei a importului din Germania s-a determinat pe baza cursului de schimb la data de 23.11.2002 de 1.139 lei = 1 DM.

Taxele vamale s-au aplicat conform Codului Vamal al Romaniei, editia 2002.



5.2. Strategia de finantare


Din analiza surselor financiare proprii ale societatii la finele anului 2002 rezulta ca fiind convenabila urmatoarea strategie de finantare a investitiei:

Total cheltuieli de investitii

Mii DM


din care:

mil.lei


- surse proprii (24%)

Mil.lei


- credit bancar pe termen de 5 ani cu dobanda anuala

Mii DM


de 9%

Mil.lei




5.3 Planul de rambursare a creditului


Creditul se va rambursa in 10 rate semestriale cu un termen de gratie de un semestru, si o dobanda de 9% pe an.


anii

Datoria

Rate semestriale

Dobanda 9% pe an

Rata (+) dobanta


Mii DM

Mil.lei

Mii DM

Mil.lei

Mii DM

Mil.lei

Mii DM

Mil.lei

2003 I









2003 II









2004 I









2004II









2005 I









2005 II









2006 I









2006 II









2007 I









2007 II









2008 I









Total











CAP. VI PROGRAMUL DE PRODUCTIE  SI VANZARI IN URMATORII CINCI ANI


6.1. Productia fizica


Capacitatea de productie anuala determinata pe baza noii dotari tehnice si tehnologice proiectate, fundamentala pe randamente si productivitati in lucrarea de specialitate din Anexa 1, se prezinta astfel, comparativ cu anul 2002:









Costume







% de crestere fata de 2002







Sacouri







% de crestere fata de 2002







Pantaloni







% de crestere fata de 2002








Diminuarea productiei de pantaloni se datoreaza cresterii capacitatii de productie la costume, o parte din pantaloni fiind folosita la compunerea costumelor.



6.2. Vanzarile



U.M.







1. Costume








- la export

Buc.















- la intern

Buc







2. Sacouri








- la export

Buc.















- la intern

Buc.







3. Pantaloni








- la export

Buc.















- la intern

Buc.








Preturile utilizate pentru previzionarea veniturilor din vanzari sunt cele practicate in luna octombrie 2002, cu o crestere de 8% datorita imbunatatirii calitatii. Pretul in lei este transformat la cursul de schimb de 1.139 lei = 1 DM.



DM / buc.

Lei / buc.

1. Costume



- la export (in lohn)



- la intern (50% semilohn)



2. Sacouri



- la export (in lohn)



- la intern (50% semilohn)



3. Pantaloni



- la export (in lohn)



- la intern (50% semilohn)





6.4. Venituri din vanzari


Comparativ cu realizarile preliminate pe anul 2002, veniturile anuale din vanzari pe perioada 2010-2015 se prezinta astfel:



U.M.




1. Costume





- la export

Mii DM





Mil.lei




- la intern

Mil.lei




2. Sacouri





- la export

Mii DM





Mil.lei




- la intern

Mil.lei




3. Pantaloni





- la export

Mii DM





Mil.lei




- la intern

Mil.lei




Total venituri din vanzari

Mii DM





Mil.lei




Crestere fata de anul 2002 (%)










Din care:





- export







CAP.VII PROIECTIILE FINANCIARE IN URMATORII CINCI ANI



Veniturile totale ale societatii se compun din:

Venituri din exploatare din care:

din vanzari la export

din vanzari la intern

din alte activitati

influenta stocurilor de produse finite (soldul contului 345)

Venituri financiare din care:

dobanzi la disponibilitati

diferente favorabile de curs valutar

Comparativ cu realizarile preliminate pe anul 2002, veniturile totale ale societatii pe perioada operationala 2010-2011 se prezinta astfel:








1. Venituri din exploatare din care:




1.1. din vazari la export




1.2. din vanzari la intern




1.3. din chirii




1.4. soldul debitor al contului de produse finite




2. Venituri financiare din care:




2.1. dobanzi




2.2. diferente favorabile de curs valuatar




3. Venituri din cesionarea partilor sociale din care:




- pretul partilor sociale cesionate la S.C.CONSTYLE - S.R.L.




- valoarea imobilizarilor financiare (se scade)




Total venituri din care:




- in valuta (DM)






7.2. Costurile anuale si rezultatele financiare in urmatorii cinci ani (2010-2011



Determinarea costurilor anuale aferente veniturilor anuale proiectate a se realiza in urmatorii cinci ani se fundamenteaza pe urmatoarele ipoteze:

  • se estimeaza ca daca pana la finele anului in curs sau in luna ianuarie 2003 va fi acordat creditul bancar, atunci in urmatoarele doua luni vor putea fi aduse utilajele contractate si la finele trim. I 2004 sa fie puse in functiune. Aceasta inseamna ca in luna februarie-martie va incepe desfasurarea programului de productie in conditiile randamentelor si productivitatilor proiectate;
  • prin retehnologizare se realizeaza o dezvoltare intensiva a intreprinderii si nu o dezvoltare extensiva. Cu acelasi numar de salariati (500 persoane) se va realiza o productie zilnica cu 65% mai mare fata de anul 2002. In anul 2003, lucrandu-se numai cu trei trimestre in conditiile noilor dotari, productia va fi majorata numai cu 34% fata de productia preliminata a se realiza pana la finele anului curent;
  • avand in vedere o crestere a productiei cu 34% in anul 2003 si cu 65% in anii 2010/2011  de anul 2002, s-a proiectat si o crestere a cheltuielilor cu personalul (salarii + CAS + ajutor de somaj) cu 13% in 2004 si respectiv cu 30% in anii 2005/2007, astfel:

Anul 2002: cheltuieli cu personalul = 1.261 mil.lei

Anul 2003: cheltuieli cu personalul = 1.430 mil.lei

Anul 2010/2010cheltuieli cu personalul = 1.640 mil.lei


  • cheltuielile pentru impozite si taxe se vor mentine si in urmatorii cinci ani la nivelul realizat in anul 2002, respectiv 40 mil.lei;
  • cheltuielile exceptionale se vor mentine in continuare la nivelul de 60 mil.lei, realizat in anul 2002;
  • amortizarea s-a calculat ca suma intre amortizarea anuala actuala si amortizarea noilor utilaje pe o durata medie de functioare de 20 de ani, astfel:

- amortizarea anuala a mijloacelor fixe existente 12 mil.lei

- amortizarea mijloacelor fixe noi  

2.770 mil.lei * 5% pe an  138 mil.lei

Total amortizare   150 mil.lei

  • celelalte elemente de cheltuieli s-au determinat pe baza ponderii acestor cheltuieli fata de veniturile din exploatare realizate in anul 2002, astfel:

- costul marfurilor vandute  0,7%

- materii prime si materiale     19,0%

- combustibil, energie si apa    6,7%

- alte cheltuieli materiale     0,2%

- lucrari si servicii executate la terti  0,4%

- cheltuieli financiare   0,5%

Veniturile, cheltuielile si rezultatele financiare pe perioada operationala 2003-2004 comparativ cu realizarile preliminare pentru anul 2002 se prezinta in tabelul urmator:


PROIECTUL BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUIELI (in mil.lei)

Specificatia elementelor de venituri si cheltuieli

2002 prelim.






VENITURI TOTALE







- venituri din exploatare







- venituri financiare







- venituri din cesionare p.s.







CHELTUIELI TOTALE







- costul marfurilor vandute







- materii prime si materiale







- combustibil, energie si apa







- alte cheltuieli materiale







- lucrari si servicii executate la terti







- impozite si taxe







- salarii+CAS+ajutor de somaj







- alte cheltuieli







- amortizari







- cheltuieli financiare







- cheltuieli exceptionale







PROFIT BRUT







% din venituri







Retinut pt.fond de rezerva anual







Cumulat







Dobanda creditului pe termen lung







PROFIT IMPOZABIL







Impozit pe profit (19%)







PROFIT NET







% din venit







Repartizarea profitului







- dividente







- retinut pt.fond de investitii







Profit retinut + amortizare








Fata de datele prezentate in "Bugetul de venituri si cheltuieli", facem urmatoarea precizare:

in anul 2002, veniturile si rezultatele financiare au fost influentate favorabil de cesionarea partilor sociale la S.C. New Line Modelong S.R.L.A.U. care a adus un venit net pentru societate de 477 mil.lei (13% fata de total venituri realizare din activitatea economica) dupa preluarea in patrimoniu a imobilizarilor financiare din activul bilantului de 197 mil.lei dupa reevaluarea facuta cu ocazia privatizarii societatii noastre.


Retinem ca dupa plata impozitelor pe profit, a dobanzilor pentru creditul pe termen lung si retinerea pentru fondul de rezerva pana la limita legala de 20% fata de patrimoniul net de 885 mil.lei preluat in proprietate de catre PAS (Programul actiunilor salariatilor), societatea va realiza urmatoarele profituri nete anuale:








Profit net:






% fata de venituri






Repartizare:






a) pt.dividente






% fata de valoarea patrimoniului preluat in proprietate privata






b) retinut pentru fondul de investitii






- anual






- cumulat







Sursele proprii pentru rambursarea ratelor creditului pe termen lung formate din profituri retinute si amortizarile anuale se prezinta astfe:








Total resurse financiare proprii:






- anual






- cumulat







Formarea resurselor financiare si modul de acoperire a avansului si a ratelor si dobanzilor creditului bancar se prezinta astfel:








Fond de investitii existent






- retinut din profitul net anual cumulat cu cel din 2002






- amortizarea






Total






Utilizarea resurselor financiare destinate investitiilor:






a) plata avansului






b) rambursarea creditului bancar:






- rate anuale






- dobanzi anuale






Soldul fondurilor de investitii:






- anual






- cumulat







Ultima rata de 213 mil.lei si dobanda 10 mil.lei se va achita la finele semestrului I al anului 2013 si pentru aceasta, fondul de investii la finele anului 2007 este mai mult decat acoperitor.


Tinand seama de faptul ca exportul reprezinta peste 70% din productia societatii, exista capacitate financiara valuatara pentru rambursarea creditului in valuta. Aceasta poate fi evidentiat astfel:








Total incasari de la export






Din care retinut pentru rambursarea creditului






% fata de total incasari in valuta






Rambursarea creditului






- rata anuala






- dobanda anuala







Rezulta ca numai cca 16% din incasarile in valuta acopera rata si dobanda anuala a creditului prevazut. Relevam ca acest procent este mai mic fata de rata profitului net fata de veniturile totale ale proiectului de peste 21%. Reiese clar ca societatea va putea avea rezerve valutare si dupa rambursarea ratelor.




}); Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:




Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }