QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate latina

Adjectivul








Adjectivul


Definitie:

Partea de vorbire flexibila care arata o insusire pe care o are un obiect, fiinta sau fenomen referindu-se la substantivul care denumeste acest obiect si acordandu-se cu el se numeste adjectiv.

In limba latina exista un acord perfect al adjectivului cu numele pe care il determina in gen, numar si caz: poeta bonus, capra nigra, magister impiger, lupus ferox, donum pulchrum, vir sapiens, rex magnus, ovis fecunda, exercitus strenuus, dies callidus.

Atentie: Desinenta unui substantiv nu trebuie sa fie neaparat si desinenta adjectivului deoarece acesta se declina in functie de clasa de adjective din care face parte. Acordul intre nume si adjectiv se face in gen, numar si caz si nu in desinenta.




Clasificarea adjectivelor

In limba latina adjectivele se impart in doua clase in functie de flexiunea pe care o urmeaza. Astfel in prima clasa de adjective se includ cele care se declina dupa declinarea I la feminin si dupa declinarea a II-a la masculin si neutru. Ele au trei terminatii, cate una pentru fiecare gen, si urmeaza indeaproape flexiunea substantivelor de declinarea I si a II-a.


M. F. N. M. F. N.

-us -a -um altus alta altum - inalt, adanc

-er -a -um tener tenera tenerum tanar (+e)

niger nigra nigrum - negru (-e)

-ur -a -um satur satura saturum – satul


A doua clasa de adjective le cuprinde pe cele care se declina dupa declinarea a III-a vocalica la toate genurile, si care au trei terminatii, cate una pentru fiecare gen, doua terminatii, una pentru animat, iar cealalta pentru inanimat si respectiv o terminatie pentru toate genurile, urmand ca, in ultimele doua cazuri, numele sa fie cel care indica genul cu claritate.


Adjective cu trei terminatii


M. F. N. Masc. Fem. Neutru

-er -is -e acer acris acre ager

alacer alacris alacre sprinten

campester campestris campestre campenesc

celeber celebris celebre renumit

celer celeris celere iute

equester equestris equestre calaret

paluster palustris palustre baltos

pedester pedestris pedestre pedestru

puter putris putre putred

saluber salubris salubre sanatos

silvester silvestris silvestre salbatic

terrester terrestris terrestre pamantesc

volucer volucris volucre zburator


Adjective cu doua terminatii

M.F. N. M.F. N.

-is -e omnis omne - tot, toata

illustris illustre - renumit, celebru

brevis breve - scurt

Adjective cu o terminatie

M.F.N. M.F.N.

-x, -s, -r -is (G.sg.) ferox          ferocis - crud, salbatic

sapiens sapientis – intelept

vetus veteris - vechi

pauper pauperis - sarac

Atentie! Trebuie specificat ca terminatia acestor adjective la cazul nominativ singular poate varia: -x (ferox - crud, felix - fericit) –s ( sapiens - intelept, prudens – prevazator), -r (pauper, pauperis – sarac); de aceea, in cazul lor, dictionarul va mentiona doua forme, una pentru nominativ, iar alta pentru genitiv singular, deoarece, in majoritatea situatiilor, la acest caz radicalul adjectivului va fi afectat. Clasificarea adjectivului se face tinand cont de gradul pozitiv al acestuia.


Categoriile gramaticale ale adjectivului


Adjectivul imparte cu substantivul categoriile gramaticale ale genului, numarului si cazului, avand ca particularitate gradele de comparatie. In limba latina ca si in limba romana sunt trei grade de comparatie: pozitiv, comparativ si superlativ. Diferenta reiese din faptul ca in limba latina exista posibilitatea de marcare sintetica a acestor grade de comparatie, pe langa posibilitatea analitica, mai putin uzitata in epoca latinitatii clasice, dar care ia amploare in latina imperiului.

Declinarea adjectivelor din prima clasa la gradul pozitiv

a.) -us, -a -um



Singular Plural

M. F. N. M. F. N.

N. carus cara carum N. cari carae cara

G. cari carae cari G. carorum cararum carorum

D. caro carae caro D. caris caris caris

Ac. carum caram carum Ac. caros caras cara

Abl caro cara caro Abl. caris caris caris

V. care cara carum V. cari carae cara


b.) -er, -a, -um


Atentie ! In cazul adjectivelor terminate in -er, -a, -um vom observa ca unele il vor mentine pe pe parcursul flexiunii precum: asper, aspera, asperum – aspru, dexter, dextera, dexterum – drept, gibber, gibbera, gibberum - ghebos, lacer, lacera, lacerum – sfasiat, liber, libera, liberum – liber, miser, misera, miserum – nenorocit, prosper, prospera, prosperum – prielnic, tener, tenera, tenerum – fraged. In acelasi mod se comporta compusele verbelor frugifer - rodnic si armiger purtator de arme. Ele se vor declina la fel ca substantivul puer, pueri.

Singular Plural

M. F. N. M. F. N.

N.V miser misera miserum N.V. miseri miserae misera

G. miseri miserae miseri G. miserorum miserarum miserorum

D. misero miserae misero D. miseris miseris miseris

Ac. miserum miseram miserum Ac. miseros miseras misera

Abl. misero misera misero Abl. miseris miseris miseris


Atentie ! Cele mai multe adjective il pierd pe pe parcursul flexiunii, ca niger, nigra, nigrum – negru, piger, pigra, pigrum – lenes, pulcher, pulchra, pulchrum – frumos, ruber, rubra, rubrum - rosu si se declina precum substantivul ager, agri.


Singular                                                   Plural

M. F. N. M. F. N.

N.V. piger pigra pigrum N.V. pigri pigrae pigra

G. pigri pigrae pigri G. pigrorum pigrarum pigrorum

D. pigro pigrae pigro D. pigris pigris pigris

Ac. pigrum pigram pigrum Ac. pigros pigras pigra

Abl. pigro pigra pigro Abl. pigris pigris pigris


c.) -ur, -a, -um


Singular Plural

M. F. N. M. F. N.

N.V. satur satura saturum N.V. saturi saturae satura

G. saturi saturae saturi G. saturorum saturarum saturorum

D. saturo saturae saturo D. saturis saturis saturis

Ac. saturum saturam saturum Ac. saturos saturas satura

Abl. saturo satura saturo Abl. saturis saturis saturis




Observatii:

Adjectivele terminate la nominativ singular in -ius si in –ium au genitivul singular in –ii, iar vocativul singular pentru adjectivele masculine este in –e: N. pius, G. pii, V. pie.


Declinarea adjectivelor din a doua clasa la gradul pozitiv


Majoritatea adjectivelor din a doua clasa se declina dupa declinarea a III-a vocalica, asemenea substantivelor. Diferenta fata de flexiunea substantivelor reiese din faptul ca adjectivele au la ablativ singular desinenta –i in loc de –e.


a.)   adjective cu trei terminatii: -er, -is, -e


Singular Plural


M. F. N. M.F. N.

N.V. paluster palustris palustre N.V. palustres palustria

G. palustris palustris palustris G. palustrium palustrium

D. palustri palustri palustri D. palustribus palustribus

Ac. palustrem palustrem palustre Ac. palustres palustria

Abl. palustri palustri palustri Abl. palustribus palustribus


Atentie! Intocmai ca adjectivele cu trei terminatii din a doua clasa se declina si lunile anului, September, October, November, December, care sunt considerate adjective pe lana un substantiv subinteles mensis, mensis – luna. Din randul celor treisprezece adjective cu trei terminatii mentionate la clasificarea adjectivului doar celer, celeris, celere il mentine pe –e pe parcursul flexiunii, in timp ce celelalte il pierd.



b.)   adjective cu doua terminatii: -is, -e


Singular                                                  Plural

M.F.            N. M.F. N.

N.V. brevis breve N.V. breves brevia

G. brevis brevis G. brevium brevium

D. brevi brevi D. brevibus brevibus

Ac. brevem breve Ac. breves brevia

Abl. brevi brevi Abl. brevibus brevibus


c.)   adjective cu o terminatie


Singular Plural

M.F. N. M.F. N.

N.V. ferox ferox N.V. feroces ferocia

G. ferocis ferocis G. ferocium ferocium

D. feroci feroci D. ferocibus ferocibus

Ac. ferocem ferox Ac. feroces ferocia

Abl. feroci feroci Abl. ferocibus ferocibus


Observatii:


In cadrul adjectivelor din a doua clasa cu o terminatie exista un numar de adjective care se declina dupa declinarea a III-a consonantica si au genitivul plural in –um si ablativul singular in -e: compos, compotis – stapan pe ceva, dives, divitis – bogat, particeps, participis – partas, pauper, pauperis – sarac, princeps, principis – comandant, sospes, sospitis – teafar, superstes, superstitis – supravietuitor, vetus, veteris – vechi.


Exercitii de autoevaluare:

1. Declinati la gradul pozitiv, la singular, urmatoarele adjective tinand cont de genul indicat: altus, satura, bonum, facilis, acer, celeber, sapiens, vetus, conspicuus, idoneus.

2. Declinati la gradul pozitiv, la plural adjectivele de mai jos tinand cont de genul indicat: magna, densus, copiosum, tener, nigra, brevis, simile, felix, benedicus.

3. De la urmatoarele adjective redati cazurile: Ac.sg., G.pl., Abl.sg., V.sg., N.pl:


longus, a, um

stultus, a, um

carus, a, um



piger, ra, rum

asper, a, um

ruber, ra, rum

docilis, e

nobilis, e

suavis, e

audax, cis,

pauper, is

minax, cis


4. Declinati sintagmele la singular:

poeta sedulus, prunus fecunda, scriba pauper, exercitus fortis, bellum civile,


5. Declinati sintagmele la plural:

conviva sapiens, Getae antiquae, arma audacia, dies bonus, res facilis, genu vetus.


6. Traduceti in limba latina propozitiile:

In vestitul Pelopones scribii scriau pe tablitele de ceara faptele celebre ale regilor drept amintire pentru urmasi. Ovidiu, poetul latin relegat la Tomis, a scris un volum numit Leacuri ale fetei. Caesar a fost nu numai un bun comandant militar, dar si un scriitor talentat. Cicero, in timpul consulatului sau a descoperit conspiratia primejdioasa pentru stat a lui Catilina, adversarul sau inversunat.


7. Traduceti in limba romana:

In Hispania hortos fertiles et homines impigros vidi. Agricolae periti flores multis coloribus colebant et magnam laetitiam mulieribus donabant. Romani scriptores celebres arte scribendi historiam semper iis existimatam magistram vitae fuerunt. Nautae audaces omnia maria et procellas vincunt et domum felices ad familiam caram revertunt. Veteres viri genua dolorosa medicis ostendunt ad celeriter curandum.


8. Indicati cazurile cuvintelor subliniate si traduceti propozitiile:

Verae amicitiae sempiternae sunt. Malos altas videmus et mala colebamus. Discipulis impigris magister verba pulchra dicebat. Sapientia est signum verum senectutis. In libris famosis poetae Romani vestigia antiquitatis invenimus. Luce diei omnes homines veniebant ad Ciceronem ad suas molestias acerbas dicendum.


9. Stiti sa raspundeti?

Cate clase de adjective sunt in limba latina? Dupa ce declinare se declina adjectivele terminate in –is si –er la nominativ singular? Se face acordul intre substantiv si adjectiv in declinare? La ce adjective se aplica regula celor trei cazuri identice la genul neutru? Care adjective au vocativul singular terminat in –e? Dupa ce declinare se declina adjectivele din prima clasa? Dupa ce declinare se declina adjectivele din a doua clasa? Exista in a doua clasa de adjective unele care se declina dupa declinarea a III-a consonantica ? Care sunt acestea? Ce diferenta este intre declinarea adjectivelor din a doua clasa si declinarea substantivelor vocalice? Care sunt categoriile gramaticale ale adjectivului?


Vocabular:

Acerbus, a, um (adj.3) crancen, inversunat, acerb.

Antiquitas, tis (f.) antichitate.

Appellatus, a, um (adj.3) numit, chemat

Asper, a, um (adj.3) aspru.

Audax, cis (adj.1) indraznet.

Carus, a, um (adj.3) drag.

Celeber, is, e (adj.3) renumit, faimos, celebru.

Celeriter (adv.) cu iuteala.

Ceratus, a, um (adj.3) de ceara.

Colo, ĕre, ui tum (v.) a cultiva, a culege.

Color, is (m.) culoare

Coniuratio, onis (f.) conspiratie.

Consulatus, us (m.) consulat .

Copiosus, a, um (adj.3) copios.

Curo, are, avi, atum (v.) a ingriji, a vindeca.

Discipulus, i (m.) elev.

Docilis, e (adj.2) docil.

Dolorosus, a, um (adj.3) dureros.

Domus, us (f.) casa.

Existimatus, a, um (adj.3) socotit, considerat.

Exsul, is (m.) exilat, surghinuit.

Facies, ei (f.) fata.

Factum, i (n.) fapta.

Famosus, a, um (adj.3)vestit, renumit

Fertilis, e (adj.2) manos, fertil.

Historia, ae (f.) istorie.

Ingenuus, a, um (adj.3) nobil, ales, talentat.

Inimicus, a, um (adj.3) adversar, dusman.

Invenio, ire, i, tum (v.) a descoperi, a afla.

Is, ea, id (pron.dem.) acesta, aceasta.

Laetitia, ae (f.) bucurie.

Lux, cis (f.) lumina.

Magistra, ae (f.) indrumatoare.

Malum, i (n.) mar fruct.

Malus, i (f.) mar arbore.

Medicamen, inis (n.)leac, medicament.

Medicus, i (m.) medic.

Memoria, ae (f.) amintire.

Miltaris, e (adj.2) militar.

Minax, cis (adj.1) amenintator.

Molestia, ae (f.) suparare.

Opus, eris (n) lucrare, volum.

Ostendo ĕre, i tum (v.) a arata.

Pauper, is (adj.1) sarac.

Peloponnesus, i (f.) Peloponez (peninsula a Greciei).

Periculosus, a, um (adj.3) primejdios, periculos.

Piger, ra, rum (adj.3) lenes.

Posteri, orum (m.) urmasi.

Procella, ae (f.) furtuna.

Respublica, ae (f.) stat.

Reverto ĕre, i sum (v.) a se intoarce.

Rex, gis (m.) rege.

Ruber, ra, rum (adj.3) rosu.

Scriptor, is (m.) scriitor.

Sempiternus, a, um (adj.3) vesnic.

Signum, i (n.) semn.

Stultus, a, um (adj.3) prost.

Tabella, ae (f.) tablita

Tomis, idis (f.) Tomis (astazi Constanta).

Verbum, i (n.) cuvant

Vestigium, ii (n.) ramasita, urma.

Video, ēre, i, sum (v.) a vedea.

Vinco, ĕre, i, tum (v.)a invinge.



loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







loading...


Cauta referat