QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate istorie

SPECTATOR








Asa cum a aratat d-l Toma Roman, preocuparea fiecarui stat pentru soarta
celor care apartin etniei tarii-mame este perfect legitima si ea nu poate fi, prin urmare, contestata.
“Statutul maghiarilor de pretutindeni”, astfel cum este conceput la Budapesta, depaseste insa cu mult
aceasta preocupare. As spune, ca sa vorbesc in termeni dialectici, ca ne aflam in fata unei situatii cand
acumularea cantitativa se transforma intr-o noua calitate. Altfel spus, din prea multa grija pentru maghiarii
din afara frontierelor ungare, se ajunge la un amestec in afacerile interne ale tarii pe teritoriul careia ei
vietuiesc.

Cred ca nici un stat care-si respecta propria suveranitate nu poate ingadui astfel de imixtiuni. Sa
fiu limpede inteles: am salutat public - in presa, la televiziune si in diverse reuniuni - reconcilierea
romano-ungara, intruchipata in tratatul bilateral semnat in 1996; sunt partizanul celor mai bune relatii
dintre noi si vecinii unguri, pentru care am o imensa stima (admir curajul lor de a fi fost singurul popor din
Europa care a cutezat, in 1956, sa infrunte cu arma in mana, dupa cel de-al doilea razboi mondial, colosul
sovietic), dar tocmai de aceea cred ca “legitimatia de maghiar” va perturba relatiile dintre tarile noastre.
- In istoria Romaniei au mai existat asemenea tentative ale vecinului de la Apus?
- N-as vrea sa evoc aici contenciosul relatiilor romano-ungare. Vrem sa traim in buna pace, nu are
rost sa evocam, la tot pasul, tensiunile si conflictele dintre noi si maghiari. Doresc totusi sa amintesc un
singur episod cu valoare exemplara. In 1919, cand lui Ion I.C. Bratianu, primul-ministru de atunci al
Romaniei, i s-a cerut sa semneze Tratatul cu Austria si Tratatul minoritatilor, el a refuzat categoric sa o
faca; el a spus ca nu poate accepta in statul roman doua categorii de cetateni: “unii increzatori in
solicitudinea statului, iar ceilalti (era vorba de minoritari - n.n.) indemnati a-i fi potrivnici si a cauta
protectia in afara de granita” (imi permit sa semnalez ca acest citat este luat din cartea lui Gheorghe I.
Bratianu, “Actiunea politica si militara a Romaniei in 1919”, reeditata, zilele acestea, de Editura “Corint”
si in paginile careia poate fi urmarita atitudinea demna a lui Ion I.C. Bratianu, care a spus: “Convingerea
mea este ca noi in nici un fel nu putem primi asemenea conditii. Am mostenit o tara independenta si, chiar
pentru a-i intinde granitele, nu-i putem jertfi neatarnarea”).
- O alta initiativa maghiara, de data aceasta interna, a trecut aproape neobservata (cu exceptia
cotidianului “Adevarul”, care a anuntat-o pe pagina intai): crearea “Regiunii pamanturilor secuiesti” din
judetele Covasna si Harghita. Sa ne asteptam la renasterea fostei Regiuni Autonome Maghiare de pe
timpul lui Dej?
- Atata timp cat cetatenii romani de etnie maghiara sunt loiali statului roman, actiunile lor vizand
pastrarea identitatii etnice si culturale, precum si asigurarea unor conditii materiale mai bune nu trebuie sa
trezeasca reactii ostile din partea majoritatii romanesti. Deocamdata, in ce ma priveste, nu sunt in posesia
datelor care sa-mi permita evaluarea initiativelor de creare a unei zone economice a maghiarilor din
judetele Covasna si Harghita. Sunt insa de parere ca, daca o astfel de initiativa atenteaza la caracterul
unitar al statului national roman, ea nu trebuie acceptata de autoritatile de la Bucuresti.
- Presupunand ca legea propusa de Budapesta va fi votata si ungurii din Ardeal vor beneficia de
celebra “legitimatie”, cum se va resimti aceasta intamplare in randul populatiei romanesti? Exista riscul ca
ea sa devina o “minoritate” (cu inlesniri economice si de circulatie internationala reduse)?
- Cred ca pe noi nu ne intereseaza daca legea va fi votata la Budapesta. Parlamentul de la
Budapesta este stapan deplin pe deciziile sale; el poate vota orice lege pe care o considera utila interesului
national. Important este daca autoritatile romane vor accepta ca aceasta lege sa se aplice si pe teritoriul
tarii noastre. Sunt ferm convins ca “legitimatia de maghiar” va fi o sursa de tensiune in relatiile
romano-ungare. Mai intai, s-ar crea cele doua categorii de cetateni, de care vorbea Ion I.C. Bratianu in
1919; in al doilea rand, multi romani, din cauza conditiilor vitrege in care traiesc, ar alerga sa obtina
“legitimatia de maghiar”! In acest din urma caz, criticile noastre trebuie sa se indrepte nu spre autoritatile
de la Budapesta, ci spre cele de la Bucuresti. De unsprezece ani, clasa noastra politica - si ca istoric pot sa
o spun: cea mai stupida din intreaga noastra istorie - a aruncat poporul roman intr-o asemenea stare de
disperare, incat, pentru a iesi din mizerie, romanul e gata, pentru “un blid de linte” (ca sa iau exemplul lui
Esau din Vechiul Testament) sa uite ca e roman si sa se declare maghiar, pentru a beneficia de anumite
facilitati.



“Nu legea de la Budapesta poate duce la federalizarea Transilvaniei, ci propria noastra indolenta,
absenta sentimentului patriotic”

- Problema federalizarii Ardealului, pentru care se militeaza activ in diferite cercuri de influenta din
Occident, are sanse sa devina o realitate istorica, prin aprobarea proiectului guvernului ungar?
- Nu cred ca legea discutata acum la Budapesta poate duce la o federalizare a Ardealului, dar cred
ca astazi - cand adversarii de pretutindeni ai statului national vorbesc nu de “Europa patriilor”, ci de
“Europa regiunilor” - o astfel de primejdie exista. Mai cred insa ca nu legea de la Budapesta poate duce la
federalizarea Transilvaniei, ci propria noastra indolenta, absenta sentimentului patriotic si civic intr-o mare
zona a opiniei romanesti. Mai mult decat orice amenintare din afara, cred ca amenintarea din interior este
de luat in seama: amenintarea din interiorul constiintelor noastre de romani debusolati, pasivi, sleiti
istoriceste. De nu ne vom tamadui de aceasta stare - de boala, desigur, vom pierde nu numai Transilvnaia,
dar si tara toata.
- In randurile romanilor ardeleni, circula temerea ca Transilvania isi va pierde independenta, fara a
se recurge la o modificare a granitelor de azi. In mare masura, pamanturile au fost cumparate de unguri,
iar intreprinderile unguresti sunt in floare. Daca adaugam si valul de maghiarizare liber voita a unei parti a
populatiei autohtone, dornica sa intre mai repede intr-o Europa interzisa pentru romani, avem o imagine
nu tocmai vesela a viitorului transilvanean.


loading...



Descarca referat




E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







loading...


Cauta referat