Efectele contractului de comodat

Efectele contractului de comodat

I.1.1.       Obligatiile comodatarului

A.      Conservarea lucrului

Comodatarul are obligatia de a se ingriji de conservarea lucrului imprumutat ca un bun proprietar (culpa levis in abstracto - art. 1564 Cod civil) si chiar mai bine decit de lucrurile sale, pe care este obligat sa le sacrifice, la nevoie, in vederea conservarii lucrului imprumutat (art. 1566 Cod civil), intrucit contractul este incheiat in interesul sau.

B.       Folosirea lucrului potrivit destinatiei

Comodatarul este obligat sa intrebuinteze lucrul numai la destinatia determinata prin natura lui sau prin acordul partilor, sub sanctiunea de a plati daune-interese (art. 1564 Cod civil) si de a suporta riscul pieirii fortuite (art. 1565 Cod civil) si rezilierea contractului potrivit regulilor generale.

Comodatarul nu raspunde de deteriorarea lucrului decurgind din intrebuintarea lui normala si fara culpa din partea sa (art. 1568 Cod civil).

Comodatul fiind un contract unilateral, comodatarul nu este obligat sa foloseasca lucrul; daca s‑a obligat in acest sens sau si‑a asumat alte obligatii (reciprocitate de obligatii), contractul urmeaza sa fie calificat antrepriza, locatiune sau alt contract.

Folosinta nu poate fi transmisa asupra unei alte persoane - indiferent cu titlu oneros (locatiune) sau cu titlu gratuit (comodat) - daca aceasta prerogativa nu a fost prevazuta expres in contract. In schimb, la nevoie, lucrul imprumutat poate fi dat in depozit, caci depozitarul nu se poate folosi de lucru, iar pastrarea in depozit nu contravine intereselor comodantului.

C.      Suportarea cheltuielilor de folosinta (de intretinere)

Comodatarul suporta cheltuielile necesare folosintei lucrului (de exemplu hrana calului imprumutat, reparatiile locative ale casei etc.), neavind dreptul sa ceara restituirea acestor cheltuieli (art. 1569 Cod civil), care sint un accesoriu al folosintei (daca nu s‑a stipulat contrariul), iar nu echivalentul ei, pentru a transforma comodatul in locatiune.

D.      Restituirea lucrului

Principala obligatie a comodatarului este de a restitui la scadenta lucrul imprumutat in natura sa specifica (art. 1560 Cod civil). In lumina acestei dispozitii - conforme cu principiul executarii in natura a obligatiilor de a face - cit timp partile nu se inteleg altfel (transformind comodatul intr‑un alt contract prin novare de obiect), comodatarul nu poate oferi, iar comodantul nu poate cere un alt lucru sau echivalentul in bani al lucrului imprumutat, daca restituirea in natura este posibila (obligatia de a face nu este o obligatie alternativa). Chiar daca lucrul imprumutat a fost deteriorat din culpa comodatarului, el este obligat sa‑l repare si sa‑l restituie in natura, putindu‑se recurge la plata echivalentului numai "in ipoteza imposibilitatii de executare a repararii in natura" sau daca ambele parti opteaza in acest sens ori comodantul dovedeste ca executarea in natura nu‑i mai foloseste.

Daca lucrul imprumutat este producator de fructe (eventual si peste necesitatile proprii ale comodatarului) si partile nu au convenit altfel, odata cu lucrul comodatarul este obligat sa restituie si fructele (de exemplu sporul natural al animalelor). El are insa dreptul la restituirea cheltuielilor facute pentru producerea lor (art. 484 Cod civil).

Comodatarul nu poate retine lucrul in compensatie invocind creanta ce o are contra comodantului (art. 1570 Cod civil), deoarece compensatia opereaza cind cele doua datorii au de obiect doar lucruri fungibile de aceeasi specie (art. 1145 Cod civil), or comodatul are de obiect lucruri nefungibile.

In schimb, comodatarul are drept de retentie pina la plata cheltuielilor extraordinare, necesare si urgente facute pentru conservarea lucrului (art. 1574 Cod civil) si a despagubirilor pentru pagubele provocate de viciile lucrului (art. 1575 Cod civil), care sint in sarcina comodantului; si fructele pot forma obiectul dreptului de retentie pina la restituirea cheltuielilor facute pentru producerea lor.

In toate cazurile, dreptul de retentie poate fi exercitat numai pentru garantarea creantelor comodatarului nascute in legatura cu lucrul imprumutat, nu si pentru garantarea altor creante, fara legatura cu lucrul imprumutat, pe care el le‑ar avea impotriva comodantului. Pe de alta parte, in perioada exercitarii dreptului de retentie, comodatarul nu mai poate folosi lucrul, intrucit retentia nu‑i confera drept de folosinta.

Daca comodatarul refuza fara temei restituirea lucrului, comodantul are drept de optiune intre doua actiuni:

o actiune reala in revendicare - care sanctioneaza dreptul sau de proprietate si prezinta avantajul ca este imprescriptibila si poate fi intentata si impotriva tertelor persoane (cum ar fi cumparatorul, depozitarul etc.), care o pot paraliza, daca este cazul, numai prin invocarea uzucapiunii (in ipoteza imobilelor), dar implica dovada uneori dificila a dreptului de proprietate;

o actiune personala - care deriva din contract si prezinta avantajul pentru comodant ca il scuteste de a mai face dovada dreptului sau de proprietate (simpla dovada a contractului este suficienta pentru a justifica cererea de restituire); ea poate fi si este, de regula, folosita in cazul in care comodantul nu este proprietarul lucrului imprumutat (de exemplu este un locatar); dar aceasta actiune este supusa prescriptiei extinctive si nu poate fi intentata impotriva tertilor care ar detine lucrul imprumutat.

E.       Scadenta obligatiei de restituire

Comodantul nu poate cere restituirea lucrului inainte de implinirea termenului stipulat sau - daca nu s‑a prevazut un termen - inainte de a se fi indestulat trebuinta comodatarului ce s‑a avut in vedere la incheierea contractului (art. 1572 Cod civil). In cazul in care partile nu au prevazut un termen, iar lucrul este de o folosinta permanenta, termenul restituirii urmeaza sa fie stabilit de instanta (chiar daca, in materie de comodat, nu exista un text expres in acest sens, asemanator art. 1582-1583 Cod civil din materia imprumutului propriu-zis), caci folosinta nu poate dura la infinit sau sa depinda exclusiv de vointa comodatarului, el fiind obligat sa restituie lucrul (art. 1560 Cod civil).

Restituirea lucrului nu poate sa depinda exclusiv nici de vointa comodantului, daca posibilitatea denuntarii unilaterale nu a fost prevazuta in contract.

Daca comodantul ar cadea intr‑o trebuinta mare si neprevazuta, instanta poate, dupa imprejurari, sa‑l oblige pe comodatar la restituirea lucrului chiar inainte de expirarea termenului stipulat sau inainte de satisfacerea trebuintelor sale (art. 1573 Cod civil). Aceasta regula derogatorie se explica prin caracterul gratuit al comodatului.

F.       Prescriptia actiunii personale in restituire

In functie de scadenta obligatiei de restituire se rezolva si problema privind inceputul cursului prescriptiei extinctive. Termenul general de prescriptie incepe sa curga de la expirarea termenului convenit sau de la data indestularii trebuintei comodatarului ce s‑a avut in vedere la incheierea contractului (art. 7 al. 3 din Decretul nr. 167/1958). Daca lucrul este de folosinta permanenta si partile nu au convenit un termen, prescriptia incepe sa curga de la data incheierii contractului (art. 7 al. 2 din Decretul nr. 167/1958).

In cazul in care lucrul este de folosinta permanenta, iar partile nu au stipulat termenul restituirii, acesta fiind stabilit de instanta (in cadrul actiunii intentate inainte de implinirea prescriptiei calculata de la incheierea contractului), prescriptia dreptului de a cere executarea silita incepe sa curga de la data raminerii definitive a hotaririi sau, daca instanta a stabilit un termen ulterior, de la data implinirii acelui termen.

G.      Raspunderea comodatarului

Comodatarul raspunde pentru deteriorarea sau pieirea - in tot sau in parte - a lucrului, daca nu dovedeste ca deteriorarea sau pieirea s‑a produs fortuit sau ca deteriorarea este consecinta folosirii potrivit destinatiei si fara culpa din partea sa (art. 1568 si art. 1082-1083 Cod civil). Deci sarcina probei incumba comodatarului.

Comodatarul raspunde si pentru deteriorarea lucrului produsa de catre persoana careia, la rindul sau, l‑a incredintat, cu orice titlu. Fapta tertului nu constituie un caz fortuit, exonerator de raspundere pentru comodatar. Chiar si in caz de pluralitate de comodatari, acestia raspund solidar fata de comodant. Cu atit mai mult, comodatarul raspunde daca a incredintat lucrul unei terte persoane, fara ca acesta sa fie parte in contract si fara sa fi fost imputernicit in acest sens. Comodatarul va avea actiune in regres impotriva tertului, in baza raportului juridic incheiat cu acesta. Comodantul va putea actiona impotriva tertului pe cale oblica, subrogindu‑se in drepturile comodatarului. Nu este exclusa posibilitatea intentarii unei actiuni delictuale, in calitate de proprietar al lucrului, daca conditiile raspunderii sint intrunite.

In caz de pieire, evaluarea lucrului se face dupa momentul in care se pronunta hotarirea (valoarea actuala), astfel incit comodantul sa‑si poata procura un alt lucru identic cu cel imprumutat, deducindu‑se echivalentul uzurii bunului survenita in intervalul de timp de la data imprumutarii si pina la data pieirii lui.

H.      Suportarea riscurilor de catre comodatar

De regula, riscul deteriorarii sau pieirii fortuite este suportat de comodant in calitate de proprietar (res perit domino). Totusi, riscurile sint suportate de comodatar daca:

intrebuinteaza lucrul contrar destinatiei determinata prin natura lui sau prin conventie (art. 1565 Cod civil);

prelungeste folosinta dupa scadenta (art. 1565 Cod civil) si nu dovedeste ca lucrul ar fi pierit si la comodant (art. 1156 Cod civil);

ar fi putut salva lucrul imprumutat inlocuindu‑l cu un bun al sau sau daca, ambele lucruri fiind in pericol, a scapat lucrul sau lasind sa se piarda cel imprumutat (art. 1566 Cod civil), indiferent de valoarea celor doua lucruri;

lucrul a fost evaluat in momentul contractarii (art. 1567 Cod civil).

Toate aceste dispozitii cu privire la riscuri sint supletive, putind fi inlaturate prin acordul partilor (de exemplu comodatarul si‑ar putea asuma riscul tuturor cazurilor fortuite). In ipoteza evaluarii lucrului in momentul contractarii, "stipulatia contrara" (art. 1567 Cod civil) poate avea ca obiect fie riscurile, fie numai cuantumul despagubirilor, textul raminind aplicabil - in acest ultim caz - in privinta riscurilor.

I.   Pluralitatea de comodatari

Daca mai multe persoane au imprumutat acelasi lucru, ele raspund solidar fata de comodant pentru executarea obligatiilor (art. 1571 Cod civil); este unul dintre cazurile de solidaritate legala pasiva (de exemplu folosirea autoturismului pentru alta destinatie si timp mai indelungat decit s‑a convenit atrage raspunderea solidara a comodatarilor, cu toate ca avarierea s‑a produs din culpa unuia dintre ei). In cazurile prevazute de art. 1565-1567 Cod civil ei suporta solidar riscul pieirii fortuite, chiar daca nici unul dintre ei nu este in culpa.

Solidaritatea dintre comodatari poate fi inlaturata, total (in favoarea tuturor) sau partial (in favoarea unuia sau unora dintre comodatari) printr‑o clauza expresa contrara. Daca creditorul poate renunta la solidaritate dupa nasterea obligatiei (cu respectarea art. 1049 si 1054 Cod civil), nimic nu se opune ca aceasta renuntare sa fie consimtita in momentul incheierii contractului.

I.1.2.       Obligatiile comodantului

A.      Regula

Comodatul fiind un contract unilateral, nu creaza obligatii decit in sarcina comodatarului. Dar in cursul executarii contractului se pot naste unele obligatii extracontractuale si in sarcina comodantului.

B.       Restituirea cheltuielilor de conservare

Comodantul este obligat sa restituie cheltuielile facute de comodatar in vederea conservarii lucrului, daca cheltuielile au caracter extraordinar, necesar si foarte urgent (art. 1574 Cod civil). Cele trei conditii trebuie sa fie indeplinite cumulativ; daca vreun element lipseste, cheltuielile nu sint supuse restituirii (de exemplu cheltuielile care nu sint necesare, desi se dovedesc a fi utile).

Daca conditiile sint indeplinite, obligatia de restituire se naste din gestiunea intereselor altuia (art 987 Cod civil), deoarece comodatarul indeplineste, fara insarcinare prealabila, un act in interesul altei persoane, sau din imbogatirea fara justa cauza, daca conditiile gestiunii de afaceri nu ar fi indeplinite.

Pe acelasi temei, comodatarul poate cere restituirea cheltuielilor facute pentru producerea fructelor predate comodantului, dispozitia art. 484 Cod civil fiind aplicabila nu numai in cazul posesorului (de rea credinta), dar si detentorului precar.

C.      Plata despagubirilor

Comodantul mai are obligatia de a‑l despagubi pe comodatar pentru daunele provocate de viciile lucrului, daca el avea cunostinta de ele si nu le‑a adus la cunostinta comodatarului (art. 1575 Cod civil), fiind deci in culpa. Pentru a evita aceste consecinte, comodantul trebuie sa dea instructiunile necesare folosintei lucrului, daca este cazul.

De asemenea, raspunderea comodantului va putea fi angajata in cazul stinjenirii comodatarului in folosirea lucrului de catre tertul caruia comodantul i‑a transmis dreptul de proprietate. Intrucit contractul de comodat nu este opozabil tertului dobinditor (art. 1441 Cod civil vizeaza numai locatiunea) si comodantul nu si‑a asumat obligatia de garantie pentru evictiune (caz in care ar raspunde contractual), raspunderea lui va putea fi angajata numai pe teren delictual, in conditiile art. 998-999 Cod civil.