Tipuri de structuri organizatorice

Tipuri de structuri organizatorice

Structurile organizatorice pot fi clasificate dupa mai multe criterii.

Dupa modalitatea de constituire si combinare a compartimentelor

deosebim: structura organizatorica de tip functional, structura organizatorica pe produs, structura organizatorica pe piete diferentiate pe zone geografice, structura organizatorica pe consumatori, structura mixta, structura organizatorica matriceala, structura organizatorica in retea.

Structura organizatorica functionala

Aceasta structura organizatorica se bazeaza pe functiunile traditionale ale

firmei - cercetare-dezvoltare, productie, comerciala, financiar-contabila, personal.

Pentru fiecare functiune se constituie unul sau mai multe compartimente. In firmele mici, activitatea mai multor functiuni se dezvolta intr-un compartiment. Figura de mai jos ilustreaza sintetic acest tip de structura organizatorica.

Fig. 4.2 Structura organizationala functionala

1 - Managementul Resurselor Umane

2 - Prognoza, Planificare, Dezvoltare

3 - Control Tehnic de Calitate

4 - Atelier proiectare produse si tehnologii

5 - Programarea, Pregatirea si Urmarirea Productiei

6 - Management

7 - Marketing

8 - Aprovizionare

9 - Vanzari

10 - Administratie, Secretariat, Protocol, Paza

11 - Financiar, Preturi

12 - Contabilitate

Acest tip de structura se foloseste cu prioritate in firmele mijlocii care ofera

o gama restransa de produse. Avantajul major al structurii functionale este acela ca angajatii sunt specializati intr-o arie ingusta de sarcini, ca baza pentru cresterea eficientei.

Structura functionala are si unele dezavantaje:

(1) Este dificil de stabilit responsabilitatea compartimentelor. De exemplu,

daca un nou produs esueaza, cine este vinovat - cercetarea-dezvoltarea, productia sau marketingul?

(2) Franeaza, intr-o oarecare masura, colaborarea intre compartimente.

Aceste dezavantaje ale structurii functionale au determinat firma IBM sa

renunte la acest tip de structura si sa treaca la structura organizatorica pe produs.

Structura organizatorica pe produs

Firmele mari care fabrica si comercializeaza o gama larga de produse au o

structura organizatorica pe produs. In acest tip de organizare se creeaza divizii semiautonome care proiecteaza, fabrica si comercializeaza un produs sau o gama restransa de produse. Totodata, la nivel central se stabilesc directori pe functiuni,

asistati de colaboratori specializati pentru anumite activitati. In figura se prezinta sintetic acest tip de structura.

Fig. 4.3 Structura organizatorica pe produs

Structurarea pe produse sau servicii intareste comunicarea intre

compartimentele fiecarei divizii care contribuie la fabricarea unui produs, ceea ce mareste eficienta fiecarei divizii. Totodata, pot fi masurate performantele fiecarei divizii in termeni de profit si pierderi.

Acest tip de structura are si unele dezavantaje:

(1) Genereaza conflicte intre divizii cu privire la alocarea resurselor.

(2) Cresc cheltuielile de administratie, intrucat pe langa personalul

functional situat la nivel central, fiecare divizie are propriile compartimente

functionale.

IBM s-a reorganizat trecand de la structura functionala la structura

organizatorica pe produs, constituind urmatoarele divizii semiautonome: computere personale, sisteme informatice de capacitate medie, echipamente de comunicatie si componente.

4.2.2.3 Structura organizatorica pe piete diferentiate pe zone geografice

Acest tip de structura se foloseste in industria extractiva, companii de

prelucrare a petrolului, companii de distributie a produselor si companii orientate pe servicii financiare. Aceasta forma de organizare este logica daca o firma trebuie sa fie plasata in apropierea resurselor de materii prime. Totodata, grupurile de vanzari si marketing pot fi organizate pe zone geografice. In figura 4.4 se prezinta organizarea pe zone geografice a diviziei de marketing de la o companie multinationala.

Fig. 4.4 Organizare geografica

Acest tip de organizare asigura o reducere a costurilor prin plasarea firmei

in apropierea resurselor de materii prime sau satisfacerea mai buna a nevoilor consumatorilor prin constituirea de grupuri de vanzari pe zone geografice.

Globalizarea competitiei exercita presiuni pentru extinderea acestei forme de

organizare care permite companiilor multinationale sa satisfaca mai bine nevoile diferitelor piete locale.

Un dezavantaj posibil al acestui tip de structura organizatorica consta in

conflictul care poate aparea intre diferite divizii si grupuri constituite pe diverse zone geografice.

Structura organizatorica pe consumator

Acest tip de structura se foloseste cand firma are clienti diferentiati din

punct de vedere al cerintelor fata de unele produse. De exemplu, unele firme

electronice pot avea divizii separate pentru armata, pentru consumatori industriali sau consumatori individuali. In figura 4.5 se prezinta organizarea pe clienti a diviziei de credite a unei banci.

Fig. 4.5 Structura organizatorica pe consumatori

Acest tip de structura satisface mai bine necesitatile anumitor grupuri de

consumatori. Pot aparea insa conflicte intre diferitele divizii si grupuri organizate pe tipuri de consumatori.

4.2.2.5 Structura organizatorica mixta

Multe organizatii mari folosesc o structura mixta, adica pot avea divizii de

productie semiautonome, divizii sau grupuri de marketing si vanzari pe diferite zone geografice si compartimente pe functiunile firmei la nivel central pentru a armoniza conflictele dintre divizii si a elabora o strategie globala a firmei si politici in diferite domenii - cercetare, marketing, personal. Compania Apple are o

asemenea organizare.

4.2.2.6 Organizarea matriceala

Aceasta forma a aparut prima data in industria aerospatiala. In esenta, in

aceasta forma de organizare se constituie echipe de proiect cu specialisti din

diferite compartimente functionale care finalizeaza proiecte privind asimilarea de produse noi, perfectionarea tehnologiilor de fabricatie si modernizarea produselor existente s.a. Dupa aprobarea proiectelor echipele de proiect se dizolva iar membrii echipei pot fi repartizati in alte proiecte. In figura 4.6 se prezinta schematic organizarea matriceala.

Fig. 4.6 Organizarea matriceala

Aceasta forma de organizare asigura o mai buna cooperare intre specialistii

din diferite compartimente si solutionarea, mai rapida si mai eficienta, a unor

probleme complexe care necesita multa munca creativa. Specialistii insa au un rol dual fiind membri in echipa de proiect si in compartimente functionale primind dispozitii din partea a doi sefi, ceea ce incalca principiul unitatii de decizie si de actiune.

4.2.2.7 Organizarea in retea

Esenta organizarii in retea este o mica organizatie centrala care se bazeaza

pe alte organizatii pentru a efectua activitati de productie, distributie, pregatire cadre, financiare si chiar proiectare produse. De exemplu, firma de jucarii Gallub are cativa angajati care au rolul de a constitui o retea de organizatii si liber profesionisti. Salariatii firmei Gallub angajeaza inventatori independenti care concep noi jucarii; proiectantii independenti proiecteaza noile jucarii; cateva firme din Hong Kong fabrica jucariile, apoi unele firme specializate in distributie se ocupa de distributia jucariilor, iar o banca se ocupa de incasarea contravalorii jucariilor si efectuarea de plati. In figura 4.7 se prezinta organizarea in retea.

Acest tip de structura se foloseste in ramurile cu schimbari rapide ale

modei. Structura in retea asigura o mare flexibilitate, o reducere a costurilor.

Dezavantajul principal este acela ca slabeste controlul asupra activitatilor de

productie si a altor activitati.