CAPITOLUL I

INTRODUCEREA IN MARKETINGUL SEMINTELOR

1.1  .Conceptul de marketing

In literatura de specialitate, ca si in practica economica, termenului "marketing" ii sunt atasate multe acceptiuni. Deosebirile dintre acestea vizeaza atat continutul concret acoperit de termenul in discutie, cat si unghiul de abordare a acestuia; astfel, prin termenul "marketing" sunt desemnate, deopotriva, un domeniu al stiintei, o disciplina , un demers, o activitate, o functie a intreprinderii etc.

In ultima vreme, tot mai multi autori delimiteaza definitiile atribuite marketingului in perioda postbelica in doua mari categorii: o prima categorie este cea a definitiilor asa -zise "clasice" sau "inguste" (narrow definitions), in fruntea carora este asezata definitia din 1960 a Asociatiei Americane de Marketing, citata mai sus; o a doua categorie a definitiilor numite "moderne" sau "largi" (board definitions) indica drept modele pe cele formulate de W.J. Stanton, Ph. Kother, W. Alderson., E.J. Mc.Carthy si alti autori cunoscuti. Evident, in circulatie se afla acum definitiile din cea de-a doua categorie, in care aria de cuprindere a marketingului este mult largita, atat prin examinarea lui deopotriva ca un porces social, la scara si de pe pozitiile societatii, cat si prin prelungirea lui - cum se va vedea mai tarziu - asupra altor formr ale schimbului dintre diferiti indivizi si grupuri sociale (de pilda, schimbul de idei , de mesaje). O definitie tipica pentru aceasta categorie ar putea fi considerata cea formulate de Ph. Kotler: "Marketingul" contemporan reprezinta un mecanism economic si social prin care indivizii si grupurile isi satisfac nevoile si dorintele lor prin intermediul crearii si schimbului de bunuri, servicii si idei intre semeni".

Definitiile marketingului sunt un produs al dezvoltarii practicilor de marketing bar si al reflectarii lor pe plan ideatic. Ele pot servi drept reper instadiul procesului de cristalizare a teoriei marketingului, process care inca nu s-a incheiat, dovada constituind-o, intre altele, numarul mare de definitii existente simultan in circulatie.

Termenul de marketing sugereaza deopotriva un mod de gandire si un mod de actiune, aflate in stransa legatura. Implicand o anumita optica in abordarea proceselor economice, marketingul nu este doar un exercitiu mental, un process al gandirii abstracte. Cu toate conceptele economice, in familia carora a intrat, marketingul este inainte de toate un produs al activitati practice. El a dobandit un anumit loc in gandire (in cea economica, in special), numai in masura in care este o influentare a unor realitati economice.

In acest sens, o definitie cuprinzatoare a marketingului ar trebui sa includa urmatoarele elemente : o conceptie moderna in orientarea intreprinderilor , concretizata intr-un ansamblu coerent de activitati practice, programate si organizate prin utilizarea unor tehnici stiintifice. Umai luate impreuna, aceste trei elemente explica continutul concret al marketingului.

1.2  .Functiile marketingului

Varietetea modalitatilor de tratare, in literature de specialitate, a continutului marketingului, se reflecta si in legatura cu functiile acestuia. Din analiza modului de implicare si a posibilitatilor de desfasurare a activitati concrete de marketing rezulta existenta unr deosebiri semnificative in functie de domeniul de aplicare a marketingului (industrie, comert, servicii etc.) de natura pietelr, de specificul pietelor etc. Dincolo insa de astfel de deosebiri si particularitati, rolul ce revine marketingului, izvorat din insasi existenta sa, ia forma unor functii generale , commune - functii ce vor fi formulate astfel:

a) Investigatia pietei, a necesitatilor de consum. Prin realizarea acetei functii se urmareste obtinerea de informatii privind pietele prezentesi cele potentiale, ansamblul nevoilor de consum, motivatia acestora , comportamentul consumatorilor etc. Totodata, aria investigatiei se extinde si asupra celorlalte componente ale modului la care se raporteaza firm, asupra acelir factori (demografici, sociali, culturali, politici si de alta natura) care isi prelungesc actiunea pana in sferele pietei.

b) Conectarea dinamica a acticitatii intreprinderii la mediul economico-social. Aceasta functie reflecta viziunea noua a marketingului asupra relatiei intreprindere-mediu, potrivit careia intreaga acticitate a intreprinderii trebuie raportata permanent la fizioonomia si cerintele mediului. Conectarea la mediu nu semnifica o actiune pasiva din partea intreprinderii. Functia marketingului are un continut mai larg, constand in adaptarea operativa la conditiile exterioare in continua schimbare, ca si in fructificarea oportunitatilor, in chiar influentarea meiului prin contractarea sau simularea (dupa caz) a unor tendinte in evolutia acestuia, dezvoltarea cererii pentru anumite produse si servicii.

c) Satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum. Aceasta functie asigura finalitatea activitatii firmei, recunoasterea sociala "de facto" a concordantei dintre produsele (serviciile) in care se materializeaza intr-un ansamblu de masuri, vizand producerea numai acelor produse (servicii) care sunt necesare pentru consum, distribuirea lor in conditii optime, asigurarea unor posibilitati largi de alegere corespunzatoate a tuturor gusturilor si preferintelor, largirea gamei serviciilor comerciale, informarea consumatorilor asupra modalitatilor rationale de utilizare a poduselor etc.

Totodata, relizarea acestei functii presupune si educarea gusturilor consumatorilor, crearea de noi tendinte, orientarea cererii de consum in concordanta cu interesele generale ale societati.

d) Maximizarea eficientei economice (a profitului) reprezinta o alta functie a marketingului. Realizarea ei implica, mai intai, o judicioasa alocarea a resurselor. Ea pesupune optimizarea structurilor de productie, in deplina concordanta cu obiectivul firmei: in sfarsit, se are in vedere optimizarea desfasurarii tuturor proceselor economice care alcatuiesc fluxul complet productie-cost al produselor (serviciilor). In cadrul tuturor aceste momente, marketingul asigura, dupa caz, elemente de fundamentare (informatii), criterii de evaluare si de optiune , promovarea tehnicilor de rationalizare a activitatilor precum si alte elemente.

Aceste 4 functii acopera atat orientarea de marketing a activitatii, cat si mijloacele atingerii acestui scop. Nu pot fi puse pe acelasi plan, tocmai din acest motiv, dar nici odata dupa criterii ierarhice, intrucat nu sunt comparabile sub acest raport..

CAPITOLUL II

ANALIZA DIAGNOSTIC A ACTIVITATII ECONOMICE

LA S.C. "UNISEM" S.A.

S.C. UNISEM S.A. este persoana juridica romana, cu sediul in Bucuresti si a luat fiinta prin preluarea patrominiului si activitati " Intreprinderii de Valorificarea Semintelor de Legume si Material Saditor", in baza Legii nr. 15/1990 si Hotararii Guvernului nr. 1273/8.12.1990.

2.1. Obiectul activitate

Societatea desfasoara activitati in domeniile productie, comert si servicii pentru agricultura, fiind specializata in productia si comercializarea semintelor de legume, leguminoase alimentare, flori, plante furajere si cartofi.

In secundar, societatea desfasoara activitati de depozitare si conditionare a semintelor de legume, leguminoase alimentare,flori, plante furajere si cartofi , activitati de producere si valorificare de legume, cereale, cartofi, plante tehnice si furaje, activitati de preluare si comercializare a ingrasamintelor chimice, pesticide, ambalaje, unelte de gradinarit, diverse marfuri alimentare si nealimentare, precum si operatiuni de comert exterior.

In conformitate cu hotararea AGA nr. 1.1/26.07.2001, data in aplicare prevederilor O.U.G. nr. 76/2000 privind preschimbarea certificatelor de inmatriculare si autorizarea fuctionari societati comerciale. In anul 2001, prin cererea de inscriere mentiuni nr. 114355/21.09.2001, s-a modificat obiectul activitati principale din 0144 (alte service pentru agricultura) si 0130 (cultura cartofului, plante tehnice, medicinale si aromate).Inregistrate la infiintarea societatii, in cod 5121, comert cu ridicata a cerealelor, semintelor si furajelor, cu extensia "producere si comercializare seminte de legume, flori si cartof".

In anul 2001, obiectul obiectul de activitate a fost extins cu 3 noi activitati:

5263 - vanzari cu amanuntul care se efectueaza in afara magazinelor;

6024 - servicii de transport rutier de marfuri;

7482 - service de ambaler pe baza de tarif sau contract

2.2. Structura organizatorica

In anul 2002, conform organigramei aprobate prin Hotararea AGA nr. 5/27.03.2001, societatea a avut structuri administrative de reprzentare in 33 judete, astfel : 5 sucursale zonale (Bucuresti-Ilfov, Dolj, Mures, Suceava, Timis), 14 sucursale judetene (Alba, Bihor, Brasov, Galati, Gorj, Hunedoara, Ialomita, Iasi, Maramures, Neamt, Satu Mare, Salaj, Tulcea, Vrancea), 3 egentii (Giurgiu si Buzǎu in componenta sucursalei Bucuresti-Ilfov si Sibiu in componeta sucursalei Mures) si 9 puncte de lucru judetene din care 4 in cadrul Sucursalei Dolj (Olt, Mehedinti), Harghita in cadrul sucursalei Mures, Botosani in cadrul Sucursalei Suceava si Caras in cadrul Sucursalei Timis. Sucursala Galati are un magazine la Braila, iar Sucursala Iasi, la Vaslui.

O asemenea structura a functionat pana la finele anului 2002 cand Adunarea generala a Actionarilor a dispus elaborarea unei noi organigrme teritoriale care sa raspunda cerintelor impuse de O.U.G. nr. 76/2000 privind declararea si autorizarea activitatilor desfasurate in toate sediile secundare. Noua organigrama teritoriala prevede declararea si autorizarea fuctionarii pentru cele 81 puncte de lucru UNISEM din 33 judete, 5 sucursale zonale, 15 sucursale judetene, 2 agentii si 11 punte de lucruu judetene. S-a mai propus si organizarea a 22 laboratoare, unul pentru analiza calitati semintelor (la sediul Sucursalei Colentina).

In ceea ce priveste organigrama functionla, in cursul anului 2002 acesta a fost respectata si

aplicata ca structura asa cum a fost aprobata de aa, cu mentiunea a in executie nu s-a apelat la incadrarea de personal aferen posturilor vacante, cel existent reusind sa indeplineasca toate sarcinile.

Fig. 1. Organigrama teritoriala 2003

2.3 Valorificarea activelor disponibilizate

Conducerea societatii a propus Consiliului de Administratie valorificarea unui numar de 12 active cu valoare totala contabila de 3.577 mil. Lei, reprezentand 4,34% din totalul imobilizarilor corporale.

In urmaevaluari si desfasurarii procedurilor legale de licitatie, au fost definitivate si incheiate in anul 2002 un numar de 3 contracte de vanzare-cumparare, dupa cum urmeaza:

Tabelul 1

-lei-

Situatia incasarii acestora se prezinta astfel:

- SC Formobeximp SRL a achitat pe 6.12.2002;

- SC Horcop SRL are terment de achitare 15.08.2003;

- Popute Paul Petru a achitat pe 25.01.2003.

In anul 2001 s-a mai pus la vanzare si s-au scos la licitatie, in urma solicitarii a diversi potentiali cumparatori, urmatoarele active, pentru care, din pacate, nu s-au depus oferte de cumparare : constructi + terem Sucursala Iasi, magazine Roman, constructii + incinta Agentia Sibiu, spatii depozitare Giulvaz Sucursala Timis, 2 baraci Giurgiu, incinta Caracal, spatii depozitare, Bazau, deposit Lovrin, baraca Caracal.

In functie de solicitari se va actiona pentru valorificarea activelor neperformante.

In ceea ce priveste activele vandute anterior in leasing prin contracte cu clauza irevocabila de vanzare (16 contracte ) se poate spune ca s-au incasat lunar redeventele, cu mentiunea ca la inceputul acestui an, pentru alte 4 active (Covasna, Braila, Perieti-Ialomita si Bivolari-Iasi) cumparatorii au achitat in avans obligatiile contractuale si au intrat definitiv in drepturile de proprietate asupra activelor cumparate. Incheierea actelor de transfer definitive a acestor active este in curs de finalizare.

La finele anului 2002 s-au inregistrat 2 intarzieri la plata redeventei, respective SC Hibridul Harman Brasov si Cozolo Zinca Calarasi.

In prezent se afls in derulare un numar total de 12 contracte de leasing imobiliar cu clauza irevocabila de vanzare, a caror valoare ramasa a fost indexata in luna ianuarie a.c. de catre Consiliul de Administratie, conform clauzelor contractuale. Din acestea, in 2 situatii s-a solicitat si s-a aprobat plata in avans a redeventei pe anul 2003 : SC Agrosem Impex SRL Cluj pentru 6 luni si SC Complex Seminte Barlad pentru 9 luni. Plata s-a efectuat conform aprobarii, in luna ianuarie a.c.

De la inceputul procesului de privatizare si pana in prezent, au fost date in leasing (rate) sau vandute un numar de 32 active. Cu exceptia activelor care au facut obiectivul programului de privatizare ASAL (11 sucursale), restul activelor in cauza (in principal depozite si magazii) nu au mai putut fi utilizate in conditiile restrangerii pietei de desfacere, generand doar cheltuieli cu paza si intretinerea. Pe de alta parte, sumele incasate au permis finantarea amplificarii programelor comerciale, fara a mai fi necesara apelarea la credite suplimentare.

Urmare unor solicitari, in acest an s-au facut evaluari si s-a aprobat scoaterea la vanzare a urmatoarelor active: Incinta + constructii Focsani, Sucursala Vrancea si Baraca metalica cu 2 mori, Sucursala Suceava.

Valoarea contabila totala a acestora este de 439 milioane lei, iar pretul total de pornire a licitatiei, stabilit prin raportul de evaluare, este de 1.530 milioane lei. Procedura de vanzare este in prezent in derulare, conform prevederilor legale.

2.4 Activitatea economico-financira

Comercializarea semintelor, ingrasamintelor si a produselor complementare s-a desfasurat in anul 2002 prin desfacerea cu ridicata din depozitele sucursalelor, agentiilor, punctelor de lucru si prin desfacerea cu amanunul prin cele 169 de magazine si puncte de desfacere.

Productia agricola s-a desfasurat in 5 sucursale, pe o suprafata de 1.952 ha., din care 1.032 ha teren propriu si 920 ha teren arendat.

Realizaea indicatiilor economico-financiari:

Tabelul nr. 2.

mii lei-

Din indicatorii prezentati se desprind urmatoarele concluzii:

La activitatea de explorare, cea care in fond reflecta efortul pentru cresterea de ansamblu a societatii, se inregistreaza depasiri atat fata de nivelul realizarilor anului anterior, cat si fata de angajamentul stabilit prin planul anului 2002 .

Fata de plan, veniturile din exploatare realizate sunt mai mari cu 20,13%, ceea ce inseamna 41,5 miliarde lei, rezultand un profit cu 29,62% sau in cifre absolute 5,3 miliarde lei mai mare decat cel planificat, la 8,38%.

Cresterea de 5,3 miliarde lei inregistrata fata de plan la profitul din exploatare, poate fi defalcata astfel: 3,6 miliarde lei pe seama factorului cantitativ, respectiv a cresterii veniturilor realizate si 1,7 miliarde lei pe seama factorului calitativ, respectiv a cresterii ratei profitului prin imbunatatirea raportului dintre cresterea veniturilor si a cheltuielilor.

Privind activitatea financiara, singura cu rezultate sub cele planificate, respective o pierdere de 103 milioane lei fata de 25 milioane lei planificat, putem spune ca acest rezultat este consecinta unei decizii cel putin ciudate a Curtii de Conturi Sibiu, care a obligat societatea la plata de doua ori a sumei de 143 milioane lei reprezentand dobanzi la un credit contractat in anul 1994 prin ignorarea platii facute catre Banca Agricola si confirmata de acestea.

La activitatea exceptionala profitul neplanificat de 3,4 miliarde lei este o consecinta a valorificarii unor active care nu mai erau utilizate la intreaga lor capacitate.

In acest an s-au vandut active de peste 4,1 miliarde lei, respectiv 0,05% din totalul imobilizarilor corporale.

Din analiza realizarii profitului net se constata o depasire cu 54,79% fata de planul anului 2002 , dar si cu 64% fata de realizarile anului 2001 , atat datorita depasirii profitului brut , cat si prin reducerea semnificativa a cheltuielilor nedeductibile legate de majorari la plata obligatiilor bugetare si la constituirea de provizioane pentru casari de seminte.

Ponderea principalelor elemente de activ si de pasiv in totalul acestora si felul in care ele au evoluat intre sfarsitul anului 2001 si sfarsitul anului 2002, se prezinta in continuare.

Tabelul nr. 3

-milioane lei-

O analiza de ansamblu scoate in evidenta o crestere de 15% a cativului si pasivului fata de anul precedente are in activ se manifesta pron majorarea stocurilor si a creantelor, iar in pasiv prin majorarea capitalului social,a rezervelor si, ca fenomen negative, cresterea datoriilor , in special a creditorlor diversi.

Contributia sucursalelor la venituri, cheltuieli si profit inregistrata de societate in anul 2001, ca si eficienta fiecarei sucursale, eprimata prin rata profitului, sunt redate in tabelul urmator:

Tabelul nr. 4

Realizarea principalelor elemente economico-financiare pe sucursale

-mil. lei-

Cheltuielile si profitul sucursalelor sunt influentate de cheltuielile pe stoc repartizate si provizioanele constiuite pentru semintele cazute sub STAS si pentru clienti insolvabili. Este primul an in care toate sucursalele contribuie la profitul realizat de societate.

Din punct de vedere al contributiei la profitul total, trebuie evidentiat faptul 6 sucursale realizeaza in acest an depasirea praului de 1 miliard lei si ca profitul obtinut de acestea reprezinta 61,9% din profitul total. Acestea sunt:

Tabelul nr. 5

Fata de anul 2000, intre primele 6 sucursale, din punctual de vedere al aportului la crearea profitului societatii, se constata accelerarea celor din Iasi si Arad, ca si retrogradarea celor din Dolj si Bihor.

Datorita faptului ca, din pinctul de vedere alvolumului de activitate, sucursalele acopera o plaja de venituri intre 69,5 miliarde lei Colentina si 2,2 miliarde lei Vrancea, am considerat necesar sa analizam activitatea acestora.

Tabelul nt. 6

Sucursale foarte mari (peste 20 miliarde lei venituri):

Dintre acestea, Sucursala Colentina si Ialomita merita evidentiate in mod deosebit pentru ca volumul activitatii a fost insotit de o eficienta peste medie, ele inregistrand depasirea cifrelor planificate ca si a celor relizate in 2001, atat la venituri, cat si la profit si rata profitului.

Putem spune ca realizarilor acestor sucursale in 2001 sunt un exemplu de eficienta in valorificarea resurselor de care au dispus (dotare, forta de munca), care le situeaza in fruntea plutonului de 19 sucursale din componenta societatii.

Sucursala Tulcea, desi cu o contributie important la rezultatele S.C. "UNISEM"S.A.este in regres fata de anul trecut, ca eficienta si, in consecinta , a obtinut un profit interior celui din anul 2001 si a celui planificat.

Sucrsala Dolj constituie un caz deosebit. Desi veniturile inregistrate la sucursala depasesc pe cele realizate in 2001 ca si pe cele planificate pentru 2002, o rata a profitului de numai 1,86% cea mai scazuta pe societate, a condos la nerealizari de peste 2,4 miliarde lei la profit fata de anul 2001.

Tabelul nr. 7.

Sucursale mari (venituri intre 10 si 14 miliarde lei:)

Din aceste sucursale se remarca in mod deosebit Sucursala Iasi, cu depasiri la toti indicatorii, atat fata de realizarile anului anterior, cat si fata de plan care, datorita eficientei exprimata de de rata profitului, se situeaza, prin profitul realizat, la nivelul sucursalelor foarte mari. Celelalte 4 sucursale din aceasta grupa prezinta o varietate de situatii, realizari si nerealizari, astfel:

Sucursala Bihor inregistreaza depasiri atat fata de plan, cat si fata de realizarile anului 2000, atat la venituri, cat si la profit, dar, desi realizeaza o rata a profitului peste medie pe societate, aceasta e sub cea realizata in 2001.

Sucursala Mures si Timis depasesc realizarile anului 2001 la profit si rata profitului, dar nu realizeaza profitul asumat prin plan.

Sucursala Suceava depaseste realizarile anului 2001 la profit si rata profitului, dar nu si la venituri si se inscrie sub plan la toti indicatorii.

Tabelul nr. 8

Sucursale mijlocii (venituri intre 6 si sub 10 miliarde lei):

Sucursala Brasov, desi ca nivel al profitului se situeaza intre primele 6 sucursale, are fata de anul 2001 o rata a profitului inferioara si nerealizari ale planului la toti indicatorii.

Sucursala Neamt este una din evidentiatele anului, reusind depasiri la toti indicatorii, atat fata de realizarile anului 2001, cat si fata de plan si inscriandu-se in randul celor care dau siguranta unei activitati desfasurate cu competenta.

Sucursala Satu Mare este una din cele care, datorita activitati fara eficienta din semestrul II, a compromise rezultatele foarte bune obtinute in prima parte a anului. Fata de anul 2001 a realizat depasiri la toti indicatorii, dar nu a reusit realizarea profitului planificat.

Sucursala Gorj a realizat depasirea veniturilor fata de plan, cat si fata de realizarile anului trecut, dar in conditiile unei rate a profitului mai mica, care arata ca nu a valorificat efficient toate resursele pentru crearea de profit.

Tabelul nr. 9

Sucursale foarte mici(venituri sub 6 miliarde lei):

In aceasta ultima grupa, Sucursala Alba datorita celei mai ridicate rate a profitului, reuseste ca prin nivelul profitului obtinu sa intre in grupul celor 6 care au depasit 1 miliard de lei si devanseaza la cel mai important indicator 8 sucursle cu venituri superioare. Sucursale Galati si Maramures au realizat depasiri la toti indicatorii, atat fata de realizarile anului 2001, cat si fata de cifrele planificate. Si Sucursala Vranceaa avut depasiri fata de realizarile anului 2001 si fata de plan la venituri si profit, dar in conditiile obtinute unei rate a profitului inferioara fata de 2001, ceea ce arata ca nu nu

au fost epuizate rezervele de crestere a profitului.  

Sucursalele Hunedoara si Salaj au realizat cifre superioare anului 2001 la toti indicatorii, dar nu au reusit sa ajunga la ceea ce si-au propus prin plan privind eficienta si nivelul profitului

In colcluzie, indifferent de grupe, putem spune ca sucursalele Colentina, Ialomita, Iasi si Alba, prin cifrele realizate in 2001, merita evidentiate in mod special si constituie modelul spre care sa tinda toate celelalte. De asemenea, merita evidentiate activitatea Sucursalelor Bihor, NeamT, Gorj, Galati , Maramures si Vrancea, care au realizari superioare fata de anul 2000, cat si fata de cifrele asumate prin plan. Toate celelalte sucursale, mai putin Dolj-ul, au inregistrat si plusuri, dar si minusuri in activitate.

Capitalul de lucru este indicatorul care exprima capacitatea de autosustinere a activitati unei sucursale, exprimand capitalul disponibil pentru desfasurarea activitatii curente, deci capitalul cu care sucursala poate relua un ciclu de activitate prin valorificarea completa a activelor curente si lichidarea obligatiilor curente.

Tabelul nr. 10

-milioane lei-

Ca urmare a unei activitati profitabile, desfasurate in timp, unele sucursle s-au creat o buna capacitate de autosustinere, data de ponderea capitalului de lucru in total cheltuiuli: Brasov 43,5%, Colentina 40,5%, Colentina 40,5%, Alba 27%, Suceava 24, 9%, Vrancea 22,2%, Iasi 19,4%.

Toate aceste sucursale si-au desfasurat activitatea in anul precedent fara a fi obligate sa apeleze la credite si mentinand un nivel al datoriei catre Societate sub nivelul capitalului de lucru.

Pe de alta parte, sucursalele care de-a lungul anilor s-au multumit cu rezultate modeste, in unii ani chiar negative, nu au reusit sa-si creeze independenta financiara, capitalul de lucru acumulat acoperind in mica proportie cheltuielile anulate. In aceasta situatie se gasesc: Tulcea si Gorj 8,6%, Timis 8,5%, Maramures 7%, Salaj 4,5%, Dolj 4,3, Satu Mare 2,4%.

Pentru a-si desfasura activitatea, aceste sucursale au fost in situatia de a apela la credite, sau sustinerea din partea Societati. Ponderea in cheltuieli a capitalului capitalului de lucru propriu, a creditelor si a datoriei catre Societate, se prezinta astfel

Tabelul nr.11 -%-

2.5 Productivitatea muncii

Rezultatele obtinute de Societate in anul 2002 sunt o consecinta, in primul rand, a modului cum a participat fiecare sucursala la reducerea cheltuielilor cu

Salariile in total cheltuieli de exploatare, ca si la participarea fiecarui salariat la obtinerea veniturilor si a profitului de exploatare.

Productivitatea muncii o vom analiza atat prin prisma numarului de salariati

permanenti, cat si a numaruui total de salariti care include si muncitori folositi sezonier:

Tabelulnr. 12

Tabelul nr.13

Ponderea cheltuielilor cu salariile in cheltuieli de exploatare

si productivitatea munci in sucursalele UNISEM - anul 2002

Ponderea cheltuielilor cu salarii in costuri directe

in anul 2002 la sucursalele Unisem

Tabelul nr.14

Profitul la 1000 lei cheltuieli cu salariile si profitul pe salariat la sucursalele UNISEM in anul 2002

Profit din exportare la 1000 lei cheltuieli

cu salariile in 2002

Asa cum reiese sintetic din datele prezentate in table, fata de plan s-au realizat in 2001 rezultate mai bune sub toate aspectele, in ce priveste aportul salariatilor la realizarile societatii. Astfel depasirea cu 20,6% a veniturilor din exploatare s-a realizat printr-o crestere cu numai 3,9% a cheltuielilor cu salariile si cu numai 7,7% a numarului total de salariati, ceea ce inseamna ca fiecare salariat a obtinutvenituri mai mari cu 34,9% milioane lei/an (112%), in timp ce ponderea cheltuirlilor cu salariile in total cheltuieli de exploatare, si deci si venituri din exploatare, a fost mai mica cu 1,7%. Depasirea profitului din exploatare cu 34,7% s-a realizat in conditiile in care profitul la fiecare 1000 lei cheltuieli cu salariile a fost mai mare fata de plan cu 71,6 lei si pe fiecare salariat s-a obtiunut un spor de profit de 2,28 milioane lei

Aportul sucursalelor la rezultatele pe Societate este foarte diferit, el indicand, mult mai pregnant eficienta activitatii de baza.

Astfel, din datele prezentate in tabel reiese ca majoritatea sucursalelor au obtinut rezultate bune pe total, pe baza unei munci eficiente in activitatea de exploatare (din care au fost excluse cele din chirii, ca nefiind un aport al muncii salariatilor). Primele 6 sucursale intr-un top al eficientei, se gasesc tot in primele 6, chiar daca nu in aceeiasi ordine ca in clasamentul productivitatii, exprimat ca profit obtinut de fiecare salariat. Acestea sunt:

Tabelul nr. 15

Cu rezultate foarte bune in acest clasament. Sucursala Braso este intr-o situatie speciala - activitatea pentru care este evidentiata aici fiind o combinatie intre inchiriere de spatiu si prestare de servicii.

Cu rezultatele apropiate de limita supravietuirii din exploatare sunt Sucursala Salaj si Vrancea si cu rezultatele negative,respective pierderi din exploatare, urmatoarele:

Tabelul nr.16

2.6. Datoriiel societatii

La sfarsitul anului 2002, datoriile S.C. UNUSEM S.A erau de 55 miliarde lei, din care restante 11,1 miliadre lei, fata de 40,3 miliarde lei si restante 13,8 miliarde lei la inceputul anului:

Tabelul nr. 17

-mii lei-

*) 5,8 miliarde lei reprezinta credite restante care au fost preluate de A.V.A.B. de la Banca Agricola, desi in momentul preluarii rambursarea lor se desfasoara conform graficelor de reesalonare convenite cu conducerile cucursalelor Bancii Agricole din Buzau si Neamt.

Tabelul nr. 18

- mii lei -

Datoriile au crescut, comparative cu cele de la inceputul anului, la credite curente cu 4,4 mild. Lei, la furnizori cu 9,8 mild. lei aceasta crestere regasindu-se in stocurile de marfa mai mari cu 14,8 mild. lei fata de aceasta perioana si la alte datorii cu 9,8 mild. lei, datorita cresterii valorii marfurilor in consignatie din componenta stocului. S-au inregistrat diminuari mai importante la credite restante, devenite datorii catre A.V.A.B. cu 3,5 mild. lei.

Stocurile au crescut fata de inceputul anului , cu 2,3 mild. lei, din total creante, 4,5 mild. lei reprezinta sume ce urmeaza a fi incasate de la buget pentru subventii (3,2 mild. lei) si T.V.A. (1,3 mild. lei). NIvelul creantelor neincasate la termen a scazut cu 0,7 mild. lei.

Raportul dintre nivelul datoriilor si al stocurilor si creantelor, consecinta a eficientei activitatii desfasurate de Societate, este pentru al treilea an consecutiv subunitar, respectiv 50,7% ceea ce asigura desfasurarea in conditii de independenta financiara a activitatii.

2.7. Activitatea de comert a constat in anul 2002 ca si in anii anteriori, in principal in livrarea semintelor. Constituirea stocurilor de seminte s-a facut pe baza de contracte, in cea mai mare parte de la Statiunile de Cercetari Legumicole.

Tabelul 19

Programul de constituire a stocurilor s-a realizat astfel:

In anul 2002, fata de 2001, se constata o crestere a cantitatilor de seminte preluate: preluarile in anul 2002 au fost cu 32% mai mari decat cele din 2001. Aceasta se datoreaza diversificarii activitatii sucursalelor UNISEM care au preluat si valorificat cantitati importante de seminte de grau, orz, avaz, porumb etc. In permanenta intreprinderea a urmarit constituirea de stocuri de seminte destinate valorificarii, numai in functie de cerintele pietei.

Aparitia concurentei neloiale si promovarea unor produse de proasta calitate si la preturi mici pot fi contracarate numai in cadrul unei strategii care sa cuprinda cresterea calitati semintelor pferite, modul de ambalare, actiuni de reclama si prezentare a produselor, asistenta tehnica, dar si o actiune ofensiva asupra factorilor de raspundere guvernamentali si ai administratiei locale.

Tabelul nr. 20

Livrarile cu amanuntul si ridicata in anul 2002, comparative cu anul 2001:

Asa cum reiese din datele prezentate, in anul 2002 preocuparea a conducerii UNISEM si a sucursalelor din subordine a fost valorificarea unor cantitati cat mai mari de seminte de legume, furaje, sereale, cartofi etc., precum si a unor produse complementare necesare in agricultura (ingrasaminte si pesticide, unelte agricole etc.).

Vanzarile, atat cu ridicata, cat si cu amanuntul, in anul 2002 au depasit semnificativ pe cele realizate in 2001, respectiv 111% la comert cu ridicata si 132% la comertul cu amanuntul. In 2002 putem evidentia cresterea vanzarilor la semintele de legume: la vanzarile cu ridicata cu amanuntul 1234 tone fata de 66 tone (186%). Toate acestea demonstreaza ca sicietatea UNISEM reprezinta o forta pe piata semintelor din Romania.

In ceea ce priveste vanzarea atat cu ridicata, cat si cu amanuntul, pe primul loc se situraza Sucursala Colentina, care a realizat 35.077.333 mii lei, apoi sucursalele Dolj cu 20.912.458 mii lei, Suceava, Tulcea, Satu Mare etc.

Este interesant de subliniat faptul ca in anul 2002 a crescut ponderea vanzarilor , 26% reprezentau vanzarilor cu maanuntul, iar in anul 2002 acest procent a crescut la 30%, stiut fiind ca livrarile cu amanuntul stau la baza unei rentabilitati ridicate. Comparativ, volumul vanzarilor cu ridicata si amanuntul au insumat 102,3 miliarde lei, respectiv 44%. Aceasta activitate de comert s-a derulat in proportie de 97% prin cele 82 magazine proprii si inchiriate si numai 3% prin 87 puncte de desfacere. De aceea, este necesara o convergenta a eforturilor pentru deschiderea de noi magazine, cu prioritate in pietele agglomerate din zonele legumicole.

Venitul mediu realizat in 2002 pe magazine, a fost de 1.147 miliarde lei, iar profitul mediu de 255 milioane lei. Profituri medii de peste 330 milioane lei pe magazine au realizat Sucursalele Colentina, Tulcea, Satu Mare, Mures, Brasov si Alba, ceea ce arata ca acestea, pe langa faptul ca au reusit sa deschida magazine in zone cu vad commercial, se ocupa si de buna lor aprovizionare, in comparatie cu cele din judetele Hunedoara, Gorj, Neamt, Salaj si Suceava unde s-a realizat pe fiecare mafazin, un profit sub 110 milioane.

De aceea, in 2003, pe langa necesitatea de a deschide noi magazine in zone cu vad comercial, sucursalele societatii trebuie sa aiba in obiectiv si modul de aprovizionare a magazinelor existente si diversificarea produselor, mai ales cu seminte pentru solaria si florii si flori din import, pentru a creste volumul vanzarilor si a profitului pe magazin.

Desi punctele de desfacere cu activitate sezoniera au participat numai in proportie de 3% la volumul total al vanzarilor, profitul mediu de 15,7 milioane lei obtinut recomanda crestera numarului acestor si preocuparea pentru deschiderea de asemenea puncte si de catre Sucursalele Alba, Bihor, Brasov , Galati, Gorj, Tucea si Vrancea, care pot acoperi zone nedeservite de magazine.

Tabelul nr. 21

Venituri din vanzarea marfurilor cu amanuntul si cu ridicata in anul 2003

Tabelul nr. 22

Vanzarile prin magazine in 2002

- mii lei -

Tabelul nr. 23

Vanzarile prin puncte de desfacere 2002

PROFIT MEDIU PUNCTE DE DESFACERE LA SUCURSALELE UNISEM IN ANUL 2002

Vanzarea produselor complementare in 2002

Societatea UNISEM a dezvoltat activitatea de vanzare, mai ales in regim de consigatie, dar si cu plata la termen de 30-60 zile, a produselor complementare (ingrasaminte chimice, pesticide - in special microambalate, aparate de stropit, unelte agricole, produse din polietilena, produse alimentare si plante medicinale), atat in vederea sporirii veniturilor si a profitului, cat si a cresterii activitatii ofertei pentru producatorii agricoli.

In anul 2002, s-au vandut, prin retelele proprii ale sucursalelor UNISEM, produse complementare in valoare de 64 miliarde lei, fata de 44,7 miliarde lei in 2001 (143%), inregistrandu-se la acest capitol un nivel al cresterii superior celui inregistrat pe ansamblul activitatii.

Veniturile din vanzarea produselor complementare au reprezentat in anul 2002, 26% din totalul veniturilor obtinute prin activitatea comerciala. Participareea sucursalelor la realizarea acestei depasiri este extreme de diferita.

Structura vanzarilor de produse complementare in anul 2002, comparative cu anul 2001, a fost urmatoarea:

Tabelul nr. 24

Dintre sucursalele societati cu realizari notabile in efortul de completare a veniturilor prin vanzarea de produse complementare, se disting: Dolj (cu vanzari de 14,3 miliarde lei), Bucuresti (de 8,8 miliarde lei), Suceava (de 6,6 miliarde lei). Exista insa trei sucursale: Brasov, Gorj, Galati, cu vanzari sub 600 milioane lei, iar un numar de 5 sucursale sub 2 miliarde lei: Alba, Satu-Mare, Ialomita, Vrancea si Salaj.

Cu toate ca ponderea cea mai insemnata in vanzarea de produse complementare o detine vanzarea ingrasemintelor chimice, nu putem sa nu remarcam scadera volumului vanzarilor fata de anii anteriori. Astfel, in anul 2002 s-au vandut 5.177 tone fata de 6.011 tone in anul 2001 si 7.099 tone in anul 2000. Din pacate, scaderile s-au inregistrat si la insecto-fungicide, ceea ce trebuie sa conduca la analiza si masurari concrete, pentru viitor.

Tabelul nr. 25

Vanzarile produselor complementare in anul 2002

Scaderea volumului vanzarilor este consecinta atat a lipsei disponibulitatilor financiare la producatorii agricoli , cat si a unor difunctionalitati in derularea contractelor cu principalii producatori de ingrasaminte.

Pentru remedierea acestor probleme au fost semnate noi contracte atat cu S.C. Azomures S.A., cat si cu S.C. Sofert S.A. Bacau, punand bazele unei colborari mai eficiente si de durata.

Valoarea de 14,9 miliarde lei, realizata din vanzarea pesticidelor, a fost asigrata in principal din colaborarea cu firmele : S.C. Redomix S.R.L. Timisoara pentru 4,6 miliarde lei, S.C. Alcedo S.R.L. 2,8 miliarde lei, S.C. Sulcup Prod S.R.L. Bucuresti 1,4 miliarde lei si S.C. Makhteshim Agan Marom Ramania 0,55 miliarde lei.

De mentionat a in cadrul vanzarilor de ingrasaminte chimice si de pesticide, o pondere tot mai mare o reprezinta cele microambalate.

2.8. Activitatea de export-import

In 2002 s-au realizat importuri numai la semintele pentru care necearul nu a putut fi asigurat pe plan intern.

Astfel, de la firma LARSEN SEEDS - Danemarca, in cadrul unui contract cu plata la vanzare, au fost preluate seminte de leustean, pastarnac, telina si varza, in valoare de 12,7 mii

dolarii SUA. Din acestea nu s-au valorificat in totalitate la intern semintele de varza Braunschweig, astfel ca din contract s-a achitat numai suma de 11,2 mii dolari SUA, diferenta de 1.500 dolari SUA urmand a fi achitata dupa vanzarea semintelor ramase pe stoc.

De la firma DLF Trifolium - Danemarca, au fost importat seminte de gazon ornamental si umbra, de trifoi alb si rosu, in valoare de 24.5 Euro, cu plata la 60 zile.

Din punct de vedere valoric, cel mai important import a fost cel de sflecta furajera de la firma poloneza Malopolski Had-Roslin, in suma de 61,3 mii dolari SUA, conditiile contractului prevazand plata in doua transe : 50% avans si 50% la 14 zile de la livrare..

Colaborarea cu 3 firme s-a dovedit profitabila pentru parti, astfel ca ea continua si in anul 2003, urmand a deveni permanenta, in masura in care se vor respecta clauzele contractuale.

Pe langa importurile directe prezentate, societatea a preluat, prin licitatiile organizate, si a valorificat pe piata interna seminte din import de la reprezentanti unor firme de prestigiu in Romania: Universal Impex Co S.R.L., Ghesaf Trade S.R.L. Revaho Romstaho Agro S.R.L., in valoare de 41,3 mii dolari S.U.A. si 32,3 D.M., cu conditii de plata deosebit de avantajoase.

In anul 2002, societatea a incasat, printr-un contract cu firma BALEX - Austria, realizarea unui export de castraveti de tip cornison pentru conserve. S-a reusit doar livrarea unei cantitati de 40 tone in suma de 13mii D.M., eficienta economica a societatii fiind destul de redusa.

Este necesar, de asemenea, ca societatea sa caute alte segmente de pita, in mod deosebit pentru: fasole de camp, mustar, coriandru etc.

Privind sumele nerecuperate din exporturile derulate in anii anteriori, precizam ca:

- Suma de 212,3 mii dolari USD, din contractul cu SIR Seminte Balti, are sanse minime de a fi recuperata, datorita situatiei firmei din Republica Moldova. In aceste conditii, UNISEM S.A. a declansat demersurile necesare pentru declararea starii de faliment si lichidarea acestei firme.

- Pentru suma de 74,4 mii USD restanta din contractul cu firma Gibo Enterpries, Cairo, Rgipt, s-au facut interventii la Curtea de Apel Bucuresti si la Ministerul Justitiei pentru acte si relatii, in vederea executarii silite asupra bunurilor si fondurilor banesti ale mentionatei firme.

2.9. Activitatea din agricultura

In anul 2002 S.C. "UNISEM" S.A. a avu in cultura o seprafata de 1.952 ha. Structura culturilor (ha.) a fost urmatoarea:

Tabelul nr.26

Din totalul de 1.952 ha., 1,463 ha., respectiv 75% au fost cultivate cu seminceri, fata de 70% in 2001, realizandu-se astfel un progress in idea de a asigura cat mai mult din necesarul de seminte din productie proprie.

In continuare, ramane preocuparea ca, in afara suprefetelor necesare sa asigure plata arendei in grau consum, restul sa se cultive numai cu culture semincere, functie de necesarul de comercializare.

Tabelul nr.27

Productiile realizate in anul 2002, in tone fizice, sunt:

Prezentam in tabelul de mai jos, veniturile si profitul realizate de sucursale in activitatea agricola:

Tabelul nr. 28

- mii lei-

Desi in anul 2001 toate sucursalele cu activitate agricola au raportat profit din aceasta activitate, nu putem sa nu remarcam marile diferente intre rezultatele acestor sucursale.

Astfel, daca Sucursala Ialomita a obtinut rezultate care pot fi considerate bune provind profitul pe hectar, nu acelasi lucru se poate spune despre rezultatele Sucursalelor Colentina si Tulcea.

Pentru a exemplifica diferentele intre sucursale, vom prezenta numai rezultatele obtinute la cultura graului de samanta "Dropia". Ialomita obtine o productie medie de 4,7 t.ha., cu chltuieli de 3,5 milioane lei/tona, iar la Colentina productia obtinuta a fost de 3 t.ha., si costurile 4 milioane lei/tona.

Diferenta dintre rezultatele obtinute de sucursale, luand in considerare si factorul climatic, ne arata ca agricultura este un capitol asupra caruia conducereaa Societati "UNISEM" trebuie sa insiste mai mult, intrucat productiile slabe cu costuri foarte mai la unele ferme sau culture, demonstreaza o lipsa de professionalism sau, si mai rau, o gestionare lipsita de responsabilitate a resurselor societatii.

Pentru a sustine aceste afirmatii, redam in tabelul de mai jos, situatia realizarilor comparative, la 7 specii de culture, intre sucursale. Atat productiile medii, cat si costurile realizate sunt extreme de diferite.

Tabelul nr. 29

Situatia privind productia medie si pretul de cost la culturile semincere

*) Culturi battue de grindina.

Este necesar sa subliniem ca activitatea agricola reprezinta pentru S.C. UNISEM o posibilitate de realizare a unor venituri importante.

De aceea, in acest an s-au cultivat in fermele de productie suprafete inseminate pentru producerea se seminte : 156 ha legume, 698 ha cereale, 154 ha plante furajere si 51 ha pentru producere de butasi.

2.10 Activitatea de cercetare si promovare a creatiilor noi

Societaea are un program propriu de cercetare si promovare a soiurilor noi (autohtone si straine) prin care se incearca sa se vina in intampinarea cerintelor impuse de cultivatorii de legume, flori, cartofi si furaje.

. In activitatea de ameliorare exista in testare finala doua noi soiuri (tomate si gulioare). Soiul de tomate Stefania a fost inclus deja in 2001 in Lista Oficiala, iar cu cele 2 kg de samanta produsa poate fi deja lansat in cultura. Este un soi cu productivitate mare (160t/ha prod. biologica), fruct mare (300-350g/buc) si calitate buna (>6,0 grade refractometrice S.U.), cu destinatie mixta consum-industrie.

Este in faza finala omologarea soiului de gulioare FAVORIT, care depaseste, cu peste 15% productie, soiul martor Dworski, avand si calitati alimentare superioare. El urmeaza a fi introdus in acest anin Lista Oficiala iar din 2003 societate va produce samanta pentru a putea fi valorificata pe piata.

Si tot in 2004, intreprinderea va inregistra alte doua soiuri de legume: soiuri de flori, creatii proprii ale UNISEM: un soi de nalba de gradina si un soi de mac de gradina.

Se realizeaza, in continuare, lucrari de cercetare, unele fiind in stadii avansate, mai ales cele la : sfecla risie, tomate cu fruct galben, pepen verzi si mazare de gradina.

. In activitatea de selectie conservativa. In aceasta activitate, in Lista Oficiala, S.C. Unisem S.A. estementinator de soiuri la un numar de 39 soiuri de legume, 28 soiuri de flori (mentinator sau comentinator).

In anul 2001, selectia conservativa s-a realizat la un numar de 27 de soiuri (unul de flori), apartinand la 26 de specii, fata de cele 32 planificate (84%), in cele 5 sucursale in care exista organizate campuri experimentale (Alba, Colentina, Dolj, Ialomita si Tulcea).

Ca urmare a acestei activitati laborioase s-au aobinut in 2001 un numar de:

. 1.652 elite din 27 soiuri si 149,272 kg seminte;

. 490 linii de perspectiva din 27 soiuri si 175,510 kg seminte;

. 659,350 kg samanta P.B. din 27 soiuri;

. 8371,700 kg samanta B din 27 soiuri;

. 57191,735 kg samanta certificata din 4 soiuri.

Tabelul nr. 30

*) Culturi batute de gradina.

Mai mult, comparand costurile de productie cu preturile de preluare, fie de la statiunile legimicole, fie din import, la aceleasi produse, se remarca faptul ca societatea a produs mai scump, uneori cu peste 40% la unele specii. Redam mai jos, o situatie comparativa in acest sens.

Tabelul nr. 31

- mii lei -

In anul 2003, S.C. "UNISEM" S.A. are planificat, in selecte conservativa, 32 de soiuri, din care 31 la legume, apartinand la 21 de speci si un soi de flori-nalba de gradina. In toate sucursalele sunt luate masurile tehnice si organizatorice, pentru realizarea castor campuri in conditiile cerute de normele experimentale.

. Activitatea de testare a soiurilor si hibrizilor de legume, din cele mai noi creatii autohtone si straine, se realizeaza de catre societate in fiecare an, in scopul de a identifica si promova in productie, soiurile cele mai valoroase si adaptate conditiilor de zona.

Este o activitate care presupune si in 2003 un volum extrem de mare si mai ales migalos de munca, iar urmatoarele cifre o confirma:

2

- suprafata campurilor de concurs 24.280 m

- numar de specii de legume - 24;

- numar de soiuri (hibrizi) ce se vor testa - 369.

Pe sucursale, aceasta activitate este repartizata dupa cum urmeaza:

- Sucursala Colentina: 111 soiuri apartinand la 10 specii de legume;

- Sucursala Dolj: 42 soiuri apartinand la 5 specii de legume;

- Sucursala Ialomita: 191 soiuri apartinand la 18 specii de legume;

- Sucursala Tulcea: 15 soiuri apartinand la 3 specii de legume.

. Program de cercetari commune si cofinantari

In anul 2002, activitatea de cercetare s-a desfasurat in comun cu ICLF Vidra si SCL Bacau, in cadrul a 9 proiecte, 7 fiind in continuare din 2001. Dintre acestea, 6 sunt proiecte in domeniul ameliorarii plantelor si vizeaza obtinerea de hibrizi de tomate, vinete, morcov, varza si soiuri de flori de camp rezistente la stress, iar 3 proiecte vizeaza asigurarea protentialului genetic in productia de seminte de legume si flori si optimizarea fertilizarii organice si minerale a acestor culture.

Programul de cercetare se desfasoara in perioada 2001-2005 si are o valoare totala a proiectelor de 11,217 miliarde lei, contributia S.C. UNISEM S.A. (coproprietar al rezultatelor, prin contractile incheiate), fiind de 1,373 miliarde lei pe perioada 2001 - 2005.

Dupa finalizarea acestor proiectte de cercetare, S.C. UNISEM S.A. devine copropritarul soiurilor si hibrizilor, nemaifiind necesar sa plateasca redevente.

2.11. Activitatea de investigatii

In 2003, avand in vedere posibilitatile de acoperire a necesarului prin resurse, societatea a stabilit un volum de investigatii de 3.800 mil. lei. Crearea unor surse suplimentare datorita depasirii profitului planificat si a posibilitatii aplicarii prevederilor Ordonantei nr. 97/2001 a M.A.A.P. a permis majorarea prevederilor initiale, le cel putin 4.433 mil. lei.

La 31 decembrie 2002, investigatiile realizate au fost in valoare de 5.050 milioane lei, din care 4.538 milioane lei (102,47% fata de cifra initiala) din surse proprii si 521 milioane lei din alocatiile acordate in conditiile Ordonantei nr. 97/2001 la achizitia de utilaje pentru agricultura. Sucursalele au contribuit la realizarea investigatiilor, astfel: Bihor, Colentina, Dolj, Galati, Hunedoara, Salaj, Satu Mare si Tulcea au depasit planul initial; Alba, Ialomita Maramures, Neamt si Suceava au realizat partial planul, iar Sucuralele Brasov, Iasi si Mures nu au realizat nimic din cifrele propuse.

Structura investigatiilor realizate in 2001 este urmatoarea:

. Lucrarile de constructii 2.178 mil. lei (43%), reprezentand lucrari de amenajare si modermizare a unor spatii existente la sucursalele Colentina, Satu-Mare si Suceava.

. Utilaje de lucru: 1.597 mil. lei (32%), reprezentand achizitii de utilaje agricole si masini pentru tratarea semintelor la sucursalele: Bihor, Colentina, Dolj, Ialomita si Tulcea.

. Mijloace de transport : 911 mil. lei (18%) masini Daci papuc pentru transport marfa;

. Tehnica de calcul si aparate de masura si control: 283 mil. lei (6%);

. Altele: 91. mil. lei (2%).

Tabelul nr.32

Plan si realizari investiti

Scoaterea din evidenta a mijloacelor fixe

In anul 2002 au fost scoase din evidenta mijloace fixe cu o valoare de inregistrare totala de 815 mil. lei, din care 505,8 mil. lei prin casare. Scoaterea din evidenta s-a facut, pe de o parte, ca urmare a vanzarii unor mijloace fixe si a unor utilaje nemontate (selectoare) care nun e sunt necesare in viitor si, pe de lata parte, ca urmare a casarii, in conformitate cu prevederile legale, a acelor mijloace fixe care, datorita uzurii fizice, nu mai puteau fi folosite si a caror reparare era ineficienta economic. Prin vanzare au fost scoase din evidenta mijloace fixe cu o valoare de inregistrare de 309,7 mil. lei si valoare ramasa de 10 mil. lei.

Prin casare, in conditiile legislatiei, au fost din evidenta mijloace fixe cu o valoare de inregistrare de 505,8 mil. lei, armonizate integral, asa cum sunt ele prezentate, pe sucursalele

Tabelil nr. 33

2.12. Capitalul social si piata de capital

La 1.01.2001 capitalul social a fost de 108.000.603 mii lei, in urmatoarea structura: SIF Muntenia 70,68%; MAAP (ADS) 0,38%; actionarii cuteren agricol 0,11%; actionarii PPM 28,83%. In cursul anului 2001 capitalul social a suferit modificari de nivel si structura, cu respectarea prevederilor legale, astfel:

1. - La 21 februarie 2001, in baza Hotararii AGA nr. 1/19.12.2000, capitalul social s-a majorat cu aportul in numerar de 3,9 miliarde lei, subscris si varsat in perioada de exercitare a dreptului de preferinta, de actionarul majoritar SIF Muntenia. Operaeratiunea a fost inregistrata cu cererea de mentiuni nr. 16385/7.02.2001, capitalul social crescand astfel la 111.900.603 mii lei.

2. - In conformitate cu prevederile art. 8 din Legea nr. 1/2000 si in baza Hotararii AGA nr. 6/27.03.2001, in aprilie capitalul social a fost denumit cu suma de 119.375 mii lei, reprezentand contravaloarea terenurilor agricole retrocedate fostilor proprietary. Aceasta s-a operat la ORC cu cererea de mentiuni nr. 95316/6.08.2001, capitalul social fiind diminuat astfel la 111.781.228 mii lei.

3. - In septembrie, ca urmare a obtinerii avizelor din partea Birourilor de Carte Funciara si Hotararii AGA nr. 1/26.07.2001data in termenul Legii nr. 268/2001 si HG nr. 626/2001, capitalul social s-a majorat cu suma de 3.868.881mii lei, contravaloarea a 10 certifivate de atestare a dreptului de proprietate asupra termenilor, conform HG nr. 834/1991. Majorarea s-a efectuat, conform reglementarilor mentionate, in contul actionarului MAAP -ADS, cu certificate de inscriere mentiuni nr. 114355/21.09.2001.

Ca urmare acestor modificari, capitalul social este de 115.650.109 mii lei, detinut pe grupe de actionari, astfel:

- SIF Muntenia 69,37%

- MAAP - ADS - 3,71%

- Actionari PPM 26,92%.

Acelasi nivel si structura se pastreaza si la data de referinta 15 martie 2000.

Evolutia nivelului si structurii actionariatului in ultimii ani se prezinta astfel:

Tabelul nr. 34

Pe parcursul anului 2001 procesul de concentrare a capitalului social a continuat lent, ca si in amul anterior (de la 11.807 actionari la inceput de an, la 11.691 actionari la finele anului - 20 decembrie). S-a inregistrat insa o crestere mai mult decat semnificativa a valorii medii a actiunilor tranzactionate, de la 200 lei in 2000, la 325 lei in 2001, tendinta care se mentine si in tranzactiile de la inceputul acelui an, circa 200 mii actiunii fiind cumparate la preturi de peste 330 lei/ actiune.

CAPITAL SOCIAL SI ACTIIONARIAT

  

2002

TOPUL ACTIONARILOR

CONCENTRAREA CAPITALULUI

19971998   19992000 2001 2002

Pe parcursul celor 5 ani de tranzactii, procesul de concentrare al capitalului social, exprimat in scaderea numarului actionarilor si cresterea valorii de piata a actiunilor, se prezinta astfel:

Tabelul nr. 36

2.13. Criterii de performanta

O sintaxa a activitatii desfasurate in anul 2002 in comparatie cu indicatorii de plan, este exprimata elocvent prin gradul de indeplinire a criteriilor de performanta:

Tabelul nr. 37

Indicatorii prezentati atesta desfasurarea de catre societate, in anul 2002, a unei activitati cu rentabilitate superioara celei planificate, prin depasirea cu 24% atat a ratei profitului net, cat si a ratei rentabilitattt economice.

Rata lichiditati generale, desi foarte buna nu s-a realizat la nivelul planificat, datorita meincasarii subventiilor de la buget, care au condos la un nivel al datoriilor peste cel avut in vedere la intocmirea planului. Aceeasi intarziere la plata de catre buget a subventiilor catre UNISEM, dar si catre clientii societatii, a condos si la nerealizarea indicatorilor de gestiune privind perioada de rambursare a datoriilor si de recuperare a creantelor.

Un alt indicator nerealizat este ponderea cheltuielilor cu personalul in valoarea adaugata. Nerealizarea acestui indicator este o consecinta a depasirilor inregistrate de cele mai nulte din sucursale la principalii indicatori, care cu rezultate asupra cresterii rentabilitatii si a productivitatii muncii.

Indicatorii prezentati pana acum, respecta modul de calcul avut in vedere la intocmirea B.V.C. -ului pe 2002, darn u exprima intrutotul realitatea, deoarece exclud din calcule sumele din subventii care, de fapt, sunt venituri din vanzarea marfurilor incasate insa prin intermediul statului. Desi nu modifica decat ca proportie sensul indicatorilor de mai sus, va prezentam realizare criteriilor de performanta.

Tabelul nr. 38

Pe ansamblu, activitaea societatii in anul 2002 a fost peste nivelul de eficienta stabilit prin plan si peste realizarile anului 2001.

CAPITOLUL III

EFICIENA ACTIVITATII DE PRODUCTIE

LA S.C. "UNISEM" S.A.

3.1 Producerea si comercializare semintelor

Performantele inregistrate in domeniul agriculturii sunt strans legate de natura si calitatea materialului biologic utilizat. Spre deosebire de alte domenii de activitate, agricultura isi produce o parte din elementele componente ale bazei sale tehnico-materiale, din randul carora se evidentiaza in mod deosebit semintele, materialul saditor si animalele de reproductie. In raport cu cantitatea acestor materiale, dar si strans legat de calitatea lor, se inregistreaza influente semnificative asupra sporirii productiei si cresterii productivitatii muncii agricole.

Spunem ca avem o agricultura moderna nu numai daca folosim mijloace tehnice adecvate, tehnologii performante si eficiente, dar si atunci cand sunt folosite in productie noi soiuri de plante, noi rase de animale cu o capacitate de productie mai mare, in urma carora sa se obtina o eficienta economica superioara. Iata de ce, in agricultura, munca de cercetare este nu numai utila, dar si eficienta. In ultimii ani, in lume, in naturii s-au facut descoperiri senzationale, iar procesele inregistrate in agricultura unor tari s-au facut descoperiri senzationale, iar procesele inregistrate, iar procesele inregistrate in agricultura unor tari s-au datorat implementarii acestor descoperiri; ele sunt legate de domeniile biologiei si genetici care permit crestere vitezei de inlocuire a soiurilor cultivate. Inlocuirea soiurilor de plante se produce extreme de rapid in agricultura tarilor dezvoltate.

Comparatia este oarecum asemanatoare cu performantele introducerii sistemului informatic, cu rapiditatea cu care sunt inlocuite componentele acestui sistem cu altele mult mai performante.

In agriculrura Romaniei, viteza de inlocuire a soiurilor este destul de lenta, cauza, in primul rand, de marginalizarea activitati de cercetare proprie, dat si de absenta resurselor financiare necesare achizionarii de soiuri performante din strainatate. Ceea ce se foloseste acum in agricultura romaneasca nu sunt cele mai performante soiuri, unele dintre ele sunt deja invechite dar si plafonale, opunand rezistenta conditiilor tehnice si tehnologiilor utilizate. Chiar si materialul biologic care se importa nu este dintre cel mai performant. O modificare radicala in agricultura trebuie sa inceapa cu asigurarea cinditiilor de productie, ceea ce impune si o modificare a structurii soiurilor si hibrizilor de plante, capabile sa valorifice efficient noile conditii.

Un rol hotarator in acest domeniu revine intreprinderilor specializate in producerea si comercializarea semintelor pe cai ilicite sau a semintelor fara certificarea calitatii acestora reprezinta tot atatea piedici in practicarea unei agriculturi performante.De calitatea semintelor trebuie sa se ocupe Ministerul Agriculturii.

Daca inainte, producerea si comercializarea semintelor mici de plante este S.C. "UNISEM" S.A., unitate cu o vasta activitate in domeniu.

Performantele acestei societati sunt cunoscute si recunoscute din punct de vedere calitativ in toata tara, dar sunt reflectate, de asemenea, in indicatorii economici de referinta.

Activitate de producere a semintelor este, prin ea insasi, o activitate rentabila, desigur in conditiile unui interes deosebit din partea activitatii manageriale. Dintr-o societate cu capital majoritar de stat, intreprinderea la care ne referim a devenit o societate cu capital preponderant

privat, in topul actionarilor fiind S.I.F. Muntenia, dar si persoane fizice. Consolidarea S.C. "UNISEM" S.A. s-a facut in mod continuu, capitalul social al intreprinderii a depasit 4,2 miliarde lei la nivelul anului 1993.

Perfotmantele in structura de productie a societatii s-au reflectat si in ceea ce priveste criteriile si indicatorii economico-finalciari.

Acestia din urma au avut o evolutie ascendenta an de an, 2002 fiind anul performantelor maxime (tabel) inregistrate de intreprindere. Veniturile au atins cifra de 285,5 miliarde lei, ceea ce inseamna o crestere nu numai fata de anul anterior (1,38 ori sau 38%) dar si in raport cu nivelul planificat in 2002 al acestuia (1,22 ori sau 22%); veniturile cele mai mari s-au inregistrat in activitatea de exploatare, activitatea de baza a societatii analizate. Ritmul de crestere al veniturilor trebuie insa comparat cu ritmul de crestere (sau eventual de scadere) al cheltuielilor corespunzatoare acestora. Ritmul acestora din urma (1.6 ori) a fost inferior ritmului veniturilor, ceea ce a creat premise favorabile ctesterii profitului pe ansamblul intrprindetii (1,6 ori).

Activitatea societatii "UNISEM" este aceea a producerii si valorificarii semintelor. Aceasta activitate integta este foarte avantajoasa, avantaj determinat de premisele generarii unui profit maxim. Este aproape legiferata idea potrivit careia avtivitatea avtivitatea agricola ca atare este cea mai putin rentabila, iar transferal de venit net din aceasta activitate in cele de procesare si comercializare este un asa-zis "furt". Frustrarea agricultorilor de rezultatele muncii lor este nepermis de mult accelerata de "foarfecele preturilor".

Ori, in conditiile in care aceeasi intreprindere aagricola se industrializeaza si se comercializeaza produsele, peofitul este mult mai mare si creeaza posibilitatea prodicatorilor agricili sa se capitalizeza, sa se retehnologizeze. Exemplu S.C. "UNISEM" S.A. este elocvent in acest sens.

Astfel, in structural or, veniturile din activitatea de exploatare a societatii au fost formate din 88% venituri din activitatea comerciala si doar 12% din activitatea agricola, in conditiile in care activitatea agricola este rentabila in acest domeniu al productiei agricole.

Insa, in structura cheltuirlilor totale aferente acestor venituri, cele referitoare la activitatea comerciala au reprezentat 87% , iar cele corespunzatoare activitatii agricole 13%. Toate acestea au facut ca in activitatea comerciala sa se inregisrteze 94%, iar activitatea agricola 6%, din profitul total la intreprindrii pe anul 2001, respectiv 95% si 5% din cel inregistrat pe anul 2002, ën plus, ritmul de crestere a profitului total din exploatare a fost de 18,33%, diferentiat pe tipuri de activitati, astfel: 19,17% pentru activitatea comerciala si 4,24% pentru activitatea agricola.

Un diagnostic cu caracter general privind ansamblul cheltuirlilor la nivel de intreprindere necesita efectuarea unei analize correlate al carui obiect il constituie situatia inregistrata in urmatoarele domenii mai importante:

a) variatia cheltuielilor pe total si pe tipuri de activitati, in dinamica;

b) modificarile intervenite in structura cheltuielilor totale pe tipuri de activitati;

c) variatia nivelului eficientei economice a cheltuielilor pe total si pe tipuri de activitati.

Tabelul nr. 39

Indicatori ai performantei economico-financiare

La S.C. "UNISEM" S.A

3.2. Rficienta economica a cheltuielilor de productie

In literatuta de specialitate, notiunea de cheltuiala s-a impus in teorie, cat si in practica economica ca un concept economic conform caruia orice consum de munca vie si materializata se exprima printr-un indicator sintetic fundamental.

Este stiut insa ca, pentru realizarea produselor, executarea lucrarilor si prestarea serviciilor, firmele consuma materii prime si materiale auxiliare, energie electrica, masini, utilaje si cladiri, combustibili, forta de munca, apa, teren etc. intr-o expresie consacrata consuma elemente ale factorilor de productie.

De asemenea, prin comercializarea produselor se consuma materiale de ambalat, cladiri pentru depozitarea produselor destinate vanzarii, forta de munca antrenata in activitatile de desfacere s.a.

Toate acestea sunt evidentiate si inregistrate in contabilitatea intreprinderilor sub denumirea de cheltuieli.

In cadrul cheltuielilor efectuate pentru realizarea veniturilor se include:

a) cheltuielile de exploatare;

b) cheltuielile financiare;

c) cheltuielile exceptionale.

Daca am definit in mod succinct notiunea de cheltuieli, tot atat de semnificaiva este si cea de eficienta economica, care, in fapt exprima raportul dintre efectul realizat si efortul depus pentru obtinerea efectului respectiv. Cum efortul materializat in cazul unei intre-prinderi se evalueaza sub forma cheltuielior, notiunea de eficienta economia a acestora se poate masura prin indicatorul "cheltuieli la 1000 lei venituri". Se poate spune ca avem o crestere a eficientei economice daca nivelul acestui indicator este subunitar si are o tendinta de scadere continua.

Pentru exemplificare am folosit datele economico-financiare ale unei societati de exceptie din agricultura romaneasca, S.C. "UNISEM" S.A., societate care se ocupa cu ponderea si comerccializarea semintelor de legume si material saditor. In secundar , societatea desfasoara activitati de depozitare si conditionare a semintelor de legume, leguminoase alimentare, flori, furaje si cartofi.

Analiza cheltuielilor aferente veniturilor vizeaza evolutia lor si factorii ce influenteaza nivelul si structura acestor cheltuieli.

Indicatorul "cheltuieli la 1000 lei venituri" se determina ca raport intre cheltuieli si venituri, folosind relatia:

Ch x 1000/V = ΣChi x 1000/Vi

Unde:

Chi - reprezinta cheltuielile totale pe cele trei tipuri de activitati

Vi- venituri totale pe cele trei tipuri de activitati:

Chi X 1000/ Vi - nivelul cheltuielilor la 1000 lwi venituri pe tipuru de activitati.

Rezulta deci, ca modificarea nivelului cheltuielilor la 1000 lei venitui se datoreaza influentei structurii veniturilor si a nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri.

Nivelul si evolutia acestor cheltuieli in cazul S.C. "Unisem" S.A se regasesc in tabelul 40.

Din analiza datelor prezentate se poate constata ca, ponderea veniturilor din exploatare, in totalul veniturilor a scazut in anul 2002 fata de anul 2001, in timp ce ponderea cheltuielilor de exploatare s-a marit in aceeasi interval de timp.

Veniturile financiare au inregistrat o diminuare accentuata in totalul veniturilor, fenomen contracarat de evolutia crescatoare a veniturilor exceptionale, a caror pondere s-a marit de peste 4 ori in intervalul de timp la care ne referim.

Ca urmare a faptului ca intreprinderea nu a contractat credite bancare, ponderea cheltuielilor financiare a fost deosebit de mica: in anul 2001, aceasta categorie de cheltuieli ocupa doar 0,5% din totalul cheltuielilor, iar in 2002 numai 0,6%.

Rata de eficienta a cheltuielilor este prezentata in tabelul 41.

Analiza eficientei cheltuielilor la 1000 lei venituri presupune utilizare unui model factorial adecvat, in urma caruia sa se poata determina cu exactitate factorii si influenta acestora. In acest scop se poate utilize relatia:

ΔCh X 1000/V= (Ch x 1000/V)1 - (C x 1000/V)0

Cu ajutorul acestui model factorial, calculam si analizam cheltielile la 1000 lei venituri in anii 2001 si 2002, si obtinerea variatiei acestui indicator si a factorilor care au contribuit la obtinerea acestei variatii:

ΔCh X 1000/V= -13.0 lei.

din care:

1. ca urmare a influentei modificarii veniturilor:

ΔCh X 1000/V (V)= -251,1 lei;

2. ca urmare a influentei modificarii cheltuielilor totale:

ΔCh X 1000/V (Ch)= 238,1 lei.

Daca avem in vedere ca situatia cheltuielilor la 100 lei venituri este diferita pe cele trei domenii de activitate (exploatare,financiara,exceptionala), se impune efectuarea unei analize de tip factorial, pornind de la modelul de analiza:

Σgi(chi x 1000/vi)

Ch x 1000= ----- ----- -------------- ,

100

unde:

gi - reprezinta structura (ponderile) veniturilor pe cele trei tipuri de activitati;

chi x 1000/vi - nivelul cheltuielilor la 1000 lei venituri, pe cele trei tipuri de activitati.

Rezulta , deci, ca modificarea nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri se datoreaza influentei structurii veniturilor si a nivelului cheltuielior la 1000 lei venituri, pe categorii de venituri.

Deci, calculul eficientei economice a cheltuielilor pe cele trei tipuri de activitati la S.C. "Unisem" S.A. se prezinta astfel:

ΔCh X 1000/V= -13.0 lei

din care:

1. ca urmare a influentei modificarii structurii veniturilor (table 40) pe cele trei tipuri de activitati:

ΔCh X 1000/V (g)= 73,97 lei;

2. ca urmare a influentei modificarii cheltuielilor la 1000 lei venituri pe domenii de activitate:

ΔCh x 1000/V (chi x 1000/vi)= -86,69 lei.

Din analiza datelor rezulta ca in anul 2001 s-a inregistrat o diminuare a indicatorului "cheltuieli la 1000 lei venituri", deci o crestere a eficientei cheltuielilor totale fata de anul anterior, care reprezinta efectul respectarii corelatiei de eficienta dintre ritmul ritmul de al veniturilor (137,57%) si ritmul de crestere al cheltuielilor (135,62), in perioada la care ne referim:

137,57% > 135,62%

In anul 2002, nivelul cheltuielilor la 1000 lei venituri a fost mai mic decat cel inregistrat in anul 2001, cu 13 lei. Aceasta situatie se explica prin actiunea urmatorilor factori:

a) modificarea structurii veniturilor, care are ca rezultat diminuarea indicatorului cu suma de 251,1 lei.

Acesta situatie s-a datorat reducerii ponderii veniturilor de exploatare de la 98,3% in anul 2001 la 97,8% in anul 2002. Tinand cont insa ca veniturile din activitatea de exploatare ocupa o pondere foarte mare in veniturile societatii, variatiile cheltuielilor la 1000 lei venituri din activitatile financiare si exceptionle au o influenta nesemnificativa.

b) modificarea cheltuielilor la 1000 lei venituri pe cele trei categorii de activitati a avut o influenta nefavorabila, deoarece contribuie la cresterea indicatorului "cheltuieli la 1000 lei venituri", deci la o scadere a eficientei acesteia, cu 238,1 lei. Desi cheltuielile exceptionale au scazut fata de anul precedent, aceasta insa nu a putut contracara cresterile cheltuielilor de exploatare si a celor financiare.

Tabelul nr. 40

Dinamica si structura cheltuielilor aferente veniturilor

- milioane lei-

Tabelul nr.41

Dinamica ratei de eficienta a cheltuielilor

lei -

CAPITOLUL IV

STUDIUL PIETEI DE SEMINTE CU DESTINATIE

HORTICOLA

4.1Piata S.C. "UNISEM" S.A

Pentru etapa actuala de dezvoltare a agriculturii spre piata libera, aceste raporturi dintre productie si consum pot fi exprimate prin cunoasterea urmatoarelor cerinte:

- cerinta de a produce mai mult si mai bine;

cerinta de a produce mai economic;

cerinta de a produce pentru satisfacerea cererii;

cerinta de a produce competitive.

Pentru aceasta este insa necesara prospectarea pietei, adica cercetarea si descoperirea manifestarilor si tendintelor proceselor si fenomenelor care au loc in cadrul ei, estimarea actiunilor viitoare, activarea , care in viitor trebuie sa devina o preocupare permanenta a producatorului si (sau) a intreprinzatorului din agricultura. Pentru aceste motive este necesar a fi efectuate teste asupra pietei.

De aici reiese rolul important care revine marketingului in descoperirea posibilitatilor pietei, in inovarea creatoare si in coordonarea operatiilor ce realizeaza legatura dintre producator si piata. Intrucat aceasta legatura este reprezentata de produsele sau serviciile intreprinderii, marketingul are sarcina de a ca acestea, prin avantajele de competitivite, sa fie preferate de piata, sa contribuie la succesul si implicit la majorarea beneficiului societatii comerciale.

Organizarea pirtelor, in conditiile liberalizarii preturilor are rol de a regula oferta, adaptand-o la cerere si de a actiona indirect asupra afirmarii preturilor. Regularizarea ofertei si cereri nu se realizeaza prin planificarea rigida, ci prin masuri positive (Subventii, bonificatii) sau si negative (taxe).

In perioada analizata s-a imbunatatit repartitia actuala a productiei de legume. S-a imbunatatit, de asemenea, sortimentul productiei de legume in sensul cresterii ponderii culturilor pe o valoare alimentara ridicata si cu cerinte mari fata de piata internationala. In de legume a Romaniei un loc aparte in ocupa cultura legumelor in spatii protejate: sere si solaria. Suprafata detinuta cu astfel de cultuti este de 1.1230 ha sere si 240 ha solaria.

Pe areale mai intinse in vest, sud-vest, sud si sud -estul tarii, indeosebi pe luncile raurilor s-au construit bazine si centre legumicole. Plantele legumicole mai putin pretentioase la cultura au fost extinse in cultura si zonele de nord si nord-vestul tarii.