Evaluarea Calitatii Ceaiului - Proiect merceologie

Proiect merceologie - ceai

Merciologia este o disciplina cu caracter economic al carei obiect il constituie studierea proprietatilor marfurilor, in stransa legatura cu calitatea, determinata de acestea

Prezenta lucrare isi propune sa faca o trecere in vedere a principalelor caracteristici merceologice ale ceaiului si a produselor alimentare gustative din care face parte precum si date cu privire la principalele sortimente comercializate si date spre consum atat in Romania cat si pe plan international.

CAPITOLUL I CARACTERIZAREA MERCEOLOGICA A CEAIULUI

Prezentarea ceaiului si a grupei din care face parte

Ceaiul face parte din grupa produselor alimentare numita stimulente. In aceasta grupa sunt curinse produsele alimentare neurotonice si cardiotonice,deoarece contin substante farmacologice active, ce actioneaza asupra sistemului nervos central, asupra sistemului circulator si dezvolta o actiune diuretica.Din grupa stimulentelor mai fac parte cafeaua,cacao,vinul,berea etc.

Ceaiul este o bautura produsa din fruzele uscate ale plantei Camelia sinensis

Compozitia chimica a ceaiului variaza in functie de recolta, conditii pedoclimatice si metoda de prelucrare. Ca si cofeina din cafea, theina continuta in ceai este un alcaloid care excita sistemul nervos central, facand sa dispara senzatia de oboseala. Frunzele tinere de ceai contin theina in cantitati mai mari decat cele mature si ceaiul obtinut din ele este de calitate superioara.

Ceaiul este original din Asia si a ajuns in Europa pentru prima data in 1610 adus de o companie din Olanda. Cea mai veche legenda despre descoperirea ceaiului e legata de imparatul chinez Shen Nung care ca o precautie igienica, bea numai apa fiarta fierbinte.Legenda spune ca intr-o zi cand imparatul intra in bucatarie sa bea apa un vant puternic aduse in incapere frunze si crengute din gradina si au cazut in vasul cu apa clocotita.Imparatul si-a pus servitorii sa guste din apa ce-si schimbase culoarea dar care emana o aroma necunoscuta si vazand ca acestia au ramas in viata a gustat si el licoarea nascandu-se astfel era ceaiului (2700 i.H.).

Ceaiul se obtine prin prelucrarea frunzulitelor si frunzelor arborelui de ceai(Thea chinensis) sub diferite forme (ceai verde,ceai alb si ceai negru).

Productia globala de ceai este amplasata pe o curba de crestere datorita suprafetelor plantate si cresterii generale a productivitatii prin imbunatatirea mijloacelor de tratare.Productia mondiala a ajuns la 3 milioane de tone anual,cele mai mari producatoare de ceai fiind :India,China,Sri Lanka,Kenya,Indonezia.In comertul international se deosebesc doua tipuri de ceai: ceaiul negru si ceaiul verde.

Problemele care afecteaza comertul internationa sunt in principal cele legate de calitatea ceaiului.Din ce in ce mai mult,ceaiul se comercializeaza sub foma de pachete sau plicuri autofiltrante gata pentru a fi consumat respectand conditiile standardului ISO 3720.

1.2.Importanta in alimentatie a ceaiului

Antioxidantii prezenti in ceai sunt substantele chimice care au ca principal rol protejarea celulelor organismlui. Antioxidantii neutralizeaza substantele periculoase din corp, precum radicalii liberi de oxigen, care ataca celulele organismului, dereglandu-le functionarea si favorizand aparitia bolilor. Ceaiul verde si ceaiul negru contin multe vitamine si saruri minerale, dintre care cea mai importanta fiind vitamina C. Un consum zilnic de 2 - 3 cesti, asigura un aport important de vitamine precum: B1, B2, B6, acid folic, plus urme de elemente minerale (printre care si fluorul, ce ii confera calitati cariopreventive) si uleiuri aromatice. In afara de fluor, cel mai bine reprezentate in ceai sunt: potasiul (5-6 cesti de ceai zilnic asigura 75% din necesarul zilnic de potasiu, intr-o dieta cu 2.000 kcal) si manganul (5-6 cesti de ceai pe zi asigura 45-50% din necesarul zilnic, raportat la un aport de 2.000 kcal).

De asemenea, frunzele arborelui Thea Chinensis contin tanin, aminoacizi, glucide si uleiuri volatile responsabile de aroma, culoarea si gustul astringent al ceaiului.

Ambele ceaiuri pot inlocui cu succes cafeaua, fiind foarte bune stimulente intelectuale si fizice. O cana de ceai negru, bauta zilnic, previne si vindeca ateroscleroza.

Ceaiul verde este consumat in tarile asiatice de mii de ani, insa in Europa este folosit doar de curand. Pe langa gustul foarte bun, ceaiul verde are o serie de proprietati pentru care se recomanda a fi consumat in mod frecvent. In compozitia ceaiului verde se gasesc numeroase substante cu rol antioxidant. In urma studiilor s-a stabilit ca ceaiul verde contribuie la mentinerea sanatatii, avand urmatoarele proprietati:

Previne aparitia cancerului - Consumul regulat de ceai verde reduce riscul instalarii cancerului de colon, vezica urinara, esofag, pancreas, rect si stomac.

Scade nivelul colesterolului

Limiteaza coagularea anormala a sangelui, care sta la baza aparitiei trombozelor.

Reduce valorile tensionale mari

Reduce glicemia - si in acest fel riscul de diabet zaharat.

Protejeaza ficatul impotriva substantelor toxice (alcool, substante chimice)

Stimuleaza functiile sistemului imun si distruge radicalii liberi care participa la procesul de imbatranire,etc.

Ceaiul negru protejeaza organismului impotriva bolilor cardiovasculare si a cancerului. De asemenea ceaiul negru este util la curatarea canalului digestiv deoarece este emulsificator pentru grasimi, ajutand totodata la reglarea greutatii corpului.

Atat ceaiul verde, cat si cel negru au actiune diuretica, necesara, in special, persoanelor care au probleme cu rinichii. Sunt antiadipoase, laxative si stimulente respiratorii. Sunt indicate persoanelor hipotensive, fiind excelente stimulatoare cardiace.

1.3.Directii de prelucrare

Planta Camelia sinensis din care se face ceai este crescuta in general in urmatoarele tari: China India Sri Lanka, Taiwan, Japonia, Indonezia, Nepal, Argentina, Kenya,etc.

Frunzele de ceai sunt culese dupa trei metode.

Prima 'imperiala' a disparut astazi: erau culese numai mugurii terminali si prima frunza.

A doua metoda, cea mai practicata in zilele noastre, consta in a culege mugurul si primele doua frunze.

Ceaiurile comune provin din cea de a treia metoda, un cules care preleveaza pana la cinci frunze.

In marile exploatari, masinile sunt cele care recolteaza.

Pentru cele mai bune ceaiuri, culesul este intotdeauna manual si in acest fel sunt culese cele doua sau trei frunze de la extremitati, adica cele mai tinere, cele mai fragede, cele mai concentrate in uleiuri esentiale.

1.4. Procesul tehnologic de obtinere a ceaiului

Producerea ceaiului implica urmatoarele faze:

Vestejirea

Rularea

Oxidarea (fermantarea)

Uscarea

Ambalarea

Desi procesul este relativ simplu fiecare faza trebuie controlata cu atentie pentru a obtine gustul si aroma potrivita.

Vestejirea - Scopul vestejirii este reducerea cu pana la 70% a umezelii din frunza de ceai.Ceaiul este intins pe o plasa unde aerul este trecut prin ceai indepartand umezeala in mod uniform.acest proces dureaza in jur de 12 pana la 17 ore.La sfarsitul acestui interval de timp frunza este moale si pliabila si se va rula cu usurinta.

Rularea - Ceaiul este introdus intr-o masina de rulat, care se invarte orizontal pe o masa ce ruleaza. In timpul procesului de rulare frunzele sunt sfaramate, ceea ce determina inceperea celui de al III-lea proces.

Oxidarea (fermentarea) - Odata ce rularea este finalizata , ceaiul este pus fie in cosuri fie este intins pe mese unde enzimele din frunzele de ceai intra in contact cu aerul si incep sa se oxideze. Aceasta creeaza savoarea, culoarea si taria ceaiului. In timpul acestui proces frunza de ceai isi schimba culoarea de la verde, maro deschis, la maro inchis acest lucru avand loc la 26 grade. Aceasta faza este critica pentru savoarea finala a ceaiului, daca e lasat prea mult savoarea va fi alterata. Oxidarea dureaza de la jumatate de ora pana la doua ore. Acest proces este monitorizat constant cu ajutorul unui termometru dar si pe parcursul mai multor ani. Ceaiul trece apoi in faza finala de uscare. Cu cat dureaza mai mult oxidarea cu atat ceaiul este mai inchis la culoare.

Uscarea - Pentru a opri procesul de oxidare ceaiul este trecut prin uscatoare cu aer cald. Acestea reduc umezeala totala cu pana la 3% si dezactiveaza enzimele. Oxidarea va fi oprita de acest proces, si acum ceaiul uscat este gata sa fie sortat pe sortimente inainte de impachetare.

Ambalarea - Ceaiul este impachetat in mod obisnuit, in cutii de lemn si exportat. Poate fi ambalat in continuare in pachete mai mici, pungi de ceai etc.

Pentru producerea ceaiului verde procesul de oxidare este oprit dupa putin timp. Frunzele sunt uscate (la o temperatura care nu degradeaza clorofila) prin expunere la aburi o metoda traditional japoneza sau prin gatire uscata in tigaie,metoda traditionala chinezeasca. Frunzele ceaiului sunt expuse aerului fierbinte care face ca enzima din frunze sa dispara si astfel procesul de fermentare nu mai are loc. Frunzele de ceai verde fiind lasate sa se oxideze putin, au mai putina cofeina decat alte tipuri de ceai.Ceaiul este procesat in maximum doua zile dupa culegere.

Pentru producerea ceaiului negru frunzele de ceai sunt lasate sa se oxideze natural pentru un timp indelungat, pana la o luna. Frunzele sunt imprastiate afara si lasate sa se usuce, pierzand umiditatea, rigiditatea si mult din greutate. Frunzele expun un esential ulei la aer si incepe procesul de oxidare. Cand acesta este complet, frunzele sunt incalzite, sortate in functie de calitate si impachetate. Acest procedeu de oxidare si uscare da culoarea neagra a frunzelor.

1.5.Caracteristici de calitate ale ceaiului

Calitatea ceaiului variaza in functie de recolta, conditii pedoclimatice si metoda de prelucrare.

Compozitia chimica a ceaiului este prezentata in tabelul urmator comparand limitele intre care variaza compozitia chimica a ceaiului de diferite origini.

Tabelul 1

Compozitia chimica a ceaiului de diferite origini

Sursa: https://www.bursaagricola.ro

In compozitia ceaiului mai intra si zaharuri (sub forma de glucoza, fructoza si zaharoza), acizi organici (oxalic si citric), atat in stare libera cat si sub forma de saruri, uleiuri eterice, substante albuminoide, saruri minerale, vitamina C si substante tanante.Gustul astringent al ceaiului se datoreaza substantelor tanante, pe care le contine, de regula, in proportie de 8-10%. Aceste substante au o influenta foarte mare asupra calitatilor gustative ale ceaiului, in acest sens, la stabilirea acestor calitati gustative se determina neaparat cantitatea de substante tanante continute de ceaiul examinat. Grupa substantelor tanante continute de ceai este formata din urmatoarele: teatanina, teacatechina I si teacatechina II.

Ceaiul verde are gustul amarui si astringent. El produce o infuzie placuta, aromata, colorata in galben deschis. Ceaiul verde se clasifica in urmatoarele calitati:

Hyson: ceaiul provenit din prima recolta, cu frunze mici, rasucite, de culoare verde-albastruie, cu infuzia galbena si miros aromatic;

Gunpowder: ceaiul obtinut din recolta a doua, cu frunzele rasucite in forma de globule, de culoare verde spre negru si infuzia de culoare galbena;

Tonkay: ceaiul provenit din a treia recolta, cu frunzele rasucite si neregulate, de culoare verde-galbuie si infuzie colorata in galben intens.

Sorturile de ceai negru au urmatoarele caracteristici:
a) calitatea superioara (Pekoe): ceai care provine din prima recolta - prezinta foile de culoare neagra-argintie, cu varful alb, gust fin si aroma puternica, iar in infuzie colorate in galben, deschis;
b) calitatea I (Suchong): ceai care provine din recolta a doua de culoare neagra, cu gust dulce, iar in infuzie este colorat in negru inchis;
c) calitatea a Il-a (Congo): ceai obtinut din frunze mari de la a treia recolta - de culoare neagra-cenusie.

Proprietatile fizico-chimice:

• umiditate: maximum 8,5%;
• extract apos: minimum 32%;
• cenusa totala: maximum 6,5%;
• cenusa solubila in apa (raportata la cenusa totala): maximum 4,5%;
• cenusa insolubila in HCl: maximum 1,0%;
• Pb (metale grele): nu se admite;
• Theina: minimum 1,2%;
• raportat la continutul de frunze, petioluri (codite de frunze): maximum 2 5% ;
• Praf de ceai: maximum 0,5%;

Examinarea calitatii ceaiului se stabileste in special cu ajutorul probei gustative.

Degustarea este efectuata de catre specialisti cu mare experienta in aceasta directie, ale caror simturi (gustative si olfactive) precum si memoria gustativa trebuie sa fie foarte bine dezvoltate. Analiza chimica ramane deocamdata numai o metoda secundara de apreciere a calitatii ceaiului.

Proprietatile organoleptice:

aspectul: ceaiul trebuie sa fie uniform, sub forma de fire subtiri, rasucite, intregi sau fragmentate, curate, fara aglomerari si fara impuritati minerale sau vegetale. Ceaiul in ambalaje mici (pliculete care se folosesc ca atare) trebuie sa se prezinte sub forma de pudra, cu aspect uniform, curat si fara corpuri straine;

culoarea: trebuie sa fie neagra cu nuante cenusii, uniforma;

infuzia: de culoare galbena sau bruna-roscata, cu aroma caracte­ristica, bine precizata;

mirosul: specific, fara mirosuri straine (de mucegai)

1.6.Valoarea nutritiva

Ceaiul nu are o valoare nutritiva specifica el continand peste 100 de substante chimice(substante minerale,vitamine,cafeina,theina,etc).Valoarea nutritiva se stabileste in functie de cantitate produsa. In medie, compozitia frunzelor uscate de ceai este urmatoarea: apa 0%, proteine 25,7%, grasimi 6,5%, glucide 40,8%, cofeina 3,3% si tanin 13%.

Exemplu:pentru 100ml ceai verde"Nestea":

-Valoare energetica: 29kcal

-proteine: 0g

-glucide: 7.3g

-lipide: 0g

1.7.Ambalare, transport, depozitare

Ambalare: Ceaiul se va livra vrac sau in pachete ambalate in hartie cerata sau pachete din hartie metalizata a 50 g - estetic prezentate si reambalate in lazi rezistente din lemn sau carton, tipizate, marcate si protejate in interior de un invelis de staniol sau hartie cerata.In prealabil el poate fi ambalat in pliculete.

Transportul: ceaiul va fi transportat in mijloace de transport curate, uscate, fara mirosuri straine si lipsite de infestie (de carantina sau de depozit).

Depozitarea: acest produs se va depozita in incaperi curate, la o temperatura maxima de 18°C si o umiditate relativa a aerului de 75%. Daca ceaiul este pastrat intr-o incapere umeda, el absoarbe foarte usor umezeala din aer, fiind foarte higroscopic. De asemenea, daca umiditatea ceaiului depaseste 12%, aceasta constituie un mediu favorabil dezvoltarii mucegaiurilor. Durata maxima de pastrare a ceaiului (care poate sa asigure mentinerea calitatii sale) este de sase luni de la data producerii.

Pastrarea ceaiului acasa. Oxigenul din aer si umezeala pot modifica foarte repede aroma in mod negativ. Se interzice ca ceaiul sa fie depozitat in apropierea unor produse care emana mirosuri straine, cum ar fi: peste, sapun, condimente, cafea etc., deoarece acest produs, absoarbe cu usurinta orice miros strain.

1.8.Etichetarea ceaiului

Conform cu H.G. 106/2002, privind etichetarea, etichetarea ceaiului trebuie sa cuprinda:

- denumirea sub care este vandut alimentul;

- denumirea de "ceai" cu sau fara  calificative este permisa numai pentru planta " Thea Chinensis";

- denumirea de "ceai deteinizat" se inscrie , prin etichetare, pentru ceaiul la care continutul de teina este mai mic de 1 g / kg. ceai;

- lista cuprinzand ingredientele;

cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente;

data durabilitatii minimale sau, in cazul alimentelor care din punct de vedere microbiologic au un grad inalt de perisabilitate, data limita de consum;

conditiile de depozitare sau de folosire, atunci cand acestea necesita indicatii speciale;

denumirea sau denumirea comerciala si sediul producatorului, al ambalatorului sau al distribuitorului; in cazul produselor din import se inscriu numele si sediul importatorului sau ale distribuitorului inregistrat in Romania;

locul de origine sau de provenienta a alimentului, daca omiterea acestuia ar fi de natura sa creeze confuzii in gandirea consumatorilor cu privire la originea sau provenienta reala a alimentului;

instructiuni de utilizare, atunci cand lipsa acestora poate determina o utilizare necorespunzatoare a alimentelor;

o mentiune care sa permita identificarea lotului;

mentiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse,

Inscrierea cantitatii nete a alimentelor preambalate se face in unitati de volum pentru produsele lichide si in unitati de masa pentru celelalte produse, utilizandu-se, dupa caz, litrul, centilitrul, mililitrul, kilogramul sau gramul.

Pe eticheta sau pe ambalajul alimentelor se inscrie de catre producator data durabilitatii minimale, respectiv data pana la care acestea isi pastreaza caracteristicile specifice in conditii de depozitare corespunzatoare. Data va fi precedata de mentiunea:

- 'A se consuma, de preferinta, inainte de, daca in data este inclusa ziua; sau

- 'A se consuma, de preferinta, pana la sfarsitul, daca se indica luna si anul sau numai anul.

Este interzisa inscriptionarea de indicatii terapeutice.

Alimentele nu pot fi comercializate daca nu sunt insotite de o indicatie care sa permita identificarea lotului din care fac parte.Raspunderea in ceea ce priveste stabilirea si inscrierea lotului revine, dupa caz, producatorului sau ambalatorului ori agentului economic inregistrat in Romania, care comercializeaza pentru prima oara produsul. Indicarea lotului este precedata de litera L, cu exceptia cazurilor in care aceasta se distinge cu claritate fata de alte indicatii de pe eticheta. In cazul alimentelor preambalate indicarea lotului conform alin. (4) se face pe ambalaj sau pe eticheta atasata de acesta;. Inscrierea lotului se face in asa fel incat sa poata fi vazuta cu usurinta, sa poata fi citita cu claritate si sa nu permita stergerea.

1.9.Sortimente existente pe piata

In prezent exista pe piata 100 de sortimente de ceai diferite. Diversitatea aceasta se datoreaza zonei de cultivare, conditiilor climatice, prelucrarii si sortarii frunzelor. Dupa ce in urma procesului de prelucrare frunzele proaspete au devenit ceai verde sau negru, acesta este trecut prin site si sortat in functie de marime. Astfel sortimentele de ceai isi delimiteaza calitatile, dupa frunze daca sunt intregi, sfaramate, taiate.

China acopera cea mai mare parte a cererii de ceai verde, majoritatea plantatiilor de ceai se gasesc in zonele inalte si in sud. Deosebirile climatice au creat cele mai multe sortimente de ceai din lume. Au fost preparate ceaiuri verzi, negre, albe, semifermentate, prajite, macinate, amestecate cu flori sau afumate.Astfel:

Gunpowder - Este ceaiul verde cel mai cunoscut si mai consumat. Trecute prin abur, frunzele sale se infasoara sub forma unor bile, care prin infuzare in apa fierbinte se desfac fosnind usor.Are un gust amarui, este tare si inviorator, in tarile nord africane se consuma in amestec cu menta.

- Hysoni - Este probabil primul ceai recoltat, provenind din tufele de ceai salbatic si are un gust parfumat.

- Ceai de iasomie - Este pe jumatate fermentat si amestecat cu flori de iasomie.

- Ceai alb - Este numit si Pai Mu Tan si consta din fruze alb-argintii, acoperite de perisori, este rar si scump. Are o aroma usor-condimentata, foarte fina si parfumata, infuzia este deschisa la culoare pana la galben-auriu.

- Mao feng - Este o specialitate de ceai aleasa, recomandat pentru ocazii deosebite, cu gust dulceag si o aroma delicata de flori.

- Ceaiurile Oolong sunt o specialitate, care din pacate nu e prea cunoscuta in Europa. Ele sunt culese la date fixe conform vechiului calendar taranesc chinez. Dupa cules frunzele sunt lasate sa fermenteze putin, apoi fermentatia se intrerupe cu ajutorul aburului, iar in final frunzele sunt prajite la o temperatura relativ ridicata.
Ceaiurile Oolong reunesc calitatile ceaiurilor negre si verzi, au o aroma delicata de ceai negru, nu sunt amare si puse in apa fiarta, din ele se obtine intotdeauna ceai verde, in plus sunt mai sanatoase decat ceaiul negru.

Suchong - ceai negru provenit din a doua recolta,cu gust dulce,iar in infuzie are culoarea negru inchis.

- Congo - ceai obtinut din frunze mari de la a treia recolta - de culoare neagra-cenusie.

1.10.Date privind consumul de ceai

Datorita concurentei cafelei,bauturilor racoritoare si sucurilor naturale,consumul de ceai pe cap de locuitor este in declin in tarile importatoare.Scaderea exporturilor Kenyei din ultimii ani,reflecta cererea slaba a pietelor traditionale din Marea Britanie si Egipt.In schimb,in tarile producatoare,ca India,Orientul Mijlociu,Africa de Nord,Pakistan,are loc o crestere rapida a consumului.Astfel,India exporta doar 20% din productia sa (fata de 70% acum 50 ani).

Cotatiile la export se stabilesc prin Bursa bunurilor de consum londoneza (London Commodity Exchange).Cea mai mare cantitate de ceai care intra pe piata se cumpara in 12 centre de licitatie ce acopera circa 85% din vanzarea globala,dintre cele mai importante sunt :Londra,Calcuta,Mombasa,Singapore.

Ceaiul este o afacere la nivel mondial de 790 milioane de euro. Estimarile arata ca 1 milion de tone de ceai sunt consumate anual. Cea mai mare parte din productia mondiala de ceai este ceai negru (78%), urmat de ceaiul verde care reprezinta in jur de 20%.Dupa apa ceaiul este cea mai consumata bautura din lume. Productia mondiala de ceai este estimata la circa 1,3 milioane tone anual.

Cererea de ceai verde este intr-o continua crestere in afara Asiei: in Statele Unite vanzarile de ceai au crescut de la 1,8 miliarde dolari (in 1990) la 5 miliarde de dolari (in 2000). Irlanda, Marea Britanie si Turcia sunt tarile europene in care se consuma mari cantitati de ceai in mod traditional.

Un studiu realizat de compania ISRA Center Marketing Research la noi in tara arata ca 20% din romani consuma ceai de mai multe ori pe zi, iar 27% - o data pe zi. Din totalul celor intervievati, 69% consuma ceai de plante, doar 8% beau ceai negru, iar 7% prefera ceaiul verde. Asa incat pe o piata destul de mica, estimata la patru milioane de dolari, tendinta este de crestere. Producatorii spun ca piata inca nu s-a maturizat si ca, probabil, ca va mai dura inca cel putin cinci ani.

Figura 1. Grafic privind preferintele consumatorilor de ceai.

CAPITOLUL II PROMOVAREA PRODUSULUI PE PIATA

2.1.Puncte forte ce pot fi folosite la promovare

Un punct forte in promovarea ceaiul il reprezinta proprietatile antioxidante ale acestuia.Atat ceaiul verde cat si cel negru ajuta la protejarea sanatatii si sunt recomandate si din punct de vedere farmaceutic. Folosit pana in prezent doar ca remediu in tratarea diferitelor afectiuni, in special a celor sezoniere (gripa, raceala), ceaiul incepe sa se afirme ca o bautura sanatoasa, cu un mare potential de crestere in cadrul categoriei bauturilor non-alcoolice.

Antioxidantii flavonoizi continuti de frunzele de ceai protejeaza organismul impotriva actiunilor radicalilor liberi (molecule care apar in organism din cauza poluarii, fumatului, stresului etc. si ataca celulele si tesuturile din organism) si previn imbatranirea prematura a organismului. Pe langa antioxidanti, ceaiul mai contine doua ingrediente importante: teanina - un aminoacid natural care are efecte benefice asupra starii de spirit - si cofeina (intr-o doza mai scazuta decat cafeaua) care imbunatateste performantele mentale si fizice.

2.2.Importanta marcii si modaliati de promovare

Cele mai cunoscute marci de ceai promovate la noi in tara sunt Plafar - mentionata in urma unui sondaj de 26% din cei chestionati, Ekoland (ceaiul instant) - 15% si Lipton - 12%.

Ceaiul  instant Ekoland este adus in Romania, din Polonia, de catre compania La Festa. Ceaiul Ekoland este o bautura solida pe baza de ceai negru cu arome de fructe.

Ekoland -O bautura sanatoasa

Ceaiul instant granulat sub marca Ekoland este disponibil cu urmatoarele arome: lamaie, fructe de padure, portocale, zmeura, piersica si multivitamine. Produsul Ekoland se gaseste ambalat atat la borcan, in gramaj de 350 g, cat si la punga, in gramaj de 300.

Lipton este comercializat de Unilever.Lipton se afla in topul preferintelor atat in Europa cat si in America de Nord si mai nou si in Orientul Mijlociu.

Lipton - Direct din Gradina

Gama Lipton comercializata in Romania este formata din patru categorii de produse - ceai negru, ceai verde, ceai negru cu aroma de fructe, amestecuri pe baza de plante sau fructe pentru infuzie. In total, portofoliul Lipton cuprinde 31 de variante de ceaiuri, printre care se numara: Lipton Yellow Label - ceai negru, Earl Grey - ceai negru cu bergamota, Lipton Green Tea - ceai verde, Lipton Taste Tea - ceai negru cu aroma de fructe, Lipton Wellbeing - amestecuri pe baza de plante pentru infuzie si o varianta lansata recent: Lipton Collection Infusions - ceaiuri de colectie pentru infuzie.

Ceaiurile Lipton sunt disponibile in doua formate: pliculete si, in cazul colectiei Lipton Collection Infusions, in formatul de 'ceai varsat' (ambalat in pungi de celofan sau hartie),dar si gata preparat la sticle de plastic sau cutie. Toate variantele de ceai din gama Lipton se caracterizeaza printr-o calitate superioara a aromei, culorii si tariei infuziei, care se obtin in urma amestecului mai multor soiuri de ceai provenite de pe diferite plantatii. De altfel, Lipton detine cea mai mare suprafata de plantatii de ceai din lume (peste 18.000 de hectare) - iar plantatiile Lipton sunt situate in 30 de locatii diferite, inclusiv in India, Sri-Lanka si Kenya', declara Marius Barbu, Brand Manager Lipton, Unilever South Central Europe.

Nestea este comercializat de The Coca-Cola Company.

Este imbuteliat in sticle de plastic si comercializat sub diferite arome.Cel mai bine cotat ceai "Nestea" este ceaiul verde. Cel cu arome de fructe are la baza ceai verde si se comercializeaza cu arome de piersici,lamiae, si fructe de padure.

Cand ai Nestea ai tot ce-ti trebuie.

La final as dori sa va propun cateva curiozitati despre ceai:

-ceaiul verde este de preferat sa se consume ininte de ora 17.Consumul dupa ora 17 poate provoca insomnii

-ceaiul negru edte un bun combatant al cariilor dentare deoarece ajuta la o buna igiena a sistemului digestiv

-ceaiul verde reduce cu 60% riscul aparitiei cancerului

- peste 1,5 miliarde de cesti de ceai sunt consumate in fiecare zi in intreaga lume

- ceaiul are aproximativ 40 mg de cofeina

5-6 cesti de ceai zilnic asigura 75% din necesarul zilnic de potasiu,

-5-6 cesti de ceai pe zi asigura 45-50% din necesarul zilnic

- un consum zilnic de 2 - 3 cesti, asigura un aport important de vitamine precum: B1, B2, B6, acid folic

BIBLIOGRAFIE

Dima, D , Marfuri alimentare si securitatea consumatorului, Editura Economica, Bucuresti, 2006

H.G. 106/2002, privind Etichetarea, publicata in M.O. 147/2002

www.bursaagricola.ro

www.food-info.net/ro

www.lipton.com

www.foodandbar.ro

www.zf.ro