Principalele orientari decizionale in cadrul intreprinderii

BILANTUL CONTABIL SI PROFITUL SAU PIERDEREA

PASIVELE = datorii ale intreprinderii fata de:

aducatorii de capital (capital social, fondurile proprii, dividendele)

creditorii pe termen lung si mediu

furnizori, clienti, salariati, stat

creditorii pe termen scurt

banci etc.

ACTIVELE = bunuri corporale si necorporale, mobile si imobile aflate in  posesia intreprinderii

PROFITUL

Ceea ce are intreprinderea este mai mult decat ceea ce datoreaza

Suma utilizarilor este mai mare decat suma surselor:

INTREPRINDEREA A CREAT PROFIT

PIERDEREA

Ceea ce are intreprinderea este mai mic decat ceea ce datoreaza

Suma utilizarilor este mai mica decat suma surselor.

INTREPRINDEREA A GENERAT PIERDERE

Suportata din capitalul propriu!

BILANTUL CAPITALULUI

Structura contului de profit si pierdere

Are 3 sectiuni principale

- exploatarea;  - activitatea financiara; -activitatea exceptionala

Se concretizeaza prin:

- Rezultatul de exploatare = Venituri de exploatare - Cheltuieli de exploatare

De dorit ca Veniturile de exploatare sa fie practic egale cu Cifra de afaceri

- Rezultatul financiar = Venituri financiare (venituri din dobanzi, plasamente etc) - Cheltuieli financiare (cheltuieli privind dobanzile etc)

- Rezultatul exceptional = Venituri exceptionale (vanzari de active) - Cheltuieli exceptionale (amenzi, penalitati)

Exploatarea este sursa fundamentala de venituri a unei societati comerciale

Structura principala a exploatarii:

A. Cheltuieli

1. Cheltuieli materiale - total, cu o componenta foarte importanta: cheltuielile cu energie si apa

2, Cheltuieli cu lucrari si servicii la terti (intretinere si reparatii, chirii, colaboratori, studii si cercetari, comisioane, protocol, reclama si publicitate, contracte cu terti (altele decat furnizori de materiale))

3. Cheltuieli salariale - total (salariul net + impozite)

4. Cheltuieli cu impozite, taxe (impozit pe cladiri, terenuri)

5. Cheltuieli cu amortizarile (cota de amortizare a capitalului social)

B. Venituri de exploatare - in principal cifra de afaceri (se mai adauga subventii etc)

C. Rezultatul de exploatare = Venituri - Cheltuieli

Profit +

Pierdere -

Valoarea adaugata - contributia societatii comerciale la dezvoltarea economiei nationale

Produsul intern brut al unei tari se formeaza din doua surse:

- principala: suma valorilor adaugate ale agentilor economici si din agricultura

- secundara: impozite pe produs (TVA etc), taxe vamale

Ponderea valorii adaugate a agentilor economici in PIB este de circa 70 %.

Conditia dezvoltarii unei tari este cresterea valorii adaugate a agentilor economici.

Valoarea adaugata la nivelul agentului economic este formata din:

- cheltuieli salariale - total     - CST

- amortismente     - A

- alte impozite si taxe - IT

- profitul/pierderea de exploatare  - P/p

Profitul se aduna, pierderea se scade.

Pentru ca un agent economic sa contribuie la PIB trebuie sa aiba o valoare adaugata pozitiva.

Valoarea adaugata negativa are loc cand:

p > CST + A + IT

Existenta unor agenti economici generatori de valoare adaugata negativa este un "nonsens" in economia de piata.

6. Flexibilitatea exploatarii, conditie esentiala de mentinere pe piata a intreprinderilor

Consideratii generale

In sens larg, flexibilitatea reprezinta "capacitatea de adaptare a unui sistem la schimbarile asteptate sau nu, combinata cu potentialul de a genera rapid variatia parametrilor sistemului".

In sens restrans, referindu-ne la intreprinderi, flexibilitatea presupune capacitatea de mentinere a echilibrului financiar al societatii comerciale, la variatii bruste ale mediului extern (piata, inflatia, cursul de schimb, legislatie etc). Tranzitia economiei romanesti s-a caracterizat, odata cu liberalizarea comertului exterior, prin importante variatii conjuncturale de piata, cu amplitudini mult mai mari decat in cazul economiilor dezvoltate.