QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate management

Lucrare de diploma management - perfectionari ale managementului unei organizatii bancare








ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT

LUCRARE DE DIPLOMA






PERFECTIONARI ALE MANAGEMENTULUI UNEI

ORGANIZATII BANCARE








CAPITOLUL 1


ASPECTE TEORETICO-METODOLOGICE ALE

MANAGEMENTULUI ORGANIZATIEI


SISTEMUL DE MANAGEMENT AL ORGANIZATIEI



Sistemul de management este un ansamblu al elementelor cu caracter decizional, organizatoric, motivational etc. din cadrul organizatiei, prin intermediul caruia se exercita totalitatea proceselor si relatiilor de management, in vedera obtinerii unei eficacitati si eficiente cat mai mari.

La baza sistemului de management din organizatia moderna, competitiva pe plan national si international, se afla un complex de principii, reguli, cerinte care asigura modelarea sa, corespunzator preceptelor stiintei managementului. In conceperea si realizarea sistemului de management, trebuie luate in considerare elementele specifice fiecarei organizatii, profilul, dimensiunea si structura resurselor umane, materiale si financiare, potentialul si mentalitatea personalului, pozitia firmei in contextul economic national si daca este cazul international.

Sistemul de management cuprinde mai multe componente ce se deosebesc in functie de natura si caracteristicile instrumentarului utilizat si anume :

-subsistemul decizional;

-subsistemul metodologico-managerial ;

-subsistemul informational;

-subsistemul organizotoric.

In continuare precizam cateva dintre caracteristicile acestora.

1.1.1 Sistemul decizional

Sistemul decizional constituie un adevarat nivel de comanda, ce regleaza ansamblul activitatilor implicate. Prin intermediul acestui sistem se exercita toate functiile managementului, reprezinta partea cea mai activa a sistemului de management, fiind determinant pentru obtinerea unui profit ridicat.

Sistemul decizional al unei organizatii este format din ansamblul deciziilor adoptate si aplicate in cadru sau, structurate corespunzator sistemului de obiective urmarite si configuratiei ierarhiei manageriale.

Decizia manageriala este principala componenta a sistemului decizional, este cursul de actiune ales pentru realizarea unuia sau mai multor obiective.

Decizia implica mai multe elemente:

unul sau mai multe obiective;

identificarea mai multor variante pentru atingerea obiectivelor;

alegerea sau selectarea, proces constient de optare pentru una din posibilitatile de realizare conturate.

Decizia este un act specific speciei umane ,care foloseste drept „materie prima” informatia.

Decizia manageriala este acea decizie care are urmari nemijlocite asupra deciziilor si actiunilor a cel putin unei alte persoane decat decidentul.

Decizia manageriala imbraca doua forme:- act decizional –se refera la situatii manageriale de complexitate redusa sau cand respectiva situatie are un caracter repetiv,variabilele implicate fiind foarte bine cunoscute de catre decident astfel incat nu mai este necesara o culegere previzionara de informatii si o analiza a lor.

- proces decizional – specific deciziilor mai complexe, implica un consum de timp notabil, care poate fi de ordinul orelor, zilelor sau chiar saptamanilor, pe parcursul caroara se culege si analizeaza o anumita cantitate de informatii , se stabilesc contacte umane pentru consultarea mai multor persoane in vederea conturarii situatiei decizionale.

Elementele constitutive cheie ale sistemului decizional sunt factorii primari ai deciziei manageriale: decidentul si mediul ambiant.

Decidentul este reprezentat de un manager sau un organism managerial care in virtutea obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor circumscrise adopta decizia in situatia respectiva.

Mediul ambiant decizonal consta in amsamblul elementelor endogene si exogene, care alcatuiesc situatia decizionala, caracterizate prin manifestarea unor influente directe si indirecte semnificative asupra continutului si rezultatelor deciziei manageriale.

In procesul decizional, factorii primari ai deciziei intra in interdependente, care se reflecta in caracteristicile decizionale pe care le genereaza . In principal pot exista trei situatii , dupa cum urmeaza:

certitudine – probabilitate maxima de a realiza obiectivul urmarit utilizand modalitatea preconizata;

incertitudine – cand probabilitatea realizarii obiectivului este mare, dar asupra modalitatilor preconizate exista dubii serioase;

risc – cand obiectivul este posibil realizat, cu o probabilitate a realizarii apreciabila, existand o mare nesguranta in ceea ce priveste modalitatile cele mai adecvate de urmat.

In functie de natura lor, riscurile pot fi grupate in sapte categorii:

a)     riscuri economice – care sunt determinate de evolutia firmei, cat si de calitatea activitatii economice din cadrul sau;

b)     riscurile financiare - aferent obtineri si utilizarii capitalurilor de imprumut si proprii (riscul ramanerii fara lichiditati, riscul neasigurari rentabilitatii datorita falimentului si cheltuielilor prea mari, riscul indatorarii excesive si pierderii proprietatii;

c)     riscuri comerciale – operatiunii de aprovizionare si vanzare de firme pe piata interna si externa (riscurile de pret,riscul de transport, riscul de vanzare);

d)     riscurile fabricatiei – generate de disfunctionalitati tehnologice si organizatorice ( riscul neobtinerii calitatii stabilite, riscul neincadrarii in consumurile specifice normate, riscul rebuturilor,riscul accidentelor de munca);

e)     riscurile politice – care decurg din modificarile strategiei ( riscul limitarii transferului valutar, riscuri de restrangere a importurilor si/sau exporturilor) ;

f)      riscuri sociale – au in vedere relatiile cu personalul firmei si comportamentul acestuia ( riscul demotivarii personalului, riscul unor cheltuieli cu forta de munca, riscul pierderii pozitiilor manageriale de catre conducatori );

g)     riscuri ce decurg din incidenta legislatiei nationale si internationale asupra activitatilor firmei ( riscul platii de impozite si taxe suplimentare sau majorate, riscul blocarii afacerii) ;

h)     riscuri naturale generate de calamitati naturale sau de alte cauze de forta majora, in care factorii naturali au ponderea decisiva ( riscul de incendii, riscul de cutremure, riscul de inundatii) ;

Functiile sistemului decizional sunt in principal urmatoarele: directioneaza dezvoltarea de ansamblu a organizatiei si conponentele sale,armonizarea activitatilor personalului si nu in ultimul rand declansarea actiunilor personalului la nivelul firmei si componentelor acesteia.

Aceste functii se exercita nu individual, ci intrepatrunzandu-se .Separarea lor a avut la baza ratiunea educationala, intrucat astfel individualizate sint mai usor percepute si operationalizate de catre manager.

1.1.2. Subsistemul metodologico – managerial.

Acesta este alcatuit din ansamblul metodelor, tehnicilor si procedurilor utilizate in managementul organizatiei.

Puternic implicate si in precedentele subsisteme, metodele si tehnicile de management se caracterizeaza prin complexitate si formalizare, participand la exercitarea fiecareia din cele cinci functii de management. Avand un puternic caracter metodologico-instrumental, subsistemul metodologic contribuie sensibil la sporirea rationalitatii si, implicit, a eficientei fiecarui proces de management, la nivelul sau fiind cel mai pregnant vizibila tendinta de profesionalizare a managementului.

Componentele principale ale subsistemului metodologic le reprezinta metodele si sistemele de management propriu-zise, cum ar fi diagnosticarea, delegarea, managementul prin obiective, managementul prin proiecte, tabloul de bord etc.

Subsistemul metodelor de management indeplineste in cadrul intreprinderii mai multe functii, dintre care cele mai importante sunt considerate cele ce urmeaza:

a)     Asigurarea suportului logistic, metodologic pentru exercitarea ansamblului proceselor si relatiilor de management si pentru principalele subsisteme prin care acestea se operationalizeaza. Calitatea ansamblului sistemului de management al societatii comerciale si regiei autonome depinde in buna masura de gama metodelor si tehnicilor de conducere incorporate. Sintetizand de o maniera riguroasa anumite abordari ale managementului, care in procesul practicii sociale s-au dovedit eficace.

Metodele si tehnicile de management constituie instrumentarul de neinlocuit pentru operationalizarea proceselor si relatiilor de conducere. In perioada actuala este de neconceput functionarea managementului unei intreprinderi fara folosirea frecventa a unor metode precum: sedinta, diagnosticarea, delegarea, graficul de munca al conducatorului etc.

b)     Scientizarea muncii de management constituie o alta functie a acestui subsistem. Dovada cea mai vizibila a trecerii la managementul stiintific a reprezentat-o apelarea pe scara larga la metode si tehnici de conducere folosite in mod adecvat. Ulterior, trecerea la profesionalism in domeniul managementului este marcata de constituirea unui corp de cunostinte si metode de conducere bine conturat, a caror aplicare necesita manageri special pregatiti, in masura sa determine, pe aceasta baza obtinerea unei ridicate competitivitati in domeniul condus. In acest sens exista foarte mari posibilitati de progres, informatizarea, cibernetizarea si robotizarea organizatiilor.Remodelarea activitatilor acestora corespunzator cerintelor economiei de piata fiind indisolubil conditionate de adoptarea unor noi metode de management, concomitent cu modificarea substantiala a continutului si modalitatilor de utilizare a instrumentarului actual de management.

c)     Subsistemul metodelor de management are si menirea de a dezvolta potentialul personalului managerial si de executie. Dimensiunea umana specifica proceselor si relatiilor de management se reflecta si in faptul ca acestea au multiple consecinte asupra componentilor organizatiei, atat in calitate de titulari ai anumitor posturi de conducere, cat si de oameni cu personalitate proprie. In virtutea acestei determinari, conceperea si utilizarea subsistemului metodelor de management este necesar sa aiba in vedere o mai buna evaluare, folosire si dezvoltare a potentialului profesional al fiecarui salariat, ceea ce conditioneaza performantele actuale si de perspectiva ale firmei. Concomitent, trebuie avut permanent in vedere ca fiecare titular al unui post reprezinta o personalitate aparte cu aspiratii, posibilitati, caracteristici si necesitati extraprofesionale specifice, a caror luare in considerare este necesara pentru functionalitatea si profitabilitatea societatilor comerciale si regiilor autonome.

Delimitarea si definirea subsistemelor de management sunt de natura sa explice mecanismele prin intermediul carora se exercita procesele si relatiile de management si modalitatile cele mai rationale de actiune in vederea asigurarii competitivitatii in conditiile dure economiei de piata.

1.1.3. Sistemul informational . Acesta frapeaza prin dinamism si flexibilitate

pronuntata, reprezentand ansamblul datelor, informatiilor, fluxurilor si circuitelor informationale,procedurilor si mijloacelor de tratare a informatiilor menite sa contribuie la stabilirea si realizarea boiectivelor organizatiei.Rezultat, in principal al aplicarii spectaculoaselor progrese din informatica, are in cadru organizatiei acelasi rol ca si sistemul circulatoriu in cadrul corpului omenesc.

Componentele sistemului informational sunt strans intercorelate dupa cum urmeaza :- datele si informatiile;

- circuitele si fluxurile informationale;

- proceduri informationale;

- mijloace de tratare a informatiilor.

Data si informatia sunt componentele primare ale sistemului informational organic interdependente.

Data reprezinta descrierea cifrica sau letrica a unor actiuni, procese, fapte, fenomene, referitoare la organizatie sau la procese din afara sa, care intereseaza managementul acesteia.

Prin informatie desemnam acele date care duc adresantului un spor de cunoastere privind direct si indirect organizatia respectiva, ce ii furnizeaza elemente noi, utilizabile in realizarea sarciniilor ce-i revin in cadrul respectivei organizatii.

Putem mentiona urmatoarele caracteristicile ale informatiei:

este o materie prima implicata in toate activitatile organizatie;

reprezinta un produs specific;

confera putere celui care o detine;

are valoare economica si valoare de piata

Informatiile au valoare si genereaza eficienta la un nivel care depinde de complexitatea si caracterul concurential al mediului implicat.

Utilizarea informatiilor in procesele decizionale si de executie din cardul organizatiei implica ajungerea lor la detinator sau la beficiarul de informatii, fiind necesar un circuit informational.

Prin circuit informational desemnam traiectul pe care il parcurge o informatie sau o categorie de informatii intre emitator si destinatar.

Fluxul informational reprezinta cantitatea de informatii care este vehiculata intre emitator si beneficiar pe circuitul informational, caracterizat prin anumite trasaturi cum ar fi -lungime, viteza de deplasare, fiabilitate, cost.

O componenta a sistemului informational ce tinde sa dobandeasca un rol proponderent in organizatiile moderne o reprezinta procedurile informationale.

Procedurile informationale sunt ansamblul elementelor prin care se stabilesc modalitati de culegere, inregistrare, transmitere,prelucrare si arhivare a unei categorii de informatii, cu precizarea operatiilor de efectuat si succesiunea lor, a suportilor, formulelor, modelelor si mijloacelor de tratare a informatiilor folosite.

Totalitatea elementelor tehnico-materiale utilizate pentru culegerea, inregistrarea, transmiterea, prelucrarea, interpretarea si stocarea datelor si informatiilor reprezinta mijloace de tratare a informatiilor, de la cele mai simple (creion) la cele mai complexe (computer).

Pentru sistemul informational mijloacele de culegere,inregistrare, transmitere si prelucrare a informatiilor reprezinta suportul sau tehnic.

Este necesar ca sistemul informational al organizatiei sa indeplineasca cumulativ mai multe functii.

a) functia decizionala, care exprima menirea sistemului informational de a asigura elemente informationale necesare luarii deciziilor. Decizia constituie elementul specific cel mai important al managemenului.

b) sistemul informational are ca scop deplasarea multimii de actiuni necesare realizarii obiectivelor organizatiei- functia operationala. Prin aceasta functie sistemul operational asigura operationalizarea deciziilor, metodelor manageriale, realizarea obiectivelor cuprinse in strategia organizatiei.

c) poliferarea organizatiilor care invata, adica a acelor organizatii in care insusirea intensa de cunostinte este o preocuparea permanenta la nivel de organizatie, compartimente si titulari de posturi, cu efecte directe in planul performanelor, a dus la conturarea functiei educationale a sistemului informational. In conceperea componentelor sale si in functionarea sa , se are in vedere asigurarea de informatii cu caracter formativ si tratarea lor de o asemenea manierea incat sa determine o crestere a efectelor educationale in plan individual si organizational.

d) functia de documentare a sistemului informational exprima menirea sa gnoseologica, in virtutea careia se inregistreaza o serie de informatii ce servesc imbogatirii cunostintelor personalului si care, ulterior, este posibil sa fie utilizate pentru a lua decizii sau pentru efectuarea anumitor operatii.

In concluzie sistemul informational constituie un subsistem de baza al managementului organizatiei, ce realizeaza multiple functii, prezentind o dinamica accentuata. Sistemul informational devine din ce in ce mai important si conditionant pentru supravetuirea si performantele organizatiilor in toate domeniile.


Subsistemul organizatoric


Componenta sistemului de management al organizatiei, cea mai concreta o constituie subsistemul organizatoric.

Subsistemul organizatoric constituie armatura de rezistenta a organizatiei, prin caracteristicile sale constructive si functionale conditionand sensibil continutul si eficacitatea activitatilor desfasurate in cadrul sau.

Sistemul organizatoric al organizatiei consta in ansamblul elementelor de natura organizatorica ce asigura cadrul, divizarea, combinarea si functionalitatea proceselor de nunca in vederea realizarii obiectivelor previzionate.

In cadrul sistemului organizatoric al firmei sunt reunite cele doua categorii de organizare existente in orice organizatie: organizarea formala si organizarea informala.

Organizarea formala se defineste ca ansamblul elementelor organizatorice din cadrul firmei, stabilite de catre management prin regulamentul de organizare si functionare, organigrame, descrieri de functii si posturi

Organizarea informala rezida in totalitatea elementelor si interactiunilor umane cu caracter organizatoric, care se manifesta in mod spontan si natural intre componentii organizatiei.


1.1.4.1. Definirea si componentele organizarii procesuale


Obiectivele reprezinta caracterizari calitative si/sau cantitative ale scopurilor urmarite de organizatie. Ele se pot imparti, in functie de sfera de cuprindere si de importanta, in mai multe categorii dupa cum urmeaza:

Obiective fundamentale, care exprima principalele scopuri urmarite de o organizatie in ansamblul sau;

Obiective derivate de gradul I, care se deduc nemijlocit din obiectivele fundamentale, a caror realizare implica o parte apreciabila din procesele de munca desfasurate in organizatie;

Obiectivele derivate de gradul II, ce se deduc direct din obiectivele derivate de gradul I, caracterizate printr-o definire mai concreta si prin implicarea in realizarea lor a unor procese de munca restranse;

Obiective specifice, ce sintetizeaza mobilurile sau utilitatea unor lucrari sau actiuni care contribuie la realizarea obiectivelor derivate;

Obiective individuale, care concretizeaza obiectivele specifice la nivelul persoanelor.

In functie de continut, organizarea imbraca doua forme principale: organizarea procesuala si organizarea structurala.

Organizarea procesuala consta, in esenta, in stabilirea principalelor categorii de munca, a proceselor necesare realizarii ansamblului de obiective ale organizatiei.

Rezultatul organizarii il reprezinta, potrivit opiniei noastre, in principal functiunile, activitatile, atributiile si sarcinile.

Functiunea reprezinta ansamblul proceselor de munca omogene, asemanatoare sau complementare, care contribuie la realizarea aceluiasi sau acelorasi obiective derivate de gradul I.

Prin activitate desemnam ansamblul proceselor omogene sau inrudite ce concura nemijlocit la realizarea acelorasi obiective derivate de gradul II.

Prin atributie desemnam un proces de munca precis conturat, care se executa periodic si uneori continuu, ce implica cunostinte specializate si concura la realizarea unui obiectiv specific.

Sarcina reprezinta o componenta de baza a unui proces de munca complex sau un proces de munca simplu ce contribuie la realizarea unui obiectiv individual, care, de regula, se atribuie spre realizare unei persoane.

In functie de continut, organizarea firmei imbraca doua forme principale: organizarea procesuala si organizarea structurala.


1.1.4.2. Organizarea structurala

Organizarea strucrurala consta in gruparea functiunilor, activitatilor, atributiilor si sarcinilor, in functie de anumite criterii, si repatizarea acestora, in scopul realizarii lor, in subdiviziuni organizatorice pe grupuri si persoane in vederea asigurarii unor conditii cat mai bune pentru indeplinirea obiectivelor firmei.

Structura organizatorica a firmei reprezinta ansamblul persoanelor si subdiviziunilor organizatorice astfel constituie incat sa asigure permisele organizatorice in vedeea stabilirii si realizarii obiectivelor previzionate.

In cadrul structurii organizatorice a organizatiei deosebim doua componente principale:

- structura manageriala

- structura de productie

Structura manageriala poate fi definita ca ansamblul managerilor de nivel superior si al subdiviziunilor organizatorice prin ale caror decizii si actiuni se asigura conditiile manageriale, economice, tehnice si de personal necesare desfasurarii activitatii compartimentelor de productie.

Structura de productie este alcatuita din totalitatea subdiviziunilor organizatorice ale firmei, in cadrul carora se desfasoara activitatile operationale, in principal de productie.

Structura organizatorica a organizatiei este o expresie atat a resurselor umane, materiale, financiare si informationale incorporate, cat si a caracteristicilor mediului in care acestea isi desfasoara activitatile. Analitic, elementele endogene si exogene firmei, care isi pun amprenta asupra caracteristicilor organizarii structurale, pot fi individualizate sub forma variabilelor organizationale.

Variabilelor organizationale reprezinta un factor intern sau extern firmei, care-l conditioneaza intr-o anumita masura caracteristicile organizarii, astfel incat modificarea unora din parametrii sai necesita schimbari in structura organizatorica a unitatii respective.

Structura organizatorica asigura osatura sistemului managerial,de rationalitatea sa depinzand intr-o proportie apreciabila continutul si imbinarea sistemului de obiective, configuratia si functionalitatea subsistemelor informational si decizional.

Principalele componente ale structurii organizatorice, care se regasesc in organizatie sunt urmatoarele : postul,functia, ponderea ierarhica, compartimentul, nivelul ierarhic si relatiile organizatorice.

Postul reprezinta cea mai simpla subdiviziune organizatorica a organizatiei ce poate fi definit ca ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor care, in mod regulat, revin spre excitare unui salariat al societatii comerciale sau regiei.

Obiectivele postului, denumite obiective individule, reprezinta , asa cum se stie, definirea calitativa si, daca este posibil, cantitativa, a scopurilor avute in vedere prin crearea sa.

Realizarea obiectivelor se efectueaza prin intermediul sarcinilor.

Limitele decizionale si actionale in cadrul carora titularii de posturi pot sa actioneze in vederea realizarii obiectivelor individuale constituie componenta sau autoritatea formala.

Ultima componenta a postului de care ne ocupam este responsabilitatea, adica obligatia ce revine titularului postului pe linia indeplinirii obiectivelor individuale si a efectuarii sarcinilor aferente. In sens organizatoric, responsabilitatea inseamna si raspunderea prin utilizarea competentei formale asociate unui post.

Totalitatea posturilor care reprezinta aceleasi caracteristici principale formeaza o functie.

In functie de natura si amploarea obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor se deosebesc doua tipuri principale de functii: managerilale si de executie.

Functia manageriala se caracterizeaza printr-o sfera mai larga de competente si responsabilitati referitoare la obiectivele colectivului condus, care implica sarcini de previziune, organizare etc. a activitatii altor persoane.

Functia de executie se caracterizeaza prin obiective individuale limitate, carora le sunt asociate competente si responsabilitati mai reduse, sarcinile mai incorporate neimplicand luarea de decizii privind munca altor titulari de posturi.

Ponderea ierarhica reprezinta numarul de salariati condusi nemijlocit de un manager.

Dimensiunile ponderii ierarhice sunt influentate de natura lucrarilor efectuate de subordonati, nivelul de pregatire si gradul lor de motivare, frecventa si amploarea legaturilor dintre ei, experienta, capacitatea si prestigiul managerului.

Compartimentul reprezinta ansamblul persoanelor ce efectueaza munci omogene si/sau completare, de regula pe aceasi amplasament, care contribuie la realizarea acelorasi obiective si sunt subordonate nemijlocit aceluiasi manager.

Compartimentele sunt operationale si functionale, in functie de obiectivele atribuite, de sarcinile realizate, de componentele si responsabilitatile circumscrise si de modul excitarii lor.

Compartimentele functionale se caracterizeaza prin faptul ca pregatesc deciziile prin managementul superior si mediu al organizatiei si acorda asistenta de specialitate tehnica, manageriala, de marketing, economica, organizatorica etc., atat compartimentelor operationale, cat si celor functionale.

Nivelul ierarhic – o alta componenta principala a structurii organizatorice – este format din totalitatea subdiviziunilor organizatorice situate la aceeasi distanta ierarhica de adunarea generala a actionarilor sau de proprietarul unic al firmei.

Numarul nivelurilor ierarhice prezinta o informatie deosebita pentru buna desfasurare a activitatii manageriale, intrucat reducerea lor inseamna scurtarea circuitelor informationale, cresterea operativitatii, diminuarea posibilitatilor de deformare a informatiilor etc.

Ultima componenta a structurii o constituie relatiile organizatorice formale, cu rol major in asigurarea functionalitatii organizatiei.

Relatiile organizatorice formale pot fi definite ca raporturile dintre celelalte subdiviziuni organizatorice (posturi, compartimente etc.) instituite prin reglementari organizatorice oficiale.

In functie de caracteristicile lor si, indeosebi, de natura si modul de manifestare a competentelor si responsabilitatilor, relatiile organizationale din cadrul organizatiei se pot divide in trei categorii: relatii de autoritate, de cooperare si de control.

Relatiile de autoritate sunt rezultatul diferitelor acte si norme elaborate de managerul societatii comerciale sau regiei nationale. Exista trei tipuri de relatii de autoritate.

- Relatii ierarhice - prin care se stabilesc raporturile nemijlocite de subordonare dintre titularii posturilor manageriale si cei ai posturilor de executie.

- Relatii functionale – se stabilesc intre doua compartimente de munca, dintre care unul are unul asupra celuilalt autoritatea functionala.

- Relatii de stat major – se instituie atunci cand unor persoane sau grupuri li se deleaga de catre managementul unitatii sarcina solutionarii de probleme care afecteaza obiectivele.

Relatiile de cooperare se stabilesc intre posturi situate pe acelasi nivel ierarhic, care apartin insa unor compartimente diferite.



Relatiile de control apar intre organismele specializate de control si celelalte subdiviziuni organizatorice ale firmei.

Functiile subsistemului organizatoric

a) Stabileste principalele componente organizatorice ale firmei, indispensabile functionarii eficace si eficiente a organizatiei. Numarul, felul, dimensiunile si parametrii functionali ai compartimentelor subsistemului organizatoric se proiecteaza in functie de amploarea si natura obiectivelor previzionate pentru organizatie, de resursele disponibile si de viziunea manageriala a conducerii de nivel superior a firmei. Exercitarea acestei functii a subsistemului organizatoric devine cvasipermanenta.

b) Interconecteaza subdiviziunile organizatorice ale organizatiei. Sistemul organizatoric prezinta un puternic caracter relational. Functionalitatea sa depinde intr-o masura apreciabila de conexiunile care se manifesta intre posturi, compartimente, nivele ierarhice etc. Interconectarea acestora prin relatii organizatorice – de autoritate, cooperare sau control-este esentiala

O interconectare adecvata a subdiviziunilor organizatorice ale firmei asigura un subsistem organizatoric coerent, flexibil si dinamic.

c) Combina resursele organizatiei. Aceasta functie a subsistemului organizatoric este deosebit de importanta si cu mari repercursiuni functionale si economice asupra organizatiei. Fiecare componenta organizatorica, in frunte cu postul, poseda anumite informatii si indeplineste concomitent si importante roluri informationale.

Compartimentelor li se aloca si anumite rsurse tehnico-materiale (spatii, echipamente, scule etc) si financiare (salarii, cheltuieli de intretinere etc.), contribuind astfel la utilizarea si combinarea acestor resurse.

d) Asigura cadrul organizatoric pentru desfasurarea activitatilor organizatiei. Acesta are si o functie globala, ce se refera la organizatie in intregul sau. Ansamblul elementelor furnizate de subsistemul organizatoric creeaza cadrul organizatoric general pentru functionarea celorlalte subsisteme manageriale – decizional, metodologico-managerial si informational - ca si pentru derularea tuturor proceselor de munca din firma, indiferent de natura lor.  


Functiunile firmei

Un rol deosebit de important in organizarea unei firme il are organizarea de ansamblu a proceselor de munca fizica si intelectuala, a elementelor componente, analiza acestora in vederea regruparii lor in functie de nivelul obiectivelor, de omogenitatea si/sau complementaritatea lor, de nivelul de pregatire al personalului care le realizeaza si de specificul metodelor, tehnicilor si instrumentelor folosite in vederea realizarii obiectivelor in conditii de eficienta. Tinand cont ca organizarea constituie mijlocul prin care se realizeaza obiectivele organizatiei , continutul si modul sau de manifestare sunt conditionate de sistemul de obiective ale organizatiei.
Fiecare perioada de functionare a unei organizatii este caracterizata prin anumite obiective fundamentale ce pot fi evaluate din punct de vedere economic.
Derivand aceste obiective fundamentale se stabilesc obiectivele derivate, adica a conditiilor pentru ca un obiectiv fundamental sa se indeplineasca.
Astfel, functiunea organizatiei se poate defini ca ansamblul activitatilor omogene si/sau complementare desfasurate de un personal cu anumita specialitate prin folosirea unor metode si tehnici specifice cu scopul realizarii obiectivelor derivate de gradul.
Ca o componenta de baza in cadrul functiunii, activitatea se poate defini ca ansamblul atributiilor de specialitate de un persoanl cu anumite cunostinte de specialitate dintr-un anumit domeniu scopul indeplinirii obiectivelor derivate de gradul II.

Continuand nivelul de detaliere, atributia se defineste ca ansamblul sarcinilor executate cu o anumita periodicitate de un personal care are cunostinte specifice dintr-un domeniu mai restrans cu scopul realizarii unui obiectiv specific.
Sarcina, ca element al atributiei reprezinta componenta elementara a procesului de munca desfasurat in scopul realizarii unui obiectiv individual.

In literatura romana de specialitate s-au stabilit urmatoarele cinci functiuni ale unei firme :

1. functiunea de cercetare – dezvoltare;

2. functiunea de productie;

3. functiunea comerciala;

4. functiunea financiar-contabila;

5. functiunea de personal.

Functiunea de cercetare – dezvoltare este reprezentata de ansamblul activitatilor desfasurate in cadrul organizatiei, in scopul de producerii de idei noi si transformarea lor in noutati utile. Aceasta functiune are un caracter complex, se manifesta in toate domeniile si rezida in necesitatea adaptarii permanente a firmelor la noile cuceriri tehnico-stiintifice. In cadrul functiunii de cercetare – dezvoltare deosebim trei activitati principale: previzionare, conceptie tehnica si organizare.

a)    Activitatea de previzionare consta in elaborarea proiectelor strategiilor si politicilor firmei, concretizate in prognoze si planuri, in defalcarea pe perioade si principalele subdiviziuni organizatorice si in urmarirea realizarii lor.

Previzionarea implica o serie de atributii cum ar fi : elaborarea prognozelor, eleborarea proiectelor strategiei de ansamblu si pe domenii ; elaborarea proectului politicii de ansamblu ; participarea la elaborarea de politici de ansamblu ; participarea la elaborarea de politici pe domenii ;urmarirea indeplinirii prevederilor strategiei si politicilor si raportarea rezultatelor esalonului managerial superior ; organizarea evidentei capacitatilor de productie.

b)    Activitatea de conceptie tehnica se include ansamblul cercetarilor aplicative si dezvoltarilor cu caracter tehnic efectuate in cadrul firmei.

Activitatea de conceptie tehnica se concretizeaza, in principal, in:

- Conceperea si asimilarea de produse noi si modernizate

- Conceperea si implementarea de tehnologii noi si modernizate.

c) Organizarea reuneste ansamblul proceselor de elaborare, adaptare si introducere de noi concepte si tehnici cu caracter organizatoric.

Dintre principalele atributii cu caracter organizatoric mentionam: formularea proiectului de politica organizatoric a intreprinderii; elaborarea si aplicarea studiilor si masurilor cu caracter organizatoric; colaborarea cu consultatii in management in perfictionarea organizarii firmei etc.

Functiunea comerciala incorporeaza ansamblul proceselor de cunoastere a cererii si ofertei pietei, de procurare nemijlocita a materiilor, echipamentelor de productie etc. necesare desfasurarii productiei firmei si de vanzare a produselor, semifabricatelor si serviciilor acesteia.

In cadrul functiunii comerciale deosebim trei activitati principale:      

a) aprovizionarea;

b) vanzarea

c) marketingul;
Activitatea de aprovizionare a firmei reuneste ansamblul atributiilor prin care se asigura procurarea materiilor prime, materialelor, combustibilului, echipamentelor de productie si a altor factori materiali de productie necesari realizarii obiectivelor societatii comerciale sau regiei autonome.

Activitatea de vanzare reuneste ansamblul atributiilor prin care se asigura nemijlocit trecerea produselor si serviciilor din sfera productiei in sfera circulatiei

Activitatea de marketing cuprinde ansamblul atributiilor prin care se asigura studierea pietei interne si externe, cunoasterea necesitatilor si comportamentului consumatorilor in vederea stabilirii celor mai adecvate modalitati de orientare a productiei si de crestere a vanzarii produselor finite, semifabricatelor si lucrarilor cu caracter industrial furnizate de societatea comerciala sau regia autonoma si a satisfacerii cerintelor acestora.

In societatile comerciale, activitatea de marketing este reprezentata in principal prin urmatoarele atributii: prospectarea pietei interne; prospectarea pietei externe; propunerea structurii, volumului si esalonarii produselor si serviciilor de realizat in firma etc.

Functiunea de productie poate fi definita proceselor de munca din cadrul intreprinderii prin care se transforma obiectele muncii in produse finite, semifabricate si servicii si se creeaza nemijlocit conditiile tehnico-materiale, organizatorice si de deservire necesare desfasurarii fabricatiei in bune conditii.

In cadrul proceselor de baza, obiectelor muncii sufera in mod nemijlocit transformari ce duc la crearea produselor finite ale organizatiei industriale in care aceasta este specializata. Se poate afirma ca procesele de baza constituie continutul principal al proceselor de productie.

Spre deosebire de procesele de baza, procesele auxiliare nu contribuie in mod nemijlocit la transformarea obiectelor muncii in produse finite, semifabricate si servicii. Prin procesele auxiliare in cadrul firmei se asigura conditiile tehnico-materiale necesare desfasurarii normale a proceselor de baza.

Procesele de deservire sunt menite sa asigure celelalte conditii, in special organizatorice, necesare derularii adecvate a proceselor de baza si auxiliare din cadrul societatii comerciale sau regiei.

Din punct de vedere organizatoric, adica al naturii obiectivelor urmarite si al proceselor care o alcatuiesc, functiunea de productiei din firma industriala se poate grupa in cinci activitati principale:

progamarea, lansarea si urmarirea productiei,fabricatia sau exploatarea,controlul tehnic de calitate,intretinerea si repararea utilajelor,productia auxiliara de energie, aburi.

A.     Programarea, pregatirea,lansarea si urmarirea productie

In cadrul acestei activitati sunt reunite atributiile prin care se determina cantitatile de produse si servicii ce trebuie realizate in perioade reduse, pe locuri de munca, cu respectarea anumitor conditii de calitate si consum de munca vie si materializata, precum si comunicarea lor executantilor si verificarea obtinerii acestora.

B.Fabricatia implica o singura atributie principala Executarea produselor si serviciilor programate din obiectele muncii asigurate prin activitatea de aprovizionare, conform cerintelor de calitate, de cantitate si termenelor stabilite anterior.

C. Controlul tehnic de calitate

Activitatea de control tehnic de calitate reuneste ansamblul proceselor prin care se compara caracteristicile calitative ale resurselor materiale ale organizatiei industriale si ale produselor executate in cadrul ei cu standardele si normale de calitate, asigurandu-se pe aceasta baza incadrarea in prevederile ultimelor.                   

D. Intretinerea si repararea utilajelor si a celorlalte mijloace fixe

Activitatea de intretinere si reparare a utilajelor reuneste ansamblul proceselor de munca din cadrul organizatiei menite sa asigure mentinerea echipamentelor de productie si a celorlalte dotari in stare de functionare normala, prin preintampinarea si eliminarea efectelor uzurii fizice si, in masura posibilului, morale.

E. Productia auxiliara

In cadrul acestei activitati sunt reunite procesele de munca prin care se asigura, din surse interne ale intreprinderii, energia electrica, termica, aburul, apa etc. necesare desfasurarii in bune conditii a proceselor productiei de baza si a celorlalte procese de munca din cadrul organizatiei.      

Functiunea de resurse umane este reprezentata de ansamblul proceselor din cadrul organizatiei prin care se asigura resursele umane necesare, precum si utilizarea, dezvoltarea si motivarea acestora.

Locul si rolul acestei functiuni in organizatie decurg din functiile deosebit de importante, de neinlocuit, pe care le au resursele umane, singurele creatoare de valoarea si de intrebuintare in procesul muncii.

O caracteristica a activitatilor functiunii de resurse umane este realizarea ei in buna masura, cea mai mare parte a componentelor operationalizandu-se prin intermediul personalului managerial.

In cadrul functiunii de personal se pot delimita mai multe activitati si anume:

previzionara necesarului de personal,formarea personalului,selectionarea personalului,incadrarea personalului,evaluarea personalului,motivarea personalului, perfectionarea personalului,promavarea personalului,protectia salariatilor ( protectia muncii si protectia sociala).


1.2.Functiunea financiar-contabila cuprinde ansamblul activitatilor prin care se asigura resursele financiare necesare atingerii obiectivelor organizatiei, precum si evidenta valorica a miscarii intregului sau patrimoniu.

In cadrul functiunii financiar-contabile deosebim trei activitati principale: activitatea financiar, contabilitatea ,controlul financiar de gestiune.

Activitatea financiara ansamblul proceselor prin care se determina si se obtin resursele financiare necesare atingerii obiectivelor intreprinderii reprezinta activitatea financiara.

Delimitam doua grupe de atributii ce se refera la previzionarea si, respectiv, executia financiara: fundamentarea politicii financiare a firmei; elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli al intreprinderii.

Contabilitatea a doua componenta a functiunii analizate, reuneste ansamblul proceselor prin care se inregistreaza si se evidentiaza valoric resursele materiale si financiare ale agentului economic.

In cadrul activitati de controlul financiar de gestiune– pe care unii specialisti o considera ca o componenta a activitatii financiare- se include ansamblul proceselor prin care se verifica respectarea normelor legale cu privire la existenta, integritatea, utilizarea si pastrarea valorilor materiale si banesti cu care firma este dotata.


Ø     Activitatea financiara

Tabelul 1.2.1


Nr


Atributii principale


















Participa la elaborarea strategiei si politicii globale a regiei autonome sau sociatatii comerciale

Fundamenteaza politica financiara a firmei

Elaboreaza bugetul de venituri si cheltuieli al intreprinderii

Solicita, pentru nevoile suplimentare de fonduri ce apar in cursul trimestrului, credite de la bancile la care au cont

Efectueaza studii si analize cu privire la cifra de afaceri, profit, eficienta fondurilor de productie, evolutia acumularilor banesti, a structurii cheltuielilor materiale si a altor indicatori financiari

Recalculeaza periodic necesarul mijloacelor circulante si ia masuri in vederea accelerarii vitezei d rotatie a acestora

Urmareste situatia stocurilor de valori materiale si ia masuri pentru incadrarea in normativul total al mijloacelor circulante

Stabileste preturi si tarife pentru produsele si serviciiel oferite

Asigura efectuarea la termen si in cuantumul stabilit a varsamintelor cuvenite bugetului statului

Repartizeaza profitul cu respectarea prevederilor legale



Ø     Contabilitatea

Tabelul 1.2.2


Nr


Atributii principale













Asigurarea evidentei analitice si sintetice a materiilor prime si materialelor

Asigurarea evidentei analitice si sintetice a pieselor de schimb

Asigurarea evidentei analitice si sintetice a ambalajelor

Asigurarea evidentei analitice si sintetice a produselor finite din magazii

Asigurarea evidentei analitice a obiectelor de inventar de scurta durata sau mica valoare a echipamentului de protectie sa

Asigurarea evidentei realizarilor si rezultatelor economice pe baza intocmirii bilantului contabil si a situatiior privind principalii indicatori economico-financiari

Asigurarea evidentei mijloacelor fixe

Organizarea lucrarilor de inventariere

Participarea la efectuarea inventarelor

Organizarea, clasarea , indosarierea si pastrarea la arhiva a tuturor documentelor care stau la baza operatiilor contabile


Ø     Controlul financiar de gestiune

In cadrul acestei activitati – pe care unii specialisti o considera ca o componenta a activitatii financiare- se include ansamblul proceselor prin care se verifica respectarea normelor legale cu privire la existenta, integritatea, utilizarea si pastrarea valorilor materiale si banesti cu care firma este dotata

Tabelul 1.2.3


Nr.


Atrubutii principale





Organizarea controlului financiar preventiv

Executarea controlului financiar prevantiv

Organizarea controlului financiar de fond

Executarea controlului financiar de fond asupra gospodaririi mijloacelor materiale si banesti



1.3. Functiile managementului

Desi problema numarului si denumirii acestor functti este inca in dezbaterea specialistilor, in majoritatea lucrarilor axate pe aceasta problema, se regasesc urmatoarele functii: previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea si controlul- evaluarea.

Previziunea este functia care vizeaza adoptarea deciziilor referitoare la definirea obiectivelor viitoare ale organizatiei si la mijloacele pentru atingerea acestora. Se stabileste cu ce resurse si cu ce activitati se pot indeplini obiectivele organizatiei, cat de aproape sau de departe se situeaza ea, la un moment dat, de obiectivele propuse, ce actiuni corective se impun in cazul abaterilor de la telurile propuse.

Organizarea vizeaza actiunile de creare a structurii care va permite realizarea obiectivelor si actiunilor de coordonare efectiva a resurselor catre manager.

Repartizarea sarcinilor, gruparea acestora in departamente functionale si alocarea resurselor pe departamente, stabilirea modului de colaborare dintre grupuri sau persoane, sunt activitati care apartin functiei manageriale de organizare.

Coordonarea reprezinta ansamblul proceselor de munca prin care se armonizeaza deciziile si actiunile personalului firmei si a subsistemelor sale, in cadrul previziunilor si sistemului organizatoric stabilite anterior.

Coordonarea este o „organizare in dinamica”, a carei realizare depinde de existenta unei comunicari adecvate la toate nivelele organizationale.

Antrenarea cuprinde ansamblul proceselor prin care personalul firmei este determinat (influentat) sa participe eficace la realizarea scopurilor organizatiei, luand in considerare factorii care ii motiveaza.

Fundamentul antrenarii il reprezinta motivarea, ce rezida in corelarea satisfacerii nevoilor si intereselor personalului cu realizarea obiectivelor si sarcinilor atribuite.

Se impune adecvarea motivatiilor la caracteristicile fiecarui salariat, eliminand abordarea nivelatorie, standardizata a motivarii, ce conduce la „neimplicare”, efort minim, ineficienta.

Controlul - evaluarea este ansamblul proceselor prin care performantele organizatiei, subistemelor si componentilor acesteia sunt masurate si comparate cu obiectivele si standardele stabilite initial, in vederea eliminarii deficientelor constatate si integrarii a baterilor pozitive.

Abordarea separata a functiilor managementului si a interdependentelor dintre ele a contribuit la evidentierea specificitatii componentelor procesului de management intr-o anumita masura a complexitatii sale.Intre functiile managementului exista multiple conexiuni (vezi fig nr.1.1), ele se intrepatrund organic, ignorarea uneia sau unora reflectandu-se promt si substantial in diminuarea calitatii si implicit a eficacitatii ansamblului proceselor manageriale.








Fig.1 Interdependentele dintre functiile managementului


Elaborarea deciziei este un proces complex, care constituie principala ratiune a prezentei managerilor in cadrul organizatiei. Ea necesita rationamentul logic de identificare si de alegere a actiunilor compatibile cu obiectivul (ele) organizatiei.

Comunicarea este procesul prin care se recepteaza si transmit informatii care conditioneaza elaborarea deciziei.

1.3.1 Trasaturile generale ale functiilor managementului

1. Functiile managementului reflecta dublul caracter al procesului managerial: ca stiinta si ca arta. In acest sens, functiile de previziune si organizare necesita cunostinte teoretice de management, pe cand cele de antrenare, coordonare si control-evaluare necesita experienta practica.

2. Functiile managementului au un caracter general. In virtutea acestei trasaturi, indiferent de profilul si dimensiunea firmei, atributele se exercita in acelasi mod si pe toate nivelele ierarhice ale structurii organizatorice, fiind specifice oricarei actiuni de conducere.

3. O alta trasatura este posibilitatea exercitarii lor, dupa caz, fie relativ independent, fie interdependent. In prezent, managementul a devenit o stiinta interdisciplinara, relativ independenta; o parte din functii (previziunea ce include si planificarea, organizarea, controlul), au devenit discipline stiintifice de sine statatoare.

4. Cea mai importanta trasatura sau caracteristica se refera la continutul, ponderea si forma diferita de manifestare a functiilor managementului in raport cu nivelul ierarhic la care se exercita.

Desi in procesul decizional ignorarea oricarei functii manageriale poate avea efecte negative, esentiale raman functiile de previziune si control, furnizoare de informatii asupra starilor si stadiilor proceselor de munca din organizatii.




CAPITOLUL 2

DIAGNOSTICAREA B.R.D. – SOCIETE GENERALE


2.1. PREZENTAREA GENERALA A ORGANIZATIEI BANCARE-„BANCA ROMANA PRNTRU DEZVOLTARE (BRD)”

BRD dateaza din anul 1923, cand a fost infiintata Societatea Nationala pentru Credit Industrial (SNCI), avand ca actionari: persoane particulare – 50%, Statul – 20%, BNR – 30%.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, SNCI a fost nationalizata si redenumita Banca de Credit pentru Investitii.

In 1957, Banca de Credit pentru Investitii a dobandit o pozitie de monopol in domeniul finantarii pe termen mediu si lung a investitiilor din sectorul industrial, fiind numita apoi Banca de Investitii.

La 1 Decembrie 1990, Banca Romana pentru Dezvoltare a fost finantata ca o banca comerciala cu statutul legal de societate pe actiuni, preluand activele si pasivele Bancii de Investitii.

La inceputul anului 1999, Banca Romana pentru Dezvoltare a devenit prima banca privatizata din sistemul bancar romanesc, prin achizitionarea de catre GROUPE SOCIETE GENERALE a pachetului general de actiuni. (51%).

Incepand cu data de 15 Ianuarie 2001, BRD este cotata la Bursa de Valori Bucuresti, la categoria 1 a primelor 10 societati listate.

Banca Romana pentru Dezvoltare este cea mai mare banca privata din Romania, fiind prima banca privatizata din sistemul bancar romanesc. Este a doua banca din Romania dupa ponderea totala a activelor, depozitelor si creditelor din sistemul bancar; cu o retea de peste 190 de unitati, banca are o cota medie de piata de aproximativ 20% fiind, la sfarsitul anului 2001, lider de piata pentru creditele in lei acordate persoanelor fizice cu o cota de 42.5%.Este a doua companie in functie de capitalizarea bursiera la BVB, avand o tripla calitate pe piata financiara: societate pe actiuni, societate deschisa si societate bancara, si are peste 1.400.000 de clienti si aproape 4.500 de angajati.

Tabelul 2.1.

1. Capital social

2. Numar de actiuni

3. Valoarea nominala a actiunilor





Structura actionariatului S.C. B.R.D. S.A.

Tabelul 2.2

Societe Generale


SIF Banat – Crisana


SIF Moldova


SIF Transilvania


SIF Muntenia


SIF Oltenia


BERD


Alti actionari


APAPS




Calificative acordate B.R.D. in functie de anumite rating-uri

tabelul2.3

Rating FITCH IBCA pentru riscul de tara:

B

Datorii pe termen lung in valuta

B

Datorii pe termen lung in ROL

BB

Rating B.R.D. conform FITCH IBCA:

AA

Depozite in valuta pe termen scurt

B

Datorii in valuta pe termen lung

B

Perspectiva rating-ului pe termen lung

STABIL



Rating MOODY’s pentru riscul de tara:

B

Datorii pe termen lung in valuta

B1

Rating B.R.D. conform Moody’s:

Aa3



Depozite in valuta pe termen lung

B1

Perspectiva rating-ului de soliditate financiara

POZITIV



2.1.1.PRODUSE SI SERVICII OFERITE DE B.R.D.

Principalele categorii de produse si servicii oferite de B.R.D.:

Ø     Produse si servicii bancare pentru clienti persoane fizice

Ø     Produse si servicii bancare pentru clienti persoane juridice

Ø     Servicii de Corporate Finance si Investment Banking

Ø     Leasing

Ø     Alte produse si servicii: produse de timp bancassurance, operatiuni de depozitare si custodie pentru fonduri mutuale, distribuire de dividende.

Servicii curente pentru persoane fizice

Carduri:

  • Maestro – prin intermediul caruia se pot efectua plati si retrageri de numerar, utilizabil atat in Romania cat si in strainatate, rezervat salariatilor acelor intreprinderi care au incheiat o conventie “Maestro” cu B.R.D. in acest sens.
  • Cardul national Visa Clasic (in lei) – mijloc de plata sigur si eficient cat si o rezerva de numerar, disponibila in orice moment; calculata in functie de disponibilitatile financiare ale posesorului, limita de creditare poate ajunge pana la echivalentul in lei a 1000 USD.
  • Cardul Visa Electron -  card de plata si retragere de numerar, utilizabil in Romania si accesibil tuturor persoanelor fizice majore.
  • Cardul International Visa Classic (in USD) – card utilizat pentru efectuarea de plati si retrageri de numerar, permitand utilizarea lui si in strainatate.

Servicii asociate:

  • Infocard – serviciu de asistenta telefonica deschis 6 zile din 7.
  • Virarea automata a dobanzilor aferente conturilor de depozit lae persoanelor fizice in contul de card
  • Serviciul de transfer de bani Western Union.

Credite persoane fizice

Credite pentru nevoi personale – valoarea maxima a creditului se stabileste in functie de bonitatea si capacitatea de rambursare a persoanei fizice solicitante; durata maxima de creditare este de pana la un an. Pentru garantarea creditului se poate solicita prezentarea unuia sau mai multor giranti; complementar creditului se incheie o asigurare de viata pentru titular.    

Credite pentru bunuri de folosinta indelungata - destinatia acestui tip de credit reprezinta achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata de la comerciantii cu care B.R.D. are incheiate conventii de creditare. Valoarea creditului poate fi de pana la 100% din valoarea bunurilor ce vor fi achizitionate durata maxima de creditare este de pana la 3 ani. Pentru garantarea creditului se poate solicita prezentarea unuia sau mai multor giranti; complementar creditului se incheie o asigurare a bunurilor achizitionate sau o asigurare de viata, dupa caz.

Credite pentru autovehicule - destinatia acestui tip de credit reprezinta achizitionarea de vehicule noi sau folosite, din productia interna sau din import; este necesar un avans minim de 20% din valoarea autovehiculului. Valoarea creditului poate fi de pana la 80% din valoarea autovehiculului; durata maxima de creditare este de pana la 5 ani. Pentru garantarea creditului se poate solicita prezentarea unuia sau mai multor giranti; pentru autovehiculul achizitionat prin credit se incheie asigurarea CASCO.

Credite imobiliare – destinatia acestui tip de credit este reprezentata fie de cumpararea sau construirea de locuinte (case de vacanta), fie de lucrari de modernizare, extindere sau terminare a locuintei; se cere un avans minim de 30% din valoarea investitiei imobiliare. Valoarea creditului poate fi de pana la 70% din valoarea investitiei imobiliare; durata maxima de creditare pentru cumparare sau construirea de locuinte este de maxim 15 ani, pentru cumpararea sau construirea de case de vacanta este de maxim 10 ani, pentru modrnizare, extindere sau terminare locuinta (casa de vacanta) este de maxim 7 ani. Garantarea creditelor de pana la 4.000 USD (echivalent lei) se poate face numai cu prezentarea de giranti; pentru credite mai mari de 4.000 USD este necesara garantie imobiliara, care poate fi imobilul in cauza sau un alt imobil, proprietatea solicitantului de credit sau a unei alte persoane.

Habitat Plus – reprezinta un credit in valuta destinat finantarii oricarui proiect imobiliar. Beneficiarii pot fi persoane fizice rezidente, cu varsta cuprinsa intre 18 si 65 de ani, care detin venituri lunare nete pe luna de minim 1000 USD (sau echivalent in lei sau euro). Banca poate finanta astfel cumpararea sau construirea de locuinte (case de vacanta) sau terminarea constructiei celor existente. Valoarea creditului porneste de la 10.000 USD /EUR (pentru cumparare si constructie de locuinte) si 7.000 USD/EUR (pentru terminarea locuintei, casei de vacanta) si poate ajunge pana la 200.000 USD/EUR. Durata creditului poate ajunge pana la 10 ani, cu o perioada de gratie de pana la 12 luni pentru constructii si 6 luni pentru terminari constructii; este necesar un avans minim de 30% din valoarea investitiei. Habitat Plus este, in premiera pe piata financiara din Romania, un credit la care dobanda este indexabila, in baza unui indice monetar international; actualizarea dobanzii se efectueaza in functie de nivelul dobanzii EURIBOR si, respectiv LIBOR, (in functie de valuta pentru care se opteaza.). Pentru garantarea creditului sunt necesare garantii reale care sa acopere in proportie de 150% valoarea creditului, independent sau cumulativ; aceste garantii pot fi ipotecare, scrisori de garantie/contragarantie bancara sau depozite colaterale la termen in valuta creditului, deschise la B.R.D. – C.S.G.. Se cere asigurare de incendiu extinsa a imobilului ipotecat, cesionata in favoarea bancii.


Depozite pentru persoane fizice

Depozite – banca da posibilitatea clientului sau sa aleaga intre depozite la termen in lei sau valuta. Aceste depozite se pot constitui pe o perioada cuprinsa intre 7 zile si 3 ani la alegerea deponentului, iar dobanda se poate incasa fie lunar, fie la expirarea termenului (prin capitalizarea acesteia). Toate depozitele constituite de catre persoanele fizice la B.R.D – C.S.G. sunt garantate de catre Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar, in conditiile si limitele prevazute de Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 39/1996 cu modificarile ulterioare.

Fondul Simfonia 1 – prin intermediul acestui fond, banca ofera posibilitatea depozitarii banilor prin intermediul titlurilor de investitii, iar gestionarea acestor investitii este realizata de catre Societe Generale Asset Management B.R.D. S.A., filiala a Societe Generale Asset Management. Valoarea minima a investitiei trebuie sa fie de cel putin 1 titlu, a carui valoare se actualizeaza zilnic. Acest fond se adreseaza si persoanelor juridice romane sau straine, si permite investirea in comun si specializata a sumelor de bani subscrise. Principala cale de investire o constituie instrumentele de tip monetar, cu risc scazut, in special titlurile de stat si depozite la banci solide. Rascumpararea titlurilor se poate face oricand, chiar si dupa 24 de ore, partial sau total fara restrictii si fara aplicarea de penalitati.

Depozitul Stejar – reprezinta un plan de economisire programata, vazut ca o alternativa de plasament, si se poate constitui pentru o suma minima de 180 USD/an (sau echivalentul in ROL sau EUR). Constituirea acestora se face pe o perioada mai mare de 5 ani. Dupa al doilea an, titularul are acces la economii in schimbul platii de comisioane penalizatoare. Economiile pot fi rascumparate, in intregime sau partial, dupa primii 5 ani, fara penalizari.



Servicii curente oferite persoanelor juridice:

Carduri:

VISA Business in ROL si in USD – acest tip de card bancar de debit a fost creat in scopul facilitarii platilor ocazionate de deplasarea angajatilor agentului economic in tara si in strainatate, si ofera posibilitatea plafonarii la un anumit nivel al sumelor.

Carduri pentru plata salariilor – ofera posibilitatea agentilor economici de a-si plati datoriile fata de salariati prin intermediul cardurilor bancare, prin virarea sumelor datorate in conturile de card.

MultiX – acest serviciu are rolul de facilitare a operatiunilor bancare desfasurate de agentul economic prin intermediul unui card bancar.,

Accept card – scopul acestui serviciu este de a facilita incasarea sumelor de la clientii agentilor economici prin intermediul cardurilor bancare. Banca asigura terminalele pentru transferul electronic al fondurilor de tip POS si un software de procesare, iar agentul economic trebuie sa exprime o adeziune la sistemul de plata cu carduri bancare VISA International si/sau MASTERCARD International.

Servicii de dezvoltare internationala:

Acreditivul documentar – prin intermediul acestui serviciu banca asigura respectarea conditiilor prevazute in contractul incheiat intre agentul economic beneficiar si cel furnizor si, in acelasi timp asigura incasarea sumei - datorate de beneficiar – de catre furnizor. Acreditivul documentar are doua forme de prezentare si anume, Acreditivul documentar irevocabil si Acreditivul documentar irevocabil si confirmat, primul permitand acoperirea riscurilor comerciale legate de cumparator, iar cel de-al doilea asigura si riscul asupra solvabilitatii bancii emitente, precum si riscurile politice.

Acreditivul Stand – by - acest tip de acreditiv reprezinta un angajament de plata al bancii emitente in favoarea beneficiarului< direct si independent de contractul comercial de baza. Astfel banca asigura restituirea avansului de catre exportator, importatorului, in cazul neindeplinirii conditiilor contractuale; buna executare a contractului, plata contravalorii marfurilor livrate, daca importatorul nu plateste marfurile cumparate; plata ratelor scadente la un credit; garantarea participarii la licitatii. Si acest tip de acreditiv apare sub doua forme si anume: “comercial”, emis pentru a garanta buna executare a contractului sau plata contravalorii marfurilor livrate si, “financiar sau de indemnizatie”, emis pentru a garanta importatorului restituirea avansului, participarea la licitatii si plata ratelor scadente la un credit.

Incasso – prin intermediul acestui serviciu banca adopta o pozitie de intermediar in transmiterea documentelor si obtinerea acceptarii si/sau platii.

Incasso-urile documentare imbraca trei forme: si anume: “documente contra plata”, operatiune in care documentele nu sunt remise importatorului doar in cazul acceptarii unui efect de comert: “Documente contra avalizare bancara” in acest caz documentele sunt remise importatorului doar contra acceptarii unui efect de comert, ce urmeaz a fi avalizat apoi de catre banca.

Garantii bancare internationale - prin acest serviciu banca asigura toate tipurile de garantii bancare emise pentru nevoile agentilor economici in relatiile cu partenerii lor de afaceri. Aceste garantii se pot prezenta sub forma urmatoarelor tipuri de scrisori de garantie bancara:

  • Scrisoare de garantie bancara de returnare a avansului (Advance Payment Guarantee)
  • Scrisoare de garantie bancara de buna executie (Performance Guarantee)
  • Scrisoare de garantie bancara de participare la licitatie (Bid Bond)
  • Scrisoare de garantie bancara de restituire a sumelor retinute (Retention Money Guarantee)
  • Scrisoare de garantie bancara de buna plata inclusiv pentru contractele de leasing (Payment Guarantee)
  • Scrisoarea de garantie bancara de garantarea a restituirii creditului (Letter of Indemnity)

Pentru aceste servicii banca solicita garantii de genul depozitelor totale din disponibilitati, la nivelul scrisorii de garantie/contragarantie bancara, constituie inainte sau concomitent cu eliberarea scrisorii, sau aceste garantii solicitate mai pot constitui in depozite partiale, si in cmpletare, alte garantii sau sub forma de depozite pe termen ale altor persoane fizice sau juridice constituite drepr garantie in favoarea clientului bancii, cu blocarea acestora pe perioada de garantare, ipoteca, gaj, cesiune.

Credite pentru export – acest produs de creditare se acorda persoanelor juridice pentru acoperirea, impreuna cu celelalte fonduri, cheltuielilor de aprovizionare, productie si desfacere aferente productiei destinate exportului, precum si incasarea contravalorii produselor exportate si a cheltuielilor ocazionate de export. Creditul se acorda atat in lei, cat si in valuta pe o perioada de maxim 12 luni, in functie de natura ciclului de productie sau de perioada de livrare a marfurilor si data scadentei prevazuta in contractul de export. Dobanda este indexabila, in functie de costul resurselor, iar valoarea creditului nu poate depasi 70% din valoarea costurilor de productie pentru produsele de export sau valoarea produselor livrate la export si cheltuielile ocazionate de transport si desfacere. Pentru acordarea acestui credit, banca are nevoie de garantii ca acreditivul de export irevocabil si neconditionat, scrisoare de garantie bancara sau efecte de comert avalizate de banci, garantii imobiliare, gaj asupra materiilor prime si materialelor, fidejusiuni, asigurarea riscului de neplata a creditului si a dobanzii la o societate de asigurari.

Operatiuni de schimb valutar – operatiunile de schimb valutar apar sub forma contractelor la termen de tipul tranzactiilor SPOT – operatiuni de vanzare/cumparare a unei valute, contra altei valute, cu decontare in a doua zi lucratoare ulterioara datei tranzactiei, la cursul de schimb; tranzactii FORWARD – operatiuni de cumparare/ vanzare a unei valute fata de alta valuta, avand data decontarii diferita de data valutei SPOT (cursul de schimb, sumele tranzactionate, data, valuta sunt stabilite la data tranzactiei si nu se pot modifica de-a lungul duratei contractului); tranzactii SWAP – presupune efectuarea simultana a unei vanzari (cumparari) si a unei cumaparari (vanzari) a aceleiasi sume, in aceeasi valuta, contra unei alte valute, cu date de decontare diferite.

Servicii de finantare a activitatii curente:

Factoring de export – prin factoring banca ofera finantare, incasare si acoperire a riscurilor generate de export. Finantarea se realizeaza se realizeaza pe baza documentelor care atesta efectuarea exporturilor, iar clientul va primi in valuta 80% din valoarea facturilor, diferenta urmand sa o primeasca la incasarea facturii. Pentru aceasta finantare banca nu solicita garantii reale, iar agentul economic este eliberat de obligatia repatrierii valutei.

Forfetare – forfetarea reprezinta trecerea creantei, detinute de o firma asupra unui partener strain, in posesia bancii fara de regres, din momentul in care firma si-a executat intocmai contractul comercial fata de partenerul sau.

Prin inermediul forfetarii, agentul economic beneficiaza de finantarea de pana la 100% a contractului comercial, iar operatiunea devine, dintr-un export pe baza de credit, tranzactie cash. Prin acest serviciu, intreprinderea economica este protejata de riscurile de export, iar banca nu solicita garantii reale.

Scontare acreditive si scontarea efectelor de comert – prin aceste doua servicii de scontare banca permite clientului sau sa-si incaseze contravaloarea exporturilor inainte de scadenta in baza contractului de export incheiat. Pentru scontarea acreditivelor, acreditivul trebuie sa fie irevocabil, exprimat intr- valuta convertibila, exigibil in termen de la 30 la 365 de zile si sa fie deschis de o banca partenera B.R.D. In cazul scontarii efectelor de comert, este necesara o cerere de scontare, efectele comerciale care atesta existenta creantei si o copie a contractului sau a comenzii ferme – sunt acceptate la scontare si efectele comerciale avalizate sau insotite de o scrisoare de garantie bancara. In ambele cazuri exportul este finantat 100%. Pentru incheierea celor doua tipuri de scontare banca nu solicita garantii reale, iar in caul efectelor de comert banca preia riscul de plata, fara drept de regres asupra celui care prezinta efectul comercial spre scontare.

Credite pentru descoperire de cont – creditul este acordat agentilor economici in vederea acoperirii lipsei temporare de numerar, datorat decalajului intervenit in executia fluxului de incasari si plati aparut din cauza intarzierilor in incasarea marfurilor livrate, lucrarilor executate sau serviciilor prestate. Acest credit se acorda indiferent de valoare, cu destinatii precise, pe baza de contracte si este disponibil in lei, purtand o dobanda indexabila in functie de costul resurselor. Creditul se acorda pe o perioada de maxim 30 de zile, iar valoarea sa este dimensionata in functie de analiza incasarilor lunare a ultimelor trei luni si in functie de valoarea totala a bunurilor livrate sau lucrarilor executate. Garantarea creditului o reprezinta cesionarea, in favoarea bancii, drepturilor banesti pe care intreprinderea le are de incasat de la terti.

Credite de trezorerie – reprezinta o modalitate de acoperire a necesarului de fonduri pentru acoperirea cheltuielor care intervin in crearea de stocuri pentru functionarea neintrerupta a activitatilor cu necesitati sezoniere de aprovizionare, productie, transport si desfacere. Valoarea creditului se acorda in functie de necesarul de stocuri de aprovizionat corectat cu stocurile existente pentru desfasurarea activitatii pe perioada de creditare, purtand o dobanda indexabila in functie de costul resurselor, si poate fi contractat atat in lei cat si in valuta. Durata maxima de acordare a creditului este de 12 luni, iar rambursarea se stabileste in functie de posibilitatile concrete de valorificare a stocurilor, incasarea contravalorii bunurilor livrate sau a serviciilor prestate.

Linia de credit – se acorda pentru completarea necesarului de capital circulant. Creditul este disponibil in lei si in valuta si se acorda indiferent de valoare, cu destinatii precise pe baza de contracte. Perioada de creditare este de maxim 12 luni, iar la scadenta se ramburseaza creditul sau se reinnoieste. Valoarea maxima a creditului nu poate depasi, de regula, 60% din totalul cheltuielilor de exploatare medii si are o dobanda indexabila in functie de costul resurselor. Garantiile necesare se stabilesc in functie de natura clientului, de specificul activitatii, precum si in functie de performantele economico- financiare si se pot constitui din cesionarea drepturilor din incasari, ipoteca asupra bunurilor imobile proprietatea imprumutului sau ale unui girant, gaj asupra unor bunuri mobile sau scrisori de garantie/contragarantie bancara.

Garantii bancare pentru buna plata sau buna executie – in cadrul acestei forme de garantie bancara se pot aminti urmatoarele tipuri de scrisori de garantie:

  • Scrisoarea de executie bancara de buna executie;
  • Scrisoarea de garantie bancara pentru efectuarea de plati catre furnizori, aferente livrarilor de marfuri primite sau serviciilor prestate;
  • Scrisoarea de garantie bancara pentru aplicabilitatea proiectului
  • Scrisoarea de garantie bancara pentru asigurarea echivalentului in lei a sumelor in valuta pentru importuri sau prestatii internationale platite din credite in valuta obtinute de la alte banci;
  • Scrisoarea de garantie bancara pentru restituirea avansului.
  • Garantii bancare pentru participare la licitatii – banca emite urmatoarele tipuri de scrisori de garantie bancara:
  • Scrisoarea de garantie pentru participarea la licitatii privind adjudecarea proiectarii investitiei publice;
  • Scrisoarea de garantie pentru participarea la licitatii privind adjudecarea executarii lucrarilor de constructii;
  • Scrisoarea de garantie pentru participarea la licitatii privind adjudecarea ofertei pentru achizitii publice de bunuri si servicii.

Garantii bancare pentru activitati reglementate – in aceasta grupa intra scrisorile de garantie privind dezvoltarea unei activitati reglementate, si pot lua urmatoarele forme:

  • Scrisoarea de garantie de buna executie a licentelor de export la produse supuse regimului de contingentare;
  • Scrisoarea de garantie privind instituire licentei de turism;
  • Scrisoarea de garantie pentru plata taxelor vamale si TVA aferente importurilor temporare sau in tranzit;
  • Scrisoarea de garantie pentru procurarea carnetului de trecere prin vama sau a carnetelor tir.

Credite pentru investitii – se acorda pentru achizitia, realizarea sau modernizarea imobilizarilor corporale si procurarea activelor financiare, in lei sau valuta. Valoarea creditului se stabileste in functie de amploarea proiectului de investitii pana la cel mult 60 – 75% din valoarea acestuia, iar pentru cumpararea de actiuni, maxim 75% din valoarea contractului de vanzare – cumparare. Garantiile se pot constitui din scrisori de garantie/contragarantie bancara, cesionarea drepturilor din incasari sau printr-o ipoteca asupra bunurilor imobile proprietatea imprumutatului sau a unui girant. Durata de acordare a creditului este corelata cu marimea proiectului, volumul creditului precum si cu capacitatea de rambursare a imprumutatului.

Leasingul financiar – prin intermediul leasing-ului drepturile asupra bunului sunt transferate utilizatorului in momentul semnarii contractului, mai putin dreptul de proprietate, urmand ca la expirarea contractului utilizatorul sa poata opta pentru cumpararea bunului la o valoare reziduala de 20% pentru bunurile din import si de 1 – 5% pentru celelalte bunuri. Investitia poate fi finantata de catre banca pana la maxim 80% din valoarea acesteia, iar clientul plateste initial avansul de 20%. Pragul minim de interventie este de 20.000USD, iar durata unui contract este de maxim 5 ani si minim 1 an. Ratele de leasing sunt de regula fixe, platibile lunar sau trimestrial. Garantia solicitata de banca este scrisoarea de garantie bancara, in principiu, fara garantii reale, iar asigurarea bunului finantat este obligatorie.


Alte servicii oferite de Banca Romana de Dezvoltare persoanelor juridice

Fondul de investitii Simfonia I

Depozite la termen in lei si in valuta – deschiderea depozitului se face pe baza unui contract in care se stabilesc, suma, dobanda si scadenta. In cazul depozitelor in valuta acestea se deschid doar in valutele cotate de Banca Nationala a Romaniei si au o limita minima de deschidere a contului depozitului. Duratele de constituire pentru depozitele care au optiunea platii la expirare, sunt de 30, 90, 180, 270 si 365 de zile, iar pentru cele cu plata dobanzii lunar, 30 de zile.

Titluri de stat – prin acest serviciu banca da clientilor sai posibilitatea de a cumpara de pe piata primara titluri de stat si le ofera cotatii de cumparare pentru titlurile de stat pe care acestia le detin in portofoliu si pe care vor sa le transforme in lichiditati inainte de scadenta. Clientul trebuie sa detina un cont la BNR prin BRD, in vederea inregistrarii si transferului titlurilor de stat intr-o forma nematerializata, si un cont de numerar in vederea efectuarii platilor si incasarilor.

Consultanta si activitati specializate – banca ofera prin intermediul acestei activitati solutii de consultanta financiara si o gama completa de operatiuni pe piata de capital.


2.1.2. ANALIZA ACTIVITATII ECONOMICE A B.R.D. IN PERIOADA

2003-2004

Indicatori de performanta bancara privind BRD la 31.12.2004

Rata de solvabilitate                           17.0%

Rata rentabilitatii economice (ROA)             3.8%

Rata rentabilitatii financiare (ROE)               24.7%

Coeficientul de exploatare                              48.9%

Plasamente/Depozite                          112.1%

Credite/Depozite           51.7%

Credite neperformante/Credite                       1.7%


Rata rentabilitatii economice (ROA) da o apreciere generala a profitabilitatii bancare. In tarile dezvoltate, marimea tipica a acestei rate este de 0.5% - 1%. Rata rentabilitatii economice, in cazul BRD, de 3.8% se poate explica, fie prin expresia unor rezultate pozitive, fie prin expresia asumarii unui risc excesiv de catre banca.

Rata rentabilitatii financiare (ROE) reprezinta o expresie a profitului raportat la capital. Marimea tipica a acestei rate in tarile dezvoltate este de aproximativ 10 – 12%.

In cazul BRD, ROE este de 24.7%, ceea ce poate fi o expresie a capacitatii crescute de a obtine, prin imprumut, resurse suplimentare.



Evolutia rezultatelor BRD pana la 31 decembrie 2004

Tabelul 2.4.

Miliarde lei




Venit net bancar




Cheltuieli generale




Provizioane




Impozit




Profit net





Performantele pe care BRD le-a inregistrat in 2004 sunt satisfacatoare . cresterea cu 26% a venitului net bancar, precum si gestiunea eficienta a cheltuielilor generale au permis cresterea cu 30% a rezultatului brut din exploatare, care s-a situat la nivelul valorii de 3.7848 miliarde lei, echivalentul a 99.8 miloane euro. Banca Romana pentru Dezvoltare a obtinut in 2003 un profit net de 2.251 miliard lei (67.2milioane USD), fata de 2.046 miliarde lei (64.7miliane USD) in 2001. Profitul net a crescut cu 10% in lei si cu 3.9% in USD fata de anul 2002 Si in 2004profitul net s-a mentinut constant in termeni comparabili, fiind de 2.358 miliarde lei echivalentul a 62.7 milioane euro, comparat cu 2.251 miliarde lei la sfarsitul anului 2003,in conditiile in care costul riscului a fost sensibil mai ridicat datorita noului nivel de provizionare instaurat de BNR. Aceasta reglementare este insa binevenita deoarece aliniaza bancile romanesti la standarde internationale.

Cheltuielile generale au crescut, in preturi comparabile, cu 32.7% fata de exercitiul precedent, in special datorita cresterii cheltuielilor de personal, a amortizarilor si a mentenantei informatice si a sistemului de carduri.

Situatiile financiare, care oglindesc activitatea pe perioada celor trei ani, prezentate in cele ce urmeaza sunt intocmite in moneda tarii in care banca isi desfasoara activitatea, si anume leul romanesc (ROL). Bilantul contabil prezentat, cat si prezentarea Contului de Profit si Pierdere sunt in conformitate cu standardele internationale de contabilitate (IAS) si sunt intocmite conform costului istoric.

In aceasta analiza se va urmari separat dinamica resurselor si plasamentelor bancare pe baza bilantului contabil.

Bilanturile contabile (exprimate in milioane lei in putere de cumparare) ale celr trei ani considerati spre a fi analizati: 2004, 2003 si 2002, se prezentau dupa cum urmeaza la data de 31 decembrie.



Tabel 2.5.



31decembrie 2003

31decembrie 2002

31decembrie 2001

ACTIVE

Disponibilitati

Conturi curente si depozite la banci

Conturi la Banca Nationala a Romaniei

Titluri de trezorerie

Titluri de tranzactie

Credite, net

Credite

Creante din leasing

Rezerve pentru pierderi din credite


Total credite, net


Alte active, net


Participatii


Imobilizari corporale, net

Fond comercial, net

Imobilizari necorporale, net













































































TOTAL ACTIVE





DATORII SI CAPITALURI PROPRII

Depozite

Depozite la vedere

Depozite la termen














TOTAL DEPOZITE





Alte fonduri imprumutate

Impozite amanate, net

Alte datorii











TOTAL DATORII





Capital social – nominal

Rezerva din retratarea capitalului social

Rezerva pentru riscuri bancare generale

Surplusul din reevaluare

Deficit cumulat

















TOTAL CAPITALURI PROPRII





TOTAL DATORII SI CAPITALURI PROPRII





Sursa: Rapoarte anuale BRD 2003 si 2004                 


Banca Romana pentru Dezvoltare si-a derulat activitatea in 2004 intr-un mediu economic favorabil, deoarece Produsul Intern Brut (PIB) a inregistrat o crestere cu 4.9% fata de perioada precedenta, iar inflatia si deprecierea monedei nationale fata de dolar au inregistrat 14.1% respectiv 6% (fata de 30.3% si respectiv 21.9% in 2002), fapt ce a facut ca si dobanzile sa urmeze trendul descendent al inflatiei. Rezultatele bancii au suferit efectele noilor reglementari in materie fiscala, financiara sau bancara (rezerve minime obligatorii, efectele contabile ale IAS-BNR, impozitarea incepand cu luna iulie 2003 a veniturilor din reevaluarea pozitiilor de schimb).


Contul de profit si pierdere

Tabelul 2.6.


31decembrie 2004

31decembrie 2003

31decembrie 2002

Venituri din dobanzi

Dobanzi pentru credite acordate


Dobanzi pentru depozitele bancii


Dobanzi pentru titluri de trezorerie



















Total venituri din dobanzi




Cheltuielile cu dobanzile

Dobanzi la depozitele atrase

Dobanzi la alte fonduri imprumutate










Total cheltuieli cu dobanzile




Venituri nete din dobanzi




Cheltuieli cu provizioanele


Venituri nete dupa provizioane










Venituri din comisioane si speze bancare, net




Venituri din operatiuni de schimb valutar, net




Pierderi, venituri din participatii




Alte venituri




Total alte venituri decat cele din dobanzi




Venituri inainte de alte cheltuieli decat cele cu dobanzi




Alte cheltuieli decat cele cu dobanzi


Cheltuieli cu contributia la Fondul de Garantare a Depozitelor


Salarii si cheltuieli aferente


Cheltuieli cu amortizarea


Alte cheltuieli


































Total alte cheltuieli decat cele cu dobanzi

Profit net din operare


Pierdere din pozitie monetara neta


Profit inainte de impozitare



















Cheltuieli cu impozitul pe profit

Cheltuieli cu impozitul curent pe profit

Cheltuieli cuimpozitul amanat pe profit










Total cheltuieli cu impozitul pe profit

Profit net

Castig pe actiune (339.690.304 actiuni echivalente)










Sursa: Rapoarte anuale BRD 2003 si 2004                           


Asa cum reiese din Contul de profit si pierdere, in anul 2003, venitul net bancar a inregistrat o crestere de 26% in termeni reali fata de anul precedent, iar venitul net din dobanzi a inregistrat o crestere cu 14.68% raportat la anul precedent. In cursul anului 2004 veniturile din comisioane au crescut cu 30.2%, iar veniturile nete din diferentele de curs si alte venituri sunt mai mici cu 31.77% comparativ cu anul 2003.

In schimb, cheltuielile generale au crecut cu 32.7% fata de exercitul precedent.

Rezultatele activitatii sunt pozitive, astfel ca, Banca Romana pentru Dezvoltare a obtinut in 2004 un profit net de 2.358 mliarde lei (62.7 milioane EUR) fata de 2.251 miliarde lei (64.7 milioane USD), in 2003.


Analiza in dinamica a resurselor

Resursele bancii sunt constituite din conturile curente si depozitele la termen in lei si in valuta ale persoanelor fizice, ale intreprinderilor private sau publice. Pentru satisfacerea nevoilor clientilor, BRD a semnat contracte de refinantare cu BERD (pentru finantarea intreprinderilor mici si mijlocii private sau in curs de privatizare), BIRD (pentru finantarea proiectelor de investitie in agricultura, a exportului si a capitalului circulant pentru IMM-uri si persoane fizice), BEI (pentru finantarea proiectelor din industrie, turism, agricultura si servicii adiacente), DG Bank, Deutche Bank si Zurcher Kantonal Bank.

In 2004 resursele purtatoare de dobanzi atrase de catre banca au ajuns la 52.590 de miliarde, inregistrand o crestere de 18.5% in termeni reali fata de 2003. in preturi comparabile, resursele atrase in valuta au crescut cu 6.7% iar cele in lei cu 33.8% fata de decembrie 2003.

In totalul resurselor atrase, ponderea depozitelor in lei a fost de 49.1% comparativ cu 43.5% la sfarsitul anului 2003

La 31 decembrie 2004, valoarea totala a disponibilitatilor si depozitelor clientelei se ridica la un procent de 75.7% din totalul pasivelor fata de 75% din totalul pasivelor la 31 decembrie 2003.

In 2004 populatia a preferat in mod clar lichiditatile in detrimentul plasamentelor pe termen lung.

Nivelul veniturilor in valuta a cunoscut dezvoltarea cea mai vizibila, crescand cu 15.5% in comparatie cu anul precedent.

Structura pasivelor pe tipuri de operatiuni si evolutia acesteia fata de anul precedent se prezinta astfel:


-miliarde lei-                                                    tabelul 2.7.




Datorii privind institutiile de credit



Datorii privind clientela, dintre care:



  • Datorii la termen


Alte passive



Capitaluri proprii



Total



Sursa: Raport anual BRD 2004                                              

Capitalurile proprii, asimilate si provizioanele, luate impreuna, au inregistrat o crestere de 25.4% fata de inceputul anului financiar.

BRD avea la 31 decembrie 2004 un indice de solvabilitate de 16%, superior nivelului cerut de Banca Nationala a Romanie (12%).


Analiza in dinamica a plasamentelor

Se observa din datele bilantului contabil al bancii ca totalul activelor acesteia a crescut, in 2004 fata de 2003, in termeni nominali cu 18.2%, fata de perioada precedenta.

Plasamentele brute ale bancii au inregistrat o crestere de 17.5% in preturi comparabile fata de anul precedent, ajungand la 54.233 miliarde.

Plasamentele in valuta au crescut la valoarea de 28.130 miliarde lei si cele in moneda nationala au atins suma de 26.103 miliarde lei, crescand astfel, cu 4.7%, respectiv 35.3% in preturi comparabile fata de anul precedent

La 31 decembrie 2003, rezerva minima obligatorie a crescut cu 19.7% in termeni nominali.

In 2002, BRD a reusit sa isi sporeasca in mod semnificativ, portofoliul de credite acordate clientilor. Soldul brut al creditelor la 31 decembrie 2003 era de 30.229 miliarde lei, in crestere cu 41.9% in termeni nominali fata de anul trecut. Cresterea reala a soldului creditelor se datoreaza ameliorarii mediului economic romanesc, incepand din 2002.

Pe parcursul anului 2004, creditele acordate persoanelor fizice au crescut cu 172% atingand 13.597 miliarde lei la sfarsitul lui decembrie 2004. ponderea lor in totalul portofoliului a avansat de la 16.5% in 2002 la 27.6% in 2004.

Dublata de o cerere puternica activitatea comerciala s-a caracterizat printr-o majorare considerabila a volumului creditelor de consum inregistrandu-se un numar de 260.000 de cereri de credite in 2004.

Creditele pentru nevoi personale au cunoscut cea mai vizibila performanta cu o crestere de la 28% la 49% la sfarsitul anului 2004 in totalul creditelor acordate persoanelor fizice.

Plasamentele in titluri de participare au crescut cu 34.5%, ridicandu-se in termeni nominali la 3.711 miliarde de lei. La 31 decembrie 2004, portofoliul de participatii al BRD era de 278.3 miliarde de lei (din care 97.01 miliarde in lei su 5.400.000 in USD), si anume un total de 8.34 milioane USD, in crestere cu 17,2% in termeni nominali fata de inceputul anului.

Structura activelor pe tipuri de operatiuni si evolutia acesteia fata de anii precedenti se prezinta astfel:


-miliarde lei-                                                    tabelul 2.8.







Casa si disponibilitati la Banca Centrala





Creante asupra institutiilor de credit





Creante asupra clientelei





Efecte publice si alte titluri acceptate de catre Banca Centrala pentru refinantare, actiuni si alte titluri cu venit variabil





Participatii, parti in societatile comerciale, in relatii speciale cu banca





Imobilizari





Alte active





Total




Sursa: Raport anual BRD 2004



ELEMENTE PRIVIND DIAGNOSTICAREA ACTIVITATII DE CREDITARE

PUNCTE FORTE SI PUNCTE SLABE IN ACTIVITATEA DE   CREDITARE

Anul 2004 a marcat un progres important in procesul de lasanare si intarire a sistemului bancar romanesc, performantele acestuia inregistrand o tendinta de apropiere de standardele internationale. Procesul a fost initiat de Banca Nationala a Romaniei prin elaborarea unui program de consolidare a sistemului bancar corelat cu activitatea guvernului si conceput pe coordonate convenite cu organismele internationale.                                                                                                       

Cresterea volumului creditului si angajamentelor fata de sectorul real este pusa in evidenta si de informatiile oferite de Centrala Riscului Bancar, conform carora in luna decembrie 2001 sumele injectate in economie au crescut cu 16,7 la suta, in termeni reali, fata de decembrie 2000. Intereul sistemului bancar pentru investitiile in sectorul real s-a manifestat mai pregnant in cea de-a doua parte a anului cand s-a produs o diminuare a randamentelor oferite de celelalte alternative de plasament, precum si reducerea graduala a ratei rezervelor minime obligatorii ( de la 30 la suta la 25 la suta) care a oferit bancilor resurse suplimentare de finantare.

Avantajele competitive in activitatile de creditare deriva din:

Experienta vasta dobandita de-a lungul anilor in care a fost oferita consultanta clientilor in cadrul unor operatiuni de creditare sau finantare ;
Echipa locala de profesionisti in continua colaborare cu specialistii din Paris, cu o vasta experienta in diverse domenii si practica internationala;
Standardele profesionale, procedurile operationale si solutiile organizatorice in conformitatea cu practicile internationale;
Buna cunoastere si intelegere a mediului local;
Bunele relatii de colaborare cu autoritatile, cu factorii de decizie si cu comunitatea de afaceri in general;
Suportul primit atat din partea BRD, a doua banca din Romania, cat si din partea retelei internationale de investment banking a Societe Generale ;

Punctele slabe in activitatile de creditare deriva din:

-lipsa unei restructurari serioase, cat si a unei severitati minime fata de marii datornici;

-impactul inflatiei;( cresterea chiar mica a inflatiei are o influenta mare asupra

creditelor si implicit asupra creditorilor)

-riscul care apare ca urmare a modificarilor variabilelor de pe piata direct

observabile cum ar fi ratele de dobanda, cursurile valutare si modificari ale preturilor

de piata;

-situatia economica in continua transformare;

-existenta unei economii subterane dezvoltate care nu permite un control corect al posibilitatilor de achitare a creditelor;


2.2.2. ELEMENTE DEFINITORII ALE CONCEPTULUI DE RISC

Premisele dezvoltarii riscurilor bancare

Problematica managementului riscurilor in sectorul financiar – bancar are origini relativ recente. Pana la inceputul anilor 1980, sistemul financiar era marcat de o stabilitate cauzata de nivelul general al riscurilor relativ reduse si de marjele mari ale dobanzii pe piata. Conditiile favorizante aparitiei si sedimentarii acestor factori de stabilitate au fost slaba volatilitate a ratei dobanzii pe piata, existenta unor paritati fixe (aceasta pana la dezintegrarea sistemului de la Bretton – Woods), si a reglementarilor foarte stricte cu privire la activitatea bancara si la practicile anticoncurentiale.

Ulterior, socurile petroliere determinate de cresterea pretului international al petrolului, prin actiuni de tip cartel a tarilor OPEC, au generat un flux inflationist in intreaga economie mondiala. Apoi falimentul sistemului de la Bretton – Woods si trecerea la etalonul putere de cumparare si la cursurile flotante ale monedelor nationale ale tarilor participante la sistem au condus la atingerea unei volatilitati ridicate a cursurilor valutare.

Trendul inflationist si volatilitatea mai ridicata a cursurilor au cauzat o acutizare a sensibilitatii ratelor dobanzii, erodand marjele bancilor. Toti acesti factori deveniti manifesti incepand cu anii ”80 impreuna cu intensificarea concurentei in cadrul sistemului financiar au schimbat cadrul relaxat de desfasurare al activitatilor bancare internationale, generand tonifierea expunerii la riscuri anterior inexistente sau slab pronuntate (precum riscul de variate al ratei dobanzii, de variatie al cursurilor valutare si cel de piata) care au iradiat restul spectrului de riscuri (in special asupra riscului de credit).

Domeniul bancar reprezinta particularitati fata de celelalte sectoare ale economiei datorita materiei prime pe care o foloseste, si anume, banii. Pe de o parte, activitatea banilor ca instrument general de schimb, mijloc de masura a valorii si mijloc de tezaurizare, iar pe de alta parte, volatilitatea banilor, prin prisma riscurilor ce le implica existenta si miscarea lor, si sensibilitatea banilor fata de oscilatiile pozitive sau negative ale cadrului economic fac ca obiectivul activitatii bancilor, privite ca societati comerciale independente, sa fie acela de maximizare a profitului in conditii de minimizare a riscurilor.

Astfel, s-au dezvoltat tehnici si instrumente noi, au aparut lucrari dedicate gestiunii eficiente a riscurilor bancare.


Necesitatea gestionarii riscurilor bancare

Managementul riscurilor devine unul din obiectivele administrarii bancare alaturi de respectarea reglementarilor bancare in vigoare si de obiectivul central – maximizarea rentabilitatii si valorii societatii. Trebuie remarcat faptul ca o banca urmareste sa gaseasca intotdeauna o solutie optima tinand cont de toate cele trei obiective. Un risc reprezinta un pericol pentru banca daca se constituie in pierderi semnificative, capabile sa-i deprecieze rentabilitatea, pozitia sa pe piata sau chiar existenta. In acest sens, orice banca nu priveste in extremis acest obiectiv. Ea va lua intotdeauna in criteriile de eficienta, punand in balanta costul atenuarii sau eliminarii riscului, si costul asumarii riscului. De asemenea, banca va considera caror riscuri suplimentare urmeaza sa se supuna intrand in operatiuni de hedging si daca acestea nu vor implica riscuri superioare celor deja asumate.

Preocuparea permanenta a conducerii pentru minimizarea expunerii la risc are efecte pozitive si in alte sfere decat in planul financiar al diminuarii pierderilor survenite din realizarea riscurilor. Comportamentul salariatilor tinde spre o mai accentuata rigurozitate si constiinciozitate in indeplinirea sarcinilor de serviciu. Apoi, in calitatea sa de intermediar, o banca are ca principal element de activ, de mijloc de indeplinire a scopului sau major, maximizarea valorii si a rentabilitatii, increderea pe care reuseste sa o propage in sistemul economic. In acest sens, o buna gestiune a riscurilor atribuie unei institutii financiar – bancare in randul deponentilor imaginea unei banci de incredere careia ii poti incredinta o parte din averea individuala. Astfel, un management eficient al riscurilor poate determina indirect si o crestere a resurselor disponibile pentru constituirea portofoliului de creante si de active financiare.

Definirea si clasificarea riscurilor bancare

Riscul este descris de specialisti ca „un angajament predispus la o incertitudine, data de o probabilitate de castig sau de prejudiciu, ce ar putea fi o degradare sau o pierdere”.

Practica bancara a demonstrat, in timp, existenta unei mari varietati de riscuri. Evolutia sferei de cuprindere si a importantei riscurilor difera de la perioada la perioada in functie de starea economiei, transformarile din cadrul societatii si conditiile de existenta si operare a sistemului bancar, volatilitatea pietei financiare si altele. Prin urmare, a devenit necesara studierea sistematica a riscurilor, atat prin prisma teoriei cat si din punctul de vedere al practicii.

Definirea conceptului de risc

Activitatea oricarei societati comerciale, fie ca are profil economic, fie cu profil financiar, pe langa specificul domeniului lor de activitate, urmareste un scop comun tuturor agentilor economici, si anume, obtinerea de beneficii materiale.

Bancile, ca institutii financiare, urmaresc atragerea surplusului de capital de pe piata, care impreuna cu capitalul propriu urmeaza a fi plasate mai departe in afaceri profitabile. Iar din aceasta activitate bancile trebuie sa isi acopere cheltuielile generate de atragerea surplusului de resurse financiare, cheltuielile fixe de functionare si pe langa acestea trebuie sa obtina si un profit maxim.

Insa, in vederea indeplinirii acestor obiective banca trebuie sa tina cont de o problema, care de-a lungul timpului a preocupat societatea si lumea practicienilor si a teoreticienilor, si anume problema riscului si a incertitudinii. Iar asupra riscului, banca trebuie sa priveasca cu o atentie deosebita.

Riscul poate fi definit ca un angajament care poarta o incertitudine datorita probabilitatii de castig sau pierdere.

Etimologic, termenul de risc provine din latinul „re-scare”, care inseamna ruptura intr-un echilibru.

Printr- definitie generala, riscul este vazut ca pierderi asociate unor evolutii adverse a rezultatelor, ele producandu-se sau nu in functie de conditiile existente.

Altfel spus riscul este, din punct de vedere bancar, posibilitatea ca intr-o tranzactie sa nu se obtina profitul asteptat, iar acesta putandu-se transforma chiar intr-o pierede.

In domeniul bancar riscul asumat poate fi urmarit pentru posibiliatea aparitiei unor avantaje viitoare ca in cazul speculatiilor pe pietele financiare sau de schimb, dar si pentru probabilitatea aparitiei unor pierderi imrevizibile. In general, riscul apare impreuna cu rolul principal al bancilor in economie, acela de investitor principal, iar cum riscul este atribuit investitiilor in general, asumarea lui devine inevitabila si exprima in acelasi timp si existenta bancilor.

Clasificarea riscurilor

Clasificarea riscurilor in functie de expunerea la risc.

Expunerea la risc poate fi privita din doua puncte de vedere: ca expunere inerenta si ca expunere suplimentara. Din punctul de vedere al expunerii inerente se poate vorbi de riscuri pure caracterizate prin expunere generata de activitati bancare cu potential de a produce evenimente care sa se soldeze cu pierderi. Un exemplu de astfel de riscuri sunt fraudele in efectuarea unor plati. La randul lor, riscurile pure se pot imparti in:

  • Riscuri fizice – manifestate ca urmare a distrugerilor de cladiri si de bunuri materiale in general.
  • Riscuri financiare – pot aparea ca pierderi complete de date, pierderi de instrumente financiare de plata, etc.
  • Riscuri frauduloase – determinate de actiunile nelegale sau frauduloase ale angajatilor sau tertilor care aduc prejudicii bancilor.
  • Riscuri de raspundere – generate de nerespectarea normelor privind deschiderea de conturi, punerea in discutie a mijloacelor folosite, erori de gestiune a conturilor, erori in desfasurarea activitatilor bursiere ca urmare a incalcarii voite sau intamplatoare a reglementarilor in vigoare.

In a doua categorie intra riscurile speculative generate de incercarea de a obtine un profit mai mare preluand riscul altor agenti economici.

Clasificarea riscurilor in functie de alocarea lor in cadrul sistemului financiar

Din acest punct de vedere, riscurile se impart in diversificabile si nediversificabile. Riscurile diversificabile sunt cele care devin relativ nesemnificative atunci cand sunt combinate suficiente pozitii bilantiere. Tehnica minimizarii acestor riscuri presupune sporirea numarului operatiilor si partenerilor care genereaza acel risc la valori calculate de banca a fi optime.

Riscurile nediversificabile sunt cele care raman semnificative chiar si atunci cand au fost efectuate calcule privind aplicarea legii numerelor mari pentru minimizarea riscului, insa fara o eficienta deosebita din motive obiective, care tin de caracterul riscului. Aceste riscuri au putini determinanti, in esenta variabile ca pret: rate ale dobanzii, cursuri valutare, indicatori macroeconomici.Din punctul de vedere al gestiunii riscurilor bancare, o protectie specifica se poate concepe doar in cazul riscurilor diversificabile, si prin capital, in situatia riscurilor nediversificabile.

Clasificarea riscurilor in functie de caracteristica bancara

Aceasta clasificare are la baza operatiile bancare ce pot genera riscuri si forma acestor riscuri. In acest sens, in tabelul urmator sunt prezentate tipurile de riscuri in functie de operatiunile generatoare.

Tabelul 2.9.

Genul de operatiuni bancare generatoare de risc

Grupa de risc

Tipul de risc

Operatiuni bilantiere

Financiar

Risc de creditare

Risc de lichiditate

Risc de piata

Risc de faliment

Servicii bancare

De prestare

Risc operational

Risc tehnologic

Risc al produselor noi

Risc strategic

Cadrul de activitate

Ambiental

Risc de frauda

Risc economic

Risc concurential

Risc legal

Riscurile financiare pot fi considerate drept cel mai important grup de riscuri bancare. O precara gestiune a acestora produce cele mai multe falimente bancare. In aceasta categorie intra:

  • Riscul de creditare – de insolvabilitate al debitorilor – exprima posibilitatea ca un debitor sa nu-si ramburseze la scadenta obligatiile.
  • Riscul de lichiditate (de finantare) – exprima probabilitatea ca o banca sa nu mai dispuna de lichiditati necesare platilor curente, exigibile.
  • Riscul de piata – risc al variatiei ratei dobanzii, risc valutar si risc de variatie a cursului activelor financiare. Exprima probabilitatea ca o variatie a conditiilor de piata sa afecteze negativ profitul bancar.
  • Riscul de solvabilitate (faliment) – reflectat prin probabilitatea ca fondurile proprii ale bancii sa devina insuficiente pentru acoperirea pierderilor rezultate din activitatea curenta si ca banca sa nu mai poata dispune din nici o sursa de disponibilitati pentru plata datoriilor scadente.

Intre toate aceste riscuri exista o interactiune permanenta. De exemplu, o expunere excesiva la riscul de creditare poate genera risc de lichiditate daca banca nu dispune de lichiditati suficiente pentru a face fata obligatiilor scadente. Acesta la randul sau, se poate agrava in risc de solvabilitate daca banca nu isi poate procura rapid resursele deficitare.

Riscurile de prestare sunt asociate operatiilor din sfera serviciilor financiare. Aceste riscuri sunt urmatoarele:

  • Riscul operational – exprimat prin probabilitatea ca banca sa devina incapabila sa mai asigure servirea corespunzatoare a clientilor.
  • Riscul tehnologic – asociat calitatii si structurii ofertei de produse financiare. Fiecare produs isi are propriul sau ciclu de viata determinat de rentabilitatea pe care este capabil sa o aduca. Astfel, produsele mai putin performante tind sa fie inlocuite cu altele noi care sa „reinsufleteasca” randamentul global al institutiei financiar – bancare.
  • Riscul unui produs nou – asociat sferei inovarilor produselor financiare si exprima probabilitatea ca produsul nou sa se situeze sub asteptarile promotorilor sai.
  • Riscul strategic – exprima probabilitatea de a nu alege strategia optima in conditiile date.

Grupa riscurilor ambientale cuprinde o clasa de riscuri cu un puternic potential de impact asupra performantei bancare dar asupra carora banca are un control limitat. Aceste riscuri exprima probabilitatea ca o schimbare adversa de mediu sa afecteze negativ profitul bancii. In aceasta grupa sunt cuprinse:

  • Riscul de frauda al angajatilor bancii
  • Riscul economic – asociat evolutiei nefavorabile sau intr-o directie neanticipata de banca a mediului economic. Acestea influenteaza calitatea plasamentelor, volatilitatea resurselor si potentialul de risc.
  • Riscul concurential – exprima probabilitatea reducerii profitului bancar in conditiile modificarii raporturilor de piata in defavoarea bancii.
  • Riscul legal – reflecta faptul ca bancile trebuie sa opereze in contextul stabilit de reglementarile legale stabilite de stat si de banca centrala chiar daca acestea le creeaza un dezavantaj competitiv fata de alte institutii concurente.



2.2.3. NORME DE CREDITARE PENTRU CUMPARAREA DE LOCUINTE SI CASE DE VACANTA IN CADRUL B.R.D.

DESTINATIA CREDITULUI

Cumpararea de imobile cu destinatia de locuinte/case de vacanta(apartamente

in locuri de locuit, case, etc) inclusiv terenul aferent imobilelor.

BENEFICIARI

Cetateni romani, varsta minima 23 ani.

Varsta maxima se calculeaza cu formula:

-62-N ani ( unde N-durata de acordare a creditului) pentru femei

-65-N ani ( unde N-durata de acordare a creditului) pentru barbat

VALUTA

Creditul poate fi acordat in lei romanesti RON, dolari americani USD sau EURO.

VALOAREA CREDITULUI

B.R.D. acorda credite pentru cumpararea de locuinte si case de vacanta in valoare de minim 3.000 EUR ( echivalent RON/USD) si maxim 200.000 EUR ( echivalent RON/USD)

AVANS

Avansul este de minim 15% din Pretul de Cumparare pentru credite acordate in RON si de minim 25% din Pretul de Cumparare pentru creditele acordate ia EUR/USD

TERMEN DE RAMBURSARE

Termenul de rambursare se stabileste ca multiplu de 6 luni.

Termenul minim de rambursare este de 3 ani.

Termenul maxim de rambursare este de 10 ani pentru sume mai mici de 5.000 EUR , 20 ani pentru sume cuprinse intre 5.000-200.000 EUR

TIPUL DE DOBANDA

La acest tip de credite rata dobanzii este variabila.

MODALITATEA DE CALCUL

Creditu acordat se va rambursa in rate lunare egale ( credit si dobanda ), in conformitate cu graficul de rambursare , in valuta in care s-a acordat creditul.

Data primei rambursari va fi stabilita la o luna de la data primei trageri din credit astfel incat data scadentei ratei lunare a creditului sa coincida cu data primei trageri.

Lunar clientul va trebui sa-si alimenteze contul curent cu contravaloarea ratei lunare, precum si a comisioanelor aferente contului curent.

GARANTII CERUTE DE BANCA

Ipoteca de rang I instituita in favoarea bancii asupra imobilului achizitionat prin credit si/sau asupra altor imobile aflate in proprietatea imprumutatului sau a unor terti, cu interdictie de instrainare si grevare de sarcini si ipoteca asupra amelioratiunilor.

COMISIOANE SI TAXE    

-Comision de Administrare ( calculat anual la soldul creditului);

-Comision fix de Analiza a Documentatiei;

-Comision de Plata Anticipata;

-Taxa de Inregistrare la Arhiva Electronica;

ASIGURARE

Pentru acest tip de credit, Banca solicita Asigurare de Viata pentru solicitant, avand ca beneficiar Banca si asigurare pentru imobilele aduse in garantie, cesionata in favoarea Bancii;

CALCULUL CAPACITATII DE RAMBURSARE

Stabilirea capacitatii de rambursare a solicitantului se face pe baza analizei veniturilor si cheltuielilor familiale.

La veniturile familiei se iau in calcul numai veniturile certe, cu caracter de permanenta, dovedite cu documente, ale solicitantului si ale co-debitorului daca este cazul.

Se iau in considerare veniturile realizate numai de urmatoarele categorii de persoane:

-salariati cu contract de munca pe perioada nedeterminata;

-salariati cu contract de munca pe perioada determinata ai unor companii multinationale, ambasade, organizatii sau institutii internationale prezente in Romania;

-persoane care desfasoara activitati independente ( avocati, notari, etc.) de cel putin 2 ani sau corespunzatori perioadei de la data emiterii actelor normative in baza carora s-au constituit ( cazul medicilor, contabililor autorizati, lichidatorilor, arhitectilor, etc.)

-persoane care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor;

-pensionari-se iau in calcul numai pensiile cu caracter definitiv;

Venitul net al familiei luat in calculul Bugetului lunar il reprezinta media veniturilor nete obtinute in ultimile 3 luni.

ANALIZA CAPACITATII DE RAMBURSARE

Analiza capacitatii de rambursare se face in functie de urmatorii indicatori:

-gradul de indatorare al familiei GI:

GI=[(R+A)/V] *100 ,unde

R-rata lunara (credit+dabanda) pentru creditul solicitat;

A-alte angajamente de plata, daca este cazul;

V-venitul total net al familiei;

Valoarea acestui indicator trebuie sa fie maximum 50% , cu cat valoarea lui este mai mica, cu atat capacitatea de rambursare a solicitantului este mai buna.

-ponderea ratei in venitul imprumutatului PR:

PR=(R/Vs)*100 , unde

R-rata lunara pentru creditul solicitat;

Vs-venitul total net al solicitantului;

Valoarea acestui indicator trebuie sa fie maximum 70%, cu cat valoarea lui este mai mica, cu atat capacitatea de rambursare a solicitantului este mai buna.

-excedent bugetar al familiei EB:

EB=[(V-Ch)/V]*100 , unde

V-venitul total net al familiei;

Ch-cheltuieli totale lunare ale familiei;

Valoarea acestui indicator trebuie sa fie minimum 20% , cu cat valoarea lui este mai mare, ca atat capacitatea de rambursare a solicitantului este mai buna.

SCORING

Datele privind solicitantul de credit vor fi incluse in sistemul scoring care calculeaza un punctaj penru fiecare solicitant de credit.

ETAPA DE INFORMARE

Daca solicitantul indeplineste conditiile preliminare , se comunica acestuia taxele si comisioanele percepute, lista documentelor necesare si i se inmaneaza formularele pentru a fi completate.

ETAPA DE INTOCMIRE A DOSARULUI DE CREDIT

Se efectueaza verificarea intregii documentatii depuse-corecta si completa-inclusiv a documentelor de identitate.

Se intocmeste Chestionarul medical si se introduce cererea de credit in baza de date.Solicitantul este informat ca Asigurarea imobiliara si de viata sunt obligatorii si un control medical ar putea fi necesar(daca este cazul).

Se verifica documentele de proprietate ale imobilului care face obiectul creditului si daca este cazul, ale imobilului adus in garantie.

ETAPA DE ANALIZA SI DECIZIE

Se efectueaza verificarea documentatiei si efectuarea credit scoringului.

Dupa aprobarea creditului este interzisa orice modificare in parametrii creditului din Formularul de Aprobare.

Dupa aprobarea creditului se genereaza Contractul de credit si Graficul de rambursare.

2.2.4. EXEMPLU DE PRESCORING

2.2.4.1 CERERE DE CREDIT        

CERERE DE CREDIT


Cerere introdusa de:

CIUCA VICTORIA

Numele unitatii

Sucursala Unirii


Data prescoring


Eur


Usd


Stadiu:

Cererea este ADMISA

Dobanda anuala efectiva(DAE)


Informatii solicitant


Suma credit


Moneda

EUR

Tip dobanda

Dobanda variabila

Termen

144 luni




2.2.4.2 INFORMATII DESPRE SOLICITANT    

Venit net solicitant (RON)


Litigii solicitant

NU

Rate BRD solicitant (RON)


Rate alte credite solicitant (RON)


Rate restante solicitant (RON)


Perioada rate restante codebitor(zile)



2.2.4.3 INFORMATII DESPRE CODEBITOR

Venit net codebitor (RON)


Litigii codebitor

NU

Rate BRD codebitor (RON)


Rate alte credite codebitor (RON)


Rate restante codebitor (RON)


Perioada rate restante codebitor(zile)



2.2.4.4 INFORMATII PRESCORING

Posibilitate de contactare telefonica

Telefon fix si mobil

Educatie

Universitate

Starea civila

Casatorit(ambele persoane angajate)-cu copii

Situatia solicitantului cu privire la domiciliu

Locuieste cu parintii

Vechime la adresa curenta

Peste 5 ani

Vechime la adresa anterioara

Mai putin de 1 an

Capitalul societatii angajatoare

Institulie publica

Functie/pozitie

Personal calificat cu  studii superioare

Tipul societatii angajatoare

Sector bugetar

Vechime la actualul loc de munca

Mai mult de 5 ani

Vechime la locul de munca anterior

Mai putin de 2,5 ani

Conturi bancare

Conturi la B.R.D.

Persoane aflate in intretinere


Capitalul societatii angajatoare codebitor

Persoana fizica autorizata

Functia/pozitia codebitor

Personal calificat cu  studii superioare

Tipul societatii angajatoare codebitor

Persoana fizica autorizata

Vechime loc actual de munca codebitor

Mai mult de 5 ani



Vechime la locul anterior de munca codebitor

Mai putin de 2,5 ani

Contact telefonic codebitor

Telefon mobil si fix



2.3. ACTIVITATEA OPERATIONALA PRIVIND TREZORERIA BANCII

Trezoreria unei societati bancare este definita ca un complex de activitati cu caracter strategic, previzional si operativ, prin care se urmareste gestionarea cu un grad cat mai inalt de profitabilitate a “banilor” definiti in sens larg, de care dispune acesta, atat in moneda nationala, cat si in valuta, in conditiile reducerii in cat mai mare masura a influentelor factorilor de risc referitori la plasamente, dobanzi si lichiditati.

Activitatile specifice ale trezoreriei se desfasoara la toate nivelurile organizatorice ale societatilor bancare - agentii, sucursale, divizii zonale si centrale, materializandu-se in stabilirea de masuri si luarea de decizii in scopul maximizarii veniturilor si minimizarii cheltuielilor, tinand seama de conditiile concrete referitoare la:

a)   integrarea bancii intr-un context macro-economic definit de:

situatia economico - financiara de ansamblu (interna si internationala)

directiile de evolutie ale unor segmente economice componente, rezultate din strategia guvernamentala;

prioritatile de dezvoltare si sustinere financiara asumata de stat;

strategia guvernului si Bancii Nationale a Romaniei de privatizare si restructurare a bancilor comerciale ;

piata valutara interbancara din Romania ;

piata valutar- financiara externa;

cresterea numerica a societatilor bancare si dezvoltarea lor in teritoriu, diversificarea gamei de produse si servicii puse la dispozitie clientului, ceea ce conduce la concurenta intre acestea;

b)   functionarea bancii in cadrul unui sistem financiar - bancar caracterizat prin permanenta implementarii unor noi masuri de reforma adaptate de Banca Nationala, referitoare la politicile monetare de credit si dobanzi, precum si la introducerea unor noi instrumente si organizarea modalitatilor de tranzactionare a acestora pe piata financiara

c)    transpunerea in practica, prin mijloace specifice a directiilor si obiectivelor cuprinse in strategia generala a bancii pentru perioada respevctiva, referitoare la:

urmarirea asigurarii lichiditatii permanente a bancii prin perfectionarea sistemului de gestiune a activelor si pasivelor bilantiere;

optimizarea portofoliului de credite si reducerea riscului general de activitate de creditare;

imbunatatirea structurii resurselor prin minimizarea costurilor acestora, cresterea ponderii depozitelor de baza ale clientilor si stabilitatea acestora;

introducerea unor proceduri imbunatatite de gestionare a ratei dobanzii.


Componentele activitatii de trezorerie

Principalele componente ale activitatii de trezorerie sunt urmatoarele:

à  gestinarea activelor si pasivelor

à  asigurarea lichiditatii bancii

à  politica de dobanzi

à  politica ratei de schimb

à  gestionarea riscului ratei dobanzii si a ratei de schimb


Desfasurarea activitatii de trezorerie, la nivelul diviziilor zonale si a

sucursalelor bancii

La nivelul diviziei zonale in cadrul activitatii trezoreriei, se va urmari mentinerea unei legaturi permanente cu Directia Resurse, precum si realizarea sarcinilor proprii si a celor ce le revin sucursalelor din subordine, potrivit prevederilor normelor de trezorerie.

normele de trezorerie se utilizeaza de intregul personal implicat in activitatea de trezorerie pentru care cunoasterea si aplicarea lor este obligatorie.

intregul personal al bancii implicat in activitatea de trezorerie, trebuie sa participe la actualizarea normelor, pe baza experientei rezultate din aplicarea lor.

salariatii bancii care observa ca prevederile din norme sunt perimate, incorecte sau incomplete, vor face propuneri de modificare care vor fi analizate de directorii sucursalelor, filialelor, agentilor sau directiilor din centrala sau dupa caz. Dupa analizarea propunerilor, acestia au obligatia de a le remite Directiei din centrala bancii, printr-o adresa in care se va indica numele persoanei care a facut propunerile respective. Pana la aprobarea propunerilor, cei care le-au redactat au obligatia sa respecte normele in vigoare.

orice propunere de modificare sau actualizare a normelor se va supune aprobarii Consiliului de Administratie al bancii

dupa aprobarea propunerilor de modificare sau actualizare, Directia Resurse pregateste paginile actualizate, pe care, impreuna cu “Borderoul privind actualizarea normelor de trezorerie” si repartizorul acestora le multiplica si le transmite la unitatile teritoriale si la directiile din centrala

borderoul, privind actualizarea normelor de trezorerie va purta, in partea dreapta sus, un indicativ care arata numarul de actualizari si va cuprinde paginile ce urmeaza a fi introduse

prin sistemul de numerotare se da posibilitatea identificarii si urmaririi modificarilor aduse

dupa primirea modificarilor, paginile inlocuite si borderourile se vor pastra intr-un biblioraft separat

activitatea de trezorerie a sucursalei si mentinerea unei legaturi operative cu divizia zonala si Directia Resurse din centrala bancii cad in sarcina trezorierului sucursalei, numit de catre directorul acesteia.

trezorierul sucursalei, in colaborare cu ceilalti lucratori ai sucursalei si ai subunitatilor, realizeaza sarcinile ce revin sucursalei in aceasta activitate, potrivit prevederilor Normei de trezorerie.

trezorierul sucursalei este subordonat directorului si poarta raspunderea pentru efectuarea in termen a raportarilor zilnice si periodice prevazute in norme, pprecum si pentru corecta intocmire a acestora.


2.4.RECOMANDARI PRIVIND PERFECTIONAREA MANAGEMENTULUI ACTIVITATII BANCARE

Principalele recomandari privind perfectionarea activitatii bancare a Bancii Romane de Dezvoltare sunt menite sa intareasca pozitia acesteia in randul primelor trei bancii de pe piata bancara romaneasca.

Acestea recomandari vizeaza, ca linii esentiale, construirea unei banci puternice, eficiente si cu un grad inalt de profitabilitate. Mai mult, Banca Romana de Dezvoltare intentioneaza sa obtina o pozitie pozitiva pe piata prin produse si servicii de inalta calitate atat pentru clienti persoane fizice, cat si pentru societati comerciale si prin cresterea eficientei operationale.

Banca Romana de Dezvoltare se asteapta a o cerere ridicata si continua de servicii de finantare si alete servicii bancare din partea societatilor din sectorul privat, comcomitent cu cresterea economica a Romaniei si cu extinderea sectorului privat.

In acelasi timp, cererea de credite de consum a crescut spectaculos, fiind determinata de o crestere proportionala a veniturilor si a increderii consumatorilor. In acest sens Banca Romana de Dezvoltare isi propune sa devina principalul furnizor pe piata romaneasca pentru o intreaga gama de servicii financiare.

Astfel, in ceea ce priveste sectorul corporate recomandarile sunt:cresterea inprumuturilor financiare comerciale pentru clientii importanti, in sprijinul activitatilor comerciale internationale (import-export ) ale acestora.

extinderea si sprijinirea programelor tip project finance si de imprumuturi pentru constructia de locuinte .

introducrere si extinderea de noi servicii pentru clientii actuali si cei viitori, cum ar fi programe de plata a salariilor.

Pentru sectorul retail ( persoane fizice si IMM-uri), recomandarile privind perfectionarea activitati bancare sunt:

sa continue extinderea si modernizarea retelei teritoriale, semnificativa si in prezent;

sa isi extimda baza de clientii IMM luand in considerare faptul ca IMM-urile reprezinta segmentul de clientela care cunoste cea mai rapida dezvoltare;

sa isi extinda baza creditelor pentru consum-avand in vedere faptul ca imprumuturile de acest tip furnizate de catre intregul sistem bancar sunt in contiuna crestere;

sa creasca numarul de ATM-uri si POS-uri si sa plaseze ATM-urile in locatii cu costuri reduse, atractive si adecvate pentru activitatea desfasurata de clientii retail, cum ar fi supermarketurile;

sa intareasca si sa promveze canalele alternative de distributie si sa promoveze utilizarea acestora.

In ce priveste extinderea serviciilor de treazorerie pe pietele de capital recomandarile privind perfectionarea activitatiilor bancare sunt:

sa fie lider de piata pe piata monetara si valutara romaneasca;

sa dezvolte noi produse de investitii si depozit pentru banca;

sa ofere servicii de finantare si de consultanta financiara in vederea atragerii de finantarii si capital, pe baze regulate;

sa ofere capacitati de cercetare atat pentru banca cat si pentru clientii sai, in ariile de analiza a societatilor si de analiza de sector;

sa ofere servicii de brokeraj pentru investitorii institutionali si individuali, atat rezidenti cat si straini;

sa ofere servicii de management al activelor;

sa ofere servicii de consultanta financiara;

sa ofere asistenta in fuziuni si achizitii;




CAPITOLUL 3

PERFECTIONARI ALE MANAGEMENTULUI B.R.D. –

SOCIETE GENERALE

3.1.PERFECTIONARI ALE MANAGEMENTULUI B.R.D.

In activitatea pe care o desfasoara , B.R.D. are ca obiectiv principal sa optimizeze managementul prin cuantificarea performantelor in urma fructificarii resurselor mobilizate, scopul fiind maximizarea profitului.In scopul perfectionarii managementului, B.R.D. si-a propus urmatoarele :

perfectionarea produselor proprii si cresterea calitatii serviciilor bancare la nivelul celor mai prestigioase banci romanesti;

promovarea imaginii bancii dar si a produselor si serviciilor oferite, printr-o politica de marketing unitara si eficienta;

oferirea de produse de economisire moderne, avantajoase si flexibile;

diversificarea formelor de creditare, in conditii avantajoase, pentru populatie si agentii economici mici si mijlocii;

crearea in anul 2004 a unei baze de date interne (dupa modelul Centralei Riscurilor Bancare - CRB) care sa permita identificarea grupurilor de persoane fata de care banca are expunere, clienti rau platnici, etc. Baza de date va putea fi accesata de unitatile teritoriale si va permite fundamentarea deciziei de creditare;

pastrarea calitatii portofoliului de credite gestionat si mentinerea creantelor neperformante in limita mediei pe sectorul bancar romanesc;

infiintarea pana la finele anului 2004 in localitatile Bucuresti, Timisoara, Cluj Napoca si Iasi - centre unde Banca Nationala a Romaniei mai are casierii - a unor servicii de transport valori, care sa efectueze transporturi speciale pentru unitatile BANCA ROMANA DE DEZVOLTARE arondate;

definitivarea, semnarea si implementarea in anul 2004 a acordului de imprumut cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare - B.E.R.D. prin care se vor obtine importante surse pentru finantarea pe termen mediu (5 ani) a intreprinderilor mici si mijlocii;

incheierea unui acord cu Banca Mondiala privind finantarea activitatilor in zona rurala;

extinderea relatiilor de corespondent si intensificarea colaborarii cu banci din tara si din strainatate;

dezvoltarea activitatii de carduri prin emiterea de carduri Visa in paralel cu cardurile MasterCard, ce se emit din anul 2003. Se preconizeaza ca in anul 2004 sa fie emise peste 100.000 de carduri bancare;

diversificarea serviciilor la bancomate ca de exemplu: plata facturilor de utilitati publice, plata ratelor de credit, etc;

obtinerea licentei de banca acceptatoare atat pentru cardurile MasterCard, cat si pentru cardurile Visa;

perfectionarea sistemului informatic, atat sub aspectul securitatii si sigurantei tranzactiilor, cat si in ce priveste oferta de servicii rapide 'on - line'; modernizarea, testarea si implementarea se vor realiza, in primul semestru al anului 2004, de catre colectivul de informaticieni din centrala si sucursale;

promovarea de solutii bancare moderne prin implementarea serviciului ' INFONET' de interogare, folosind tehnologii: voce, sms, e-mail, wap, fax precum si a serviciului ' E-DIRECT' bazat pe o solutie tip 'internet banking' pentru PC, PDA, smartphone;

utilizarea semnaturii electronice in transmiterea de date;

se va obtine autorizatia Bancii Nationale a Romaniei pentru efectuarea de tranzactii cu instrumente financiare derivate, de asemenea, vom activa ca membru al unei burse de marfuri;

aderarea la noul sistem interbancar de plati in lei SEP- care este un sistem eletronic integrat compatibil cu cel european si care ofera urmatoarele avantaje: reducerea duratei decontarilor, securitate sporita a operatiunilor, capacitate sporita de procesare a platilor, fluidizarea fluxurilor financiare, reducerea costurilor serviciilor de plati;

oferirea de servicii financiare integrate prin intermediul societatilor din Grupul BRD ;

identificarea celor mai presante cereri ale pietei pe care banca le poate satisface, in limitele unei prudente bancare care sa asigure o dezvoltare continuua si sigura a bancii.


3.2. PERFECTIONARI LA NIVELUL DOMENIULUI ANALIZAT

3.2.1. MODERNIZAREA ACTIVITATII DE CREDITARE BANCARA PRIN

APLICAREA NOILOR TEHNOLOGII

Tehnologia bancara este fundamentala pentru imbunatatirea activitatii de creditare, oferind posibilitati de diversificare si modernizare a modalitatilor de acordare- rambursare- garantare, in scopul corelarii ofertei de produse de credit cu solicitarile si necesitatile clientilor.

Din punct de vedere al solicitantilor, activitatea de creditare se adreseaza Persoanelor Juridice, pentru care nivelul creditelor este mai ridicat si riscul bancar este mai mare, si Persoanelor Fizice, pentru care imprumuturile sunt mai mici si riscurile mai reduse.

Din punct de vedere al necesitatii si capacitatii clientului privind obligatiile financiare, activitatea de creditare poate fi:

- pe termen scurt- pentru acoperirea necesitatilor curente, cu termen de rambursare in limita unui an.

Dezvoltarea tehnologiei bancare a permis conturarea a doua modalitati principale de creditare:

-creditele de tip revolving (*liniile de credit; liniile globale de exploatare), ofera agentilor economici o flexibilitate convenabila de finantare, sub raportul costurilor.

-creditele pentru destinatii speciale (credite pentru finantarea stocurilor; -creditele pentru export; credite de scont; creditele de factoring);

In cazul activitatilor economice care presupun anumite stocuri, tehnologia bancara pune la dipozitia clientului un plafon de creditare, din care el efectueaza trageri esalonat, pe baza unui grafic si in limita unui interval de timp.

Pentru activitatile economice de productie cu ciclu lung de frabricatie agentii economici apeleaza la tehnologia de creditare similara creditarii globale de exploatare, sau liniilor de credite, cu termene de rambursare mai mari de un an.

Pentru activitati de productie cu desfacere la export, bancile comerciale romanesti promoveaza tehnologii de creditare specifice:

- credite pentru prefinantarea exportului au ca destinatie satisfacerea nevoilor curente sau exceptionale, pentru fabricarea produselor destinate exportului.

- credite pentru exportul de produse garantate cu creante asupra strainatatii se adreseaza exportatorilor, pentru desfasurarea activitatii curente, pe perioada de la livrarea produselor si pana la incasarea contravalorii lor.

Desfasurarea relatiilor de incasari si plati intre agentii econimici, prin utilizarea de efecte de comert, creaza posibilitatea, ca ei sa sconteze la banca aceste titluri obtinand un credit de scont in lei sau valuta. Procedura de acordare, presupune inregistrarea valorii titlului in debitul contului de credite de scont, si in creditul contului curent al clientului.

In Romania utilizarea instrumentelor de plata de tipul cambiei si biletului la ordin este mai restransa, mai frecvent fiind utilizate ordinul de plata si cecul.

Banca poate efectua la cererea clientilor sai operatiuni de factoring, la intern sau la extern in lei si in valuta.

Pentru a veni in sprijinul clientilor, noile tehnologii de creditare bancara, dezvolta doua modalitati de creditare pe termene foarte scurte:

- credite pentru facilitati de cont in lei;

Se acorda pentru. acoperirea decalajului in fluxul de lichiditati, rezultat din intarzierea incasarii marfurilor livrate.

- credite pe descoperit de cont in lei:

Se acorda agentilor economici pe perioade foarte scurte (7 zile), pentru achitarea unor obligatii foarte stringente.

- pe termen mediu, cu termen de rambursare intre 1 si 5 ani;

- pe termen lung, pentru investitii de anvergura cu termene de rambursare negociate de peste 5 ani.

Creditele pe termen mediu si lung se acorda:

- pentru finantarea de investiti: Se acorda pentru completarea surselor de finantare proprii ale clientilor.

- pentru cumpararea de actiuni sau active: Se acorda pentru achizitionarea de active fixe de valori ridicate.

- pentru activitatea de leasing. Se acorda in completarea resurselor proprii ale societatilor de leasing

- pentru promotori imobiliari. Se acorda in scopul finantarii constructiilor de locuinte

Activitatea de creditare pentru persoane fizice

- pe termen scurt se pot acorda populatiei sub forma de credite de trezorerie (punte), credite de trezorerie pentru plata unor tratamente medicale sau pentru plata unor forme de scolarizare, credite de trezorerie nenominalizate sau credite pentru cumparari de bunuri. Creditele de trezorerie nenominalizate sunt cele mai solicitate de populatie pentru ca se acorda in numerar, iar destinatia acestora ramine la latitudinea beneficiarului. Si creditele pentru cumparare de bunuri sunt foarte solicitate si pot fi acordate pe termen scurt si mediu.

- pe termen mediu – creditele pentru achizitionarea autoturismelor, si pot fi acordate pe termen de pina la 5 ani. Cele mai ridicate ca valoare sunt creditele pentru cumpararea de locuinte. Acestea se acorda prin virarea sumelor in contul vinzatorilor sau prestatorilor de servicii si se ramburseaza in termen de pina la 10 ani.

Un rol important il are tehnologia bancara in creditarea in valuta a Persoanelor Fizice pe termen scurt sau mediu, pentru petrecerea sejururilor in strainatate , pentru cumpararea de produse tehnico-medicale pentru uz personal, pentru plata unor forme de scolarizare sau a unor tratamente medicale in strainatate.

Folosirea tehnologiilor informatice in activitatea de creditare bancara

-tehnologiile informatice si-au demonstrat utilitatea in luarea deciziilor de creditare. Acesta noua orientare a institutiei bancare in activitatea de creditare reduce pe cit posibil riscurile specifice. Adaptarea si aplicarea tehnologiilor informatice in activitatea de creditare bancara presupune rezolvarea a doua probleme:

- constituirea unor sisteme de cuantificare si ierarhizarea a criteriilor si premiselor de acordare a creditelor;

- implementarea unui sistem informatic de prelucrare electronica a detelor pt ierarhizarea obiectiva a fiecarei solicitari de imprumut. Prin credit-scoring se determina masura in care sunt indeplinite conditiile de acordare/respingere a creditului. Poate fi considerat un lelment modern al tehnologiei de creditare bancara , de apreciere si evaluare a caracteristicilor solicitantilor de credit. Folosirea sa presupune asigurarea unor premise:

- stabilirea unui numar de variabile care sa dea o imagine de ansamblu a starii potentialului debitor;

- stabilirea unui sistem de agregare care sa permita transpunerea variabilelor intr-un calificativ comun pt a exprima pozitia solicitantului in raport cu ceilalti potentiali debitori. Setul de variabile difera in functie de tipul solicitantului care poate fi Persoana Fizica sau Persoana Juridica.

Prin alinierea activitatii bancilor romanesti la tehnologia internationala, locul credit-scoting-ului a fost luat de ratingul bancar. Scopul determinarii ratingului de credite este acela de a stabili daca solicitantul poate fi creditat in conditiile asumarii de catre banca a unui risc limitat. La o Persoana Juridica determinarea ratingului presupune determinarea starii economico-financiare prezente si de perspectiva. O metoda de determinare prin tehnologie informatica a indicatorilor economico-financiari si a rating-ului unui client presupune utilizarea unor programe de preluare si prelucrare pe calculator a informatiei din documentele financiar contabile ale clientului.

3.2.2.SISTEMUL EXPERT

Sistemul expert este o tehnologie mai avansata de analiza si diagnostic in luarea deciziilor de creditare.

-reprezinta un model superior de prelucrare a datelor exprimat prin programe speciale.

-realizeaza rapoarte specializate incluzind tabele si diagrame ale fluxurilor de fonduri.

Analiza cererilor de imprumut cu sistemul expert este descompusa pe doua nivele:

- analiza evolutiei anterioare a debitorului, situatia financiara, starea relatiilor cu furnizorii si clientii.

- implementarea informatica a tehnicilor specifice bancii .

Tehnologia bancara intemeiata pe programe informatice permite bancilor adaptarea politicilor de creditare la resursele disponibile. Pe baza unor algoritmi complesi se stabilesc care sunt limitele de creditare admisibile in functie de structura resurselor disponibile, de solicitarile de credite si de termenele de creditare. La solicitarea unui imprumut tip linie de credit de catre un agent economic, cu ajutorul unui program informatic specializat se va determina volumul maxim al creditului ce poate fi acordat unui client, astfel incat acesta sa fie capabil sa-si plateasca la timp dobinzile si creditul.

In cazul creditelor de investitii se realizeaza informatic o previziune privind proiectia resurselor de investitii care exprima modul in care va fi sustinuta investitia din resurse proprii. Acordarea creditelor este conditionata si de masura in care solicitantul poate asigura anumite garantii materiale acceptate de banca, ceea ce implica selectia si evaluarea lor. Programele utilizabile lucreaza in mod interactiv cu functionarul bancar, si printr-o prelucrare automata a informatiilor furnizeaza valoarea evaluata a garantiei. Tehnologia informatica este utilizata si in inregistrarea contractelor de garantie si a celor de credit.

In domeniul creditelor destinate Persoanelor Fizice tehnologia informatica bancara ofera posibilitatea construirii unor baze de date cu elemente esentiale si a unor structuri de analiza. Procedura cuprinde urmatoarele etape: -functionarul bancar introduce elementele esentiale din documentele de credit, dupa care da comanda de executare automata a documentatiei. Astfel se emit automat toate documentele de creditare necesare.

Tehnologia informatica bancara permite si crearea automata a graficelor de rambursare a creditelor si a dobinzilor aferente. Programele informatice pot asigura si determinarea dobinzilor lunare totale, iar periodic printr-o procedura similara celei de acordare de credite se efectueaza verificarea calitatii garantiilor materiale, monitorizarea datoriilor si inregistrarea eventualelor restante. Implementarea tehnologiei informatice in activitatea de creditare bancara este indispensabila pt modernizarea si cresterea competitivitatii bancilor.

Tehnologii de avangarda

Utilizarea tehnologiei sistemelor expert in asistarea deciziei de acordare a creditelor.

Sistemul expert se bazeaza pe conceptul de inteligenta artificiala care presupune stimularea proceselor caracteristice unui rationament uman, este o aplicatie a calculatorului care realizeaza sarcini indeplinite de catre un expert uman.

Asigura declansarea , derularea, interpretarea si multiplicarea unor rationamente prin intermediul unui generator de sistem expert.

Problemele activitatii financiar-gbancare se pot rezolva si prin sistemele interactive de asistare a deciziei (SIAD) sau prin sistemele executive (ESS).

H. Simon a elaborat un model de decizie in incertitudine, bazat pe urmatoarele premise:

- deciziile se refera la un domeniu limitat;

- viitorul este greu de anticipat;

- cerintele unui anumit domeniu sunt in contradictie cu cele din alt domeniu;

- sistemul expert este bazat pe modelul rationalitatii limitate.

Tipuri de sisteme inteligente

a)    SIAD –sisteme interactive de asistare a deciziei care rezolva probleme nestructurate;

b)   SEG – sisteme expert de gestiune care asigura diagnosticul decizional;

c)    ESS – executiv support systems sau EIS – executiv information systems, folosite pt luarea deciziilor in regim automat.

Cele trei tipuri de sisteme inteligente interactioneaza prin intermediul unei sinergii.

Avantajele implementarii unui sistem expert pentru analizarea oportunitatii acordarii de credite bancare:

- reducerea timpului pentru luarea deciziei;

- raspindirea competentelor catre persoane ce nu au calitatea de expert;

- uniformizarea documentatiei rezultate din prelucrarile cu sistemul expert;

- dezvoltarea cercetarii in domeniu;

- sprijinirea pregatirii profesionale a salariatilor.

Limitari ale sistemului expert

- necesitatea obtinerii informatiilor privind activitatea clientului pe un interval de timp anterior –intre 2 si 5 ani;

- crearea unei baze de cunostinte presupune o activitate de prelucrare a informatiilor manual sau automat;

- limitari legate de natura mediului economic cum ar fi : modificari ale cadrului legislativ, schimbarea raportului cerere-oferta, influente concurentiale.

Sistemul expert este beneficiarul cunostintelor insusite de la inspectorul de credite. Utilizarea lui necesita introducerea datelor referitoare la clientul analizat privind: tipul, volumul si valoarea creditului solicitat, solduri/rulaje din balantele de verificare si bilanturile anterioare, garantiile oferite.

Procedura automata de stabilire a deciziei de creditare porneste printr-o comunicare intre analist si sistem. Sunt inregistrate date privind starea financiara curenta si previziunile financiare pentru client. Se verifica perfermantele economico financiare ale clientului, apoi sistemul urmareste determinarea deciziei de creditare pe baza scorului general obtinut prin calculul automat al indicatorilor financiari. Se determina si scorul nefinanciar prin evaluarea informatiilor privind garantiile, parametrii activitatii clientului, prin atribuirea de punctaje dintr-o lista de valori.

Raspunsul- decizie pe care sistemul expert il furnizeaza utilizatorului poate de aprobare daca scorul general depaseste pragul de admitere la creditare sau de respingere a creditarii daca scorul general nu atinge pragul de admitere la creditare.

Tehnologia sistemelor expert poate contribui la imbunatatirea activitatii de creditare , furnizind decizii mai fundamentate intr-un interval scurt de timp.








CAPITOLUL 4

IMPLEMENTAREA SI EVALUAREA PUNERII IN PRACTICA A PERFECTIONARILOR

Piata persoanelor fizice

O strategie comerciala ambitioasa: Strategia comerciala s-a axat pe castigarea de noi segmente de clientela si pe largirea ofertei comerciale in materie de produse de economisire, de creditare si de noi canale de distributie.

Politica de atragere a tinerilor si a clientilor cu venituri ridicate

BRD s-a angajat intr-o politica voluntarista in ceea ce priveste studentii, care s-a materializat in lansarea unei oferte specifice si in incheierea de parteneriate cu universitatile si cu cele mai reprezentative asociatii studentesti.

Aceasta oferta, insotita de avantaje extrabancare, a inregistrat un succes notabil, conducand la stabilirea a mai mult de 30.000 de relatii bancare, ceea ce a consolidat prezenta BRD pe acest segment de piata.

Dezvoltarea fondului de comert depinde, de asemenea, de intarirea pozitiei BRD pe nisa clientilor cu potential ridicat. Dispunand de o baza de clienti solida si dorind sa fidelizeze aceasta clientela, BRD s-a angajat in crearea unei retele performante de consilieri de clientela dedicati acestei piete. In general, clientii cu venituri ridicate au apreciat aceasta noua forma de organizare, care le permite sa aiba un interlocutor unic pentru ansamblul aspectelor privind relatia lor bancara. Exploatarea acestei proximitati relationale intre consilierii de clientela si clientii lor va juca un rol determinant atat pentru definirea conceptelor de marketing ale ofertelor specifice, cat si in animarea acestei piete.

Acest dispozitiv constituie si un instrument de atragere de noi clienti pe aceasta piata foarte exigenta.

In 2004, populatia a preferat in mod clar lichiditatile, deci siguranta, in detrimentul plasamentelor pe termen lung.

Pentru a raspunde acestor asteptari, BRD si-a extins gama de produse de economisire lichide.

Lansat in septembrie 2004, contul de economisire ' Atucont ' a avut un real succes, BRD semnand 8.000 contracte numai in decursul ultimului trimestru.

Nivelul veniturilor in valuta a cunoscut dezvoltarea cea mai vizibila, crescand cu 15,5% in comparatie cu anul precedent.

Plasamentele pe termen lung in produse de asigurari raman limitate si sunt in principal concentrate pe produsele in valuta. Oferta de asigurari de viata s-a imbogatit prin lansarea unui produs cu prima unica, destinat unei clientele cu venituri ridicate. Fondul 'Simfonia 1' isi pastreaza pozitia de lider al pietei, cu o cota de 36%.

Creditele acordate persoanelor fizice este o activitate in crestere

Activitatea de creditare a persoanelor fizice ocupa un loc major in cadrul BRD, datorita unor parteneriate incheiate in principalele domenii de activitate: mari retele de distributie (Carrefour, Praktiker, Bricostore), automobile (Renault/ Dacia) si Agentia Nationala pentru Locuinte.

Pe parcursul unui an, creditele acordate persoanelor fizice au crescut cu 172 %, atingand 13,597 miliarde .Credite de consum au o cota de piata de 21%.

Dublata de o cerere puternica, activitatea comerciala s-a caracterizat printr-o majorare considerabila a volumului creditelor de consum, inregistrandu-se un numar de 260.000 de cereri de credite in 2004.

Creditele pentru nevoi personale au cunoscut cea mai vizibila performanta, cu o crestere de la 28% la 49% la sfarsitul anului 2004 in totalul creditelor acordate persoanelor fizice.

Credite imobiliare reprezinta o consolidare a pozitiei BRD.

Constienta de potentialul puternic pe care il prezinta clientii care doresc sa-si achizitioneze o proprietate, BRD a dezvoltat solutii care sa raspunda asteptarilor acestora, asigurand o transparenta si o durata mai mare a imprumuturilor.

In acest context, parteneriatul reusit incheiat cu Agentia Nationala pentru Locuinte permite implicarea in mai multe programe imobiliare de anvergura.

Canalele de distributie, o oferta din ce in ce mai diversa care atrage cat mai multi clientii.

De mai multi ani, BRD ofera clientilor sai o gama larga de servicii pe mai multe canale :unitati bancare, reteaua de bancomate, reteaua telefonica.

In 2004, BRD si-a continuat puternica politica de investitii in noile canale de distributie, punand la dispozitia clientilor sai un veritabil serviciu multicanal.

Astfel, BRD a dezvoltat serviciile propuse de platforma sa telefonica ' VOCALIS ', care permite solutionarea tuturor cererilor de informatii primite prin telefon sau Internet referitoare la stabilirea de intalniri sau la presubscrierea pentru produse, in legatura cu reteaua fizica de unitati bancare.

La sfarsitul anului 2004, centrul procesa in medie 1.000 apeluri clienti pe zi, in crestere cu 30 % fata de anul precedent.

De asemenea, BRD s-a dotat cu o platforma telemarketing, veritabil instrument de promovare in cadrul campaniilor de marketing direct.

Aceasta structura vine in completarea dispozitivului comercial al retelei, oferind unitatilor bancare oportunitati optime de contact cu clientii existenti si cei potentiali.

BRD a fost printre primele institutii care au lansat un serviciu de consultare si de tranzactionare prin SMS, propunand, in parteneriat cu Orange, serviciul'Mobilis'.

Cardurile bancare au implinit un an de consolidare.

In pofida intrarii pe piata a unor noi concurenti, BRD se mentine pe pozitia a doua pe piata

cardurilor bancare. Cu mai mult de 900.000 carduri in circulatie, BRD se afirma ca un emitent de referinta.

Pe o piata caracterizata de o concurenta acerba, BRD si-a intensificat demersurile pentru a convinge societatile de avantajele domicilierii salariilor si pentru a stimula tranzactiile efectuate prin card.

In urma eforturilor sustinute ale Bancii, pe parcursul anului 2004, numarul comerciantilor echipati cu POS a crescut de la 732 la 1.716.

Printre obiectivele prioritare ale BRD pe aceasta piata s-au numarat dezvoltarea activitatii de banca universala pentru intreprinderile mici si mijlocii, precum si furnizarea de servicii specifice pentru marile intreprinderi.

In contextul unei concurente intense, Banca a depus eforturi semnificative pentru a-si mentine cotele de piata, practicand, in acelasi timp, o politica prudenta de risc si de provizionare.

Marile intreprinderi

Fie direct, fie prin intermediul filialelor sale specializate, BRD si-a consolidat capacitatea de a oferi clientilor sai, societati multinationale sau mari intreprinderi romanesti, o gama foarte diversa de servicii de banca de afaceri.

Reorganizarea structurii dedicate marilor conturi a permis accentuarea ritmului de activitate in 2004. Aceste activitati, beneficiind de sprijinul structurilor dedicate din cadrul Grupului Societe Generale, au inregistrat o puternica dezvoltare.

Astfel, in materie de finantare a proiectelor, BRD, impreuna cu Societe Generale, a oferit servicii de consultanta Grupului Vinci in ceea ce priveste montajul financiar pentru construirea unui tronson rutier.

De asemenea, BRD a participat la montajul, la derularea si la finantarile locale in cadrul mai multor credite de export pentru furnizorii de echipamente industriale straine.

BRD a fost printre primele banci care au realizat operatiuni de finantare a materiilor prime (cherosen, otel) pentru clientii sai.

In acelasi timp s-a constatat cresterea operatiunilor cu valoare adaugata, in ceea ce priveste anvergura si complexitatea acestora.

Astfel, in 2004 BRD a fost unicul aranjor in cadrul celei mai importante finantari private, in valoare de 50 milioane euro, destinate dezvoltarii hypermarket-urilor Carrefour in Romania.

Pentru a-si intari capacitatea de interventie in sectorul agroalimentar, BRD a semnat o conventie de partajare a riscului cu BERD, in valoare de 88 milioane de euro.

In materie de consultanta, Banca ofera marilor clienti romani si straini servicii de consultanta in investitii financiare, prin intermediul a doua entitati specializate: BRD/SG Corporate Finance, actor major pe piata serviciilor de consultanta in achizitii si fuziuni din Romania, care furnizeaza in egala masura servicii in investitii si privatizari; si BRD Securities - Groupe Societe Generale SA, una din primele trei societati de brokerage de pe piata romaneasca, cu o cota de piata de 7,4 % din totalul tranzactiilor derulate la Bursa de Valori Bucuresti.

Piata persoanelor juridice                                                           

Intreprinderile mici si mijlocii

Inca marcata de orientarea sa traditionala inspre piata intreprinderilor, BRD si-a intarit pozitia pe aceasta piata.

Fondurile atrase sub forma de depozite au inregistrat o crestere considerabila. La sfarsitul lunii decembrie 2004, acestea ating 30.404 miliarde lei (+42,7 %), amplificand tendinta constatata in ultimii doi ani.

Aceasta evolutie a fost alimentata in mod evident de lansarea certificatelor de depozit si de eforturile depuse de reteaua bancara de colectare a veniturilor aferente.


Creditele: o dezvoltare sustinuta

In 2004 activitatea de creditare a Bancii a cunoscut un progres evident, fiind sustinuta de dinamismul investitiilor din partea intreprinderilor.

Consolidarea structurii dedicate marilor clienti a permis o intensificare considerabila a ritmului activitatii pe acest segment de clientela, cu aplicarea in acelasi timp a unei politici riguroase in materie de marje si de riscuri.

La sfarsitul lunii decembrie 2004, nivelul creditelor acordate persoanelor juridice atinge 35.701 miliarde lei, in crestere cu 41 %.

In cadrul acestei evolutii, cresterea creditelor in valuta (69,6 %) a fost mai puternica decat cea a creditelor in lei (28,9 %).

Fluxuri si servicii            

Factor major al relatiei banca - intreprindere, captarea fluxurilor a constituit o prioritate in anul 2004.

In ciuda mediului competitiv, fondurile atrase au fost pastrate datorita eforturilor retelei si activitatii sustinute de operatiuni internationale.

Leasing: afirmarea unei dinamici comerciale

Datorita BRD Sogelease, BRD are o pozitie privilegiata, ocupand locul al doilea pe piata de leasing din Romania.

BRD Sogelease finanteaza investitiile intreprinderilor de orice marime, sprijinindu-se in principal pe reteaua de unitati a BRD.

BRD Sogelease a inregistrat o activitate comerciala foarte sustinuta, fiind prezenta pe toate pietele: transport, domeniul imobiliar, echipamente industriale.

Dupa primul exercitiu financiar complet, valoarea contractelor comerciale incheiate a atins 66 milioane euro, in crestere cu 120%.

Soldul contractelor de leasing la sfarsitul anului 2004 se situa la 58 milioane euro, reprezentand o crestere cu 260%.


Factoring: o oferta in dezvoltare

Factoring-ul ofera o solutie de finantare a necesitatilor curente ale intreprinderilor, propunand in acelasi timp un serviciu de gestiune a relatiei cu clientul.

In 2004 accentul a fost pus pe consolidarea relatiilor cu societatile de factoring ale Grupului Societe Generale.

Cifra de afaceri, obtinuta in intregime din operatiunile de export, s-a situat la nivelul a 43 milioane euro, in crestere cu 9% fata de anul 2003.

In paralel, BRD a pregatit extinderea ofertei sale comerciale de factoring pentru a raspunde asteptarilor pietei interne.

In anul 2004, BRD s-a mentinut in nivelele de prudentialitate acceptate, printr-o gestiune si un control adecvat al riscurilor, in vederea desfasurarii fara incidente a fluxurilor de decontari, asigurarii finantarii necesare pentru sustinerea activitatii de creditare si mentinerii unui portofoliu de credite bine echilibrat.

Gestiunea bilantului

Dobanzi atractive la depozite si credite in conditii avantajoase.

In anul 2004, in contextul cresterii cu 67,3% a creditelor neguvernamentale, cat si al intensificarii concurentei pe aceasta piata, strategia de lichiditate a bancii a vizat in principal:

_ cresterea duratei medii a resurselor atrase, prin plata unui premium de dobanda pentru scadentele mai lungi si introducerea certificatelor de depozit;

_ plasarea excedentelor de lichiditate cu precadere pe piata interbancara, pe termene de pana la o luna, la BNR sau alte banci locale si internationale, cu bonitate recunoscuta.

In vederea minimizarii riscurilor din activitatea de creditare, banca a urmarit dispersarea echilibrata a acestora intre diferitele sectoare de activitate. La 31 decembrie 2004, sectoarele cu expuneri mai mari de 10% din totalul angajamentelor sunt ' Comert si turism' (24 %, care, in afara unui numar relativ restrans de clienti importanti, este caracterizat prin dispersia foarte mare pe clienti mici si mijlocii), ' Servicii si alte sectoare' (19%), ' Constructii ' ( 13%), ' Industria alimentara si agricultura' (12%).

In ceea ce priveste managementul global al activelor si pasivelor, a fost dezvoltat instrumentarul metodologic si tehnic al gestiunii on-line a riscurilor valutare, de rata a dobanzii si de lichiditate, potrivit normelor Grupului Societe Generale. Astfel, indicatorul de lichiditate a bancii s-a mentinut la un nivel corespunzator, fiind de 4,40 la finele anului 2004.

Reechilibrarea piramidei varstelor

La sfarsitul anului, Banca avea 4.258 angajati fata de 4.365 la sfarsitul anului 2002.

Reducerea numarului de angajati a fost posibila datorita implementarii unor sisteme si echipamente de lucru moderne ce au permis optimizarea activitatilor si proceselor bancii.

In spiritul politicii de resurse umane la nivelul grupului vizand reechilibrarea piramidei varstelor, BRD a continuat si in 2003 politica sa voluntarista in ceea ce priveste recrutarea si formarea tinerilor cu potential. Astfel, un numar de 300 de persoane, in mare majoritate tineri absolventi, au avut posibilitatea de a se integra in cadrul Bancii.

Parteneriat BRD – mediul universitar

In scopul identificarii tinerilor studenti sau absolventi cu potential, BRD a fost prezenta la numeroase Forumuri Studentesti pe teme de oportunitati de angajare si a incheiat parteneriate de durata cu universitati de prestigiu in vederea organizarii de stagii in cadrul Bancii.



Formarea profesionala

Tinand cont de mediul concurential in dinamica si de tendintele pietei, o atentie speciala s-a acordat programelor de formare profesionala, in vederea cresterii profesionalismului angajatilor si a imbunatatirii calitatii si diversitatii serviciilor oferite clientilor.

In 2004, accentul a fost pus mai ales pe formarea consilierilor de clientela, care intretin relatii directe cu clientii Bancii, spre deosebire de anul 2003 cand formarea a fost orientata spre dezvoltarea abilitatilor de lucru cu echipamentele informatice.

In contextul descris anterior, in cursul anului 2004 angajatii Bancii au beneficiat de circa 5.000 de participari la diverse stagii de formare.

Angajatii care in cursul anului 2004 au beneficiat de cel putin un stagiu de pregatire au reprezentat 63% din efective, fata de 61% in 2003 si 53% in 2002.

De asemenea, a crescut in mod semnificativ numarul angajatilor care au beneficiat de programe de pregatire in cadrul Grupului Societe Generale. In 2004, 5,7% din volumul formarii profesionale a fost reprezentat de programe in cadrul Grupului, fata de 2% in 2003 si 1% in 2002, numarul de angajati care au beneficiat de aceasta oportunitate fiind de peste 110, fata de doar 20 de salariati in cursul anului 2003.

Resursele umane

Managementul carierei in serviciul competentei

Inspirandu-se din valorile fundamentale ale Grupului Societe Generale - profesionalismul, spiritul de echipa, inovatia - si in spiritul practicilor Grupului in domeniul gestiunii resurselor umane, BRD a adoptat o politica noua in 2004, cu un dublu obiectiv: eficientizarea gestiunii carierei angajatilor si accelerarea dezvoltarii competentelor acestora.

Astfel, Banca a initiat un plan de actiune in vederea stimularii mobilitatii functionale si geografice a salariatilor in functie de necesitatile in continua schimbare ale Bancii si de competenta si orientarea profesionala a acestora. In acest sens, a fost creata o structura dedicata si instrumente specifice.

Noul sistem de evaluare permite o evaluare mai eficienta a performantelor si a asteptarilor personalului, cu intruniri regulate ale unui Comitet de Cariera, din care face parte si conducerea Bancii, pentru a anticipa si monitoriza evolutia carierelor.

BRD s-a afirmat ca un actor important in viata comunitatii, implicarea sa in viata sociala articulandu-se in jurul a 3 axe: cultura, sportul si mecenatul solidar.

BRD este partenerul traditional al unor manifestari de prestigiu, cum ar fi ceremoniile de inmanare a premiilor Uniunii Artistilor Plastici sau a premiilor UNITER..






CAPITOLUL 5

CONCLUZII FINALE


BRD - Groupe Societe Generale este a doua Banca din Romania dupa totalul bilantului fiind o banca globala. Prezenta printr-o retea de peste 220 de agentii, banca sta la dispozitia clientilor individuali cat si a clientilor corporativi.

Pentru marii sai clienti corporativi, romani sau straini, si pentru investitorii institutionali, BRD - Groupe Societe Generale ofera de asemenea o gama de produse de piata si finantari complexe, precum si servicii de banca de investitii (privatizari, fuziuni - achizitii, emisiuni de actiuni, etc.) bazandu-se pe echipe specializate si pe reteaua grupului Societe Generale prezenta in lumea intreaga (75 tari).

Anul 2004 a fost marcat de continuarea dezvoltarii sustinute a activitatii bancii, precum si de mentinerea unui nivel ridicat de rentabilitate. Volumul total al creditelor acordate de BRD - Groupe Societe Generale a crescut cu 28%, in termeni reali, in comparatie cu anul 2003. Rezultatul net dupa impozitare a atins 3,701 miliarde de lei, in crestere cu 39% fata de 2003, in termeni reali.

Din punct de vedere comercial, anul 2004 a reprezentat pentru BRD - Groupe Societe Generale o perioada caracterizata de cresterea intr-un ritm foarte accentuat a creditarii clientelei de persoane fizice si juridice. Creditele acordate clientelei de persoane fizice au crescut puternic in comparatie cu 2003 (+45%, in termeni reali). Depozitele persoanelor fizice au crescut cu 19%, in termeni reali, in comparatie cu anul precedent.

In ceea ce priveste clientela corporativa, BRD-Groupe Societe Generale si-a consolidat pozitia printr-o crestere cu 21% (in termeni reali) a volumului creditelor. Depozitele au crescut cu 38% (in termeni reali) in raport cu anul 2003.




Venit net bancar si-a continuat cresterea sustinuta in 2004. Valoarea sa a fost de 11.046 miliarde de lei, mai mare cu 25% in termeni reali in comparatie cu anul precedent.

Rezultatul brut din exploatare este de 5.769 miliarde de lei, in crestere cu 38% (in termeni reali) in raport cu anul 2003. Coeficientul de exploatare a atins un nivel de 48%, imbunatatindu-se cu 5 puncte procentuale fata de 2003.



Costul net al riscului (constituirea de provizioane, reluarile de provizioane, scoaterile in afara bilantului) este de 718 miliarde lei, in scadere cu 15%, in termeni reali, fata de cifra inregistrata la finele anului 2003, in ciuda cresterii puternice a creditelor in sold.





Cheltuieli generale/produs net bancar.

Rezultatul net dupa impozitare este in crestere cu 39% (in termeni reali) fata de anul precedent. Acest rezultat include impactul aplicarii IAS 18 (amanarea comisioanelor) respectiv IAS 19 (beneficii pentru pensionare).Rentabilitatea a ramas inalta, cu un indice ROE (Return On Equity - ' randamentul capitalurilor proprii ') de 30% in 2004.




BRD - Groupe Societe Generale a urmarit in trimestrul IV 2004 extinderea retelei sale de unitati, numarul de agentii deschise in 2004 sub sigla ' BRD Express ' ajungand la 39 in anul 2004. Extinderea retelei va continua si in 2005. BRD-Groupe Societe Generale avea la sfarsitul anului 2004 un numar de peste 1.450.000 clienti activi persoane fizice si persoane juridice.





Anul 2004 a reprezentat mai intai anul consolidarii unui sistem bancar care a suferit in trecut de o instabilitate destul de pronuntata si de o lipsa de incredere din partea publicului. Scaderea inflatiei (de la 30% la sfarsitul anului 2003 la aproximativ 18% la sfarsitul lui 2004), cresterea economica stabila (+4,9%) si devalorizarea limitata a monedei nationale in raport cu dolarul (6%) au avut o serie de consecinte intre care se numara, mai ales, scaderea dobanzilor si a marjelor de intermediere, preferinta pentru depozitele in lei si pentru creditele in valuta.

In concordanta cu aceste evolutii BRD a reusit sa-si conserve pozitia de banca de referinta, atat pentru piata clientilor societati comerciale – mari corporatii si IMM-uri, cat si pe piata clientilor persoane fizice, datorita unor produse si servicii de calitate, cum ar fi credit imobiliar, un credit imobiliar in valuta.

Intr-un context concurential caracterizat de o lupta destul de pronuntata de castigare de cote de piata, BRD - Groupe Societe Generale vizeaza o dezvoltare durabila, bazata pe o strategie pe termen mediu si lung. Este vorba despre modernizarea BRD pentru a deveni o banca de nivel occidental, pregatita pentru momentul in care Romania va intra in Uniunea Europeana.

Actiunea B.R.D. este una de durata : imbunatatirea cotei de piata, insa nu in detrimentul rentabilitatii pe termen mediu.

Pe masura ce piata se va dezvolta, demersul comercial se va sprijini pe oferirea unor produse adaptate, mai diversificate si inovatoare.

Obiectivele din acest an vizeaza in primul rand fidelizarea clientelei tinere si a celei instarite.

O concluzie?

Politica de modernizare si dezvoltare a B.R.D. are ca obiect asezarea clientului in centrul preocuparilor bancii. Personalul B.R.D. care a stiut sa se adapteze la schimbarile importante intervenite in 2004, joaca in mod evident un rol primordial in acest proces.

Dincolo de o politica de formare profesionala, B.R.D. se mobilizeaza in jurul valorilor grupului Societe Generale: profesionalism, inovare, spirit de echipa - valori care sunt marturia calitatii angajamentelor pe care banca le asuma in relatia cu clientii si actionarii sai.








BIBLIOGRAFIE:


Cezar Basno, Nicolae Dardac – Management Bancar, Editura Economica, 2002.

Iuliana Cetina – Marketing Financiar-Bancar, Editura Economica, Bucuresti,2005.

Norme metodologice de aplicare a creditelor imobiliare in cadrul B.R.D.

Ovidiu Nicolescu, Ion Verboncu – Fundamentele Managementului Organizatiei, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2001.

Ovidiu Nicolescu, Ion Verboncu – Metodologii Manageriale, Editura Tribuna Economica, 2001.

Rotaru Constantin – Managementul Performantei Bancare, Editura Expert, Bucuresti, 2001

Raport anual B.R.D. 2004.Rezultate finale.

Raport 2005 – primul trimestru.

Tribuna Economica – 2005.

Virgil Balaure, Virgil Adascalitei, Carmen Balan, Stefan Boboc, Iacob Catoiu, Valerica Olteanu, Nicolae Al. Pop, Nicolae Teodorescu – Marketing, Editura Uranus, 2000




Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }