QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate istorie

Roma imperiala





In Roma, regimul monarhic s-a instaurat progresiv la sfarsitul secolului I i.Hr. Dupa victoria sa de la Actium din anul 31 i.Hr, Octavian a instaurat ordinea in Orient si apoi a revenit la Roma in anul 29 i.Hr. Fusese numit tribun pe viata cu un an inainte si, ajuns la Roma, si-a continuat ascensiunea. Dupa douazeci de ani de razboaie civile, Roma si intreaga peninsula italica erau secatuite de resurse. Administratia nu mai avea putere, politia nu mai exista, orasele erau devastate, iar bogatiile si averile erau distruse. Octavian a inceput munca de reconstruire a bogatiei si puterii Romei. In primul rand, el si-a consolidat pozitia in stat. Cand s-a intors la Roma, a fost ales consul pentru a cincea oara si a primit imperium pe viata. Octavian a fost abil si rabdator acolo unde Cezar se grabise si gresise. De asemenea, el avea bani. Si-a platit soldatii, a impartit fonduri provinciilor si administratiei, a organizat jocuri si spectacole, a infrumusetat Roma deschizand mari santiere, creand astfel si locuri de munca. Toate acestea au fost platite din banii lui. Incetul cu incetul, a determinat senatul sa ii acorde puteri depline. A pastrat insa aparenta unei republici. In anul 27 i.Hr, Octavian s-a prezentat in fata senatului pentru a-si depune puterea suprema pe care o avea, in realitate, urmarea sa o obtina in mod legitim. Aceasta formalitate s-a repetat timp de zece ani. Nu s-a manifestat ca monarh, ca si Cezar, considerandu-se doar primul functionar al statului. A fost numit princeps senatus, adica primul senator si Augustus, “cel slavit printr-o putere divina” in acelasi an. In anul 23i.Hr., Augustus a renuntat la puterea consulara, insa a fost numit proconsul pe viata, functie care ii conferea controlul asupra tuturor guvernatorilor si magistratilor din provincii. Apoi a fost numit administrator la impartirea granelor in timpul unei foamete, castigand astfel si mai multa popularitate. In anul 19 i.Hr, a primit praefectura morum, cu toate drepturile cenzoriale si consulatul pe viata. In anul 12, murind Lepidus, a primit si pontificatul, iar in anul 2 i.Hr a primit titlul de pater patriae, de parinte al patriei, titlu pe care nu il purtase decat Romulus inaintea lui. Puterile sale erau deopotriva legislative, executive si judecatoresti. El putea sa propuna senatului legi si decrete, care le aproba intotdeauna. De asemenea, prezida toate sedintele senatului, care se mai tineau doar la inceputul si la mijlocul lunii. Numarul senatorilor a fost redus la 600 de membri. Atributiile judecatoresti si executive ale senatului au devenit mai importante decat cele legislative iar acesta se arata destul de nepasator in exercitarea functiilor, intrucat era lipsit de vechea sa autoritate. Aceasta autoritate era acum a imparatului si a statului sau major. Comitiile au continuat sa se adune, dar tot mai rar si doar la convocarea principelui. Pentru a mentine ordinea publica, Octavian a creat garda pretoriana, formata din noua mii de soldati asezati in interiorul si exteriorul zidurilor Romei. In toate treburile lui, Octavian a fost ajutat de afaceristul Caius Mecena si de generalul Marcus Agrippa, care il serveau fara a avea pretentii materiale. Octavian chiar si-a maritat fiica, pe Iulia, cu Agrippa. Ca cenzor si pontif, Octavian a incercat sa restaureze valorile morale ale vechilor romani prin mai multe legi, insa acestea nu au avut foarte mare efect. Pe plan militar, a cucerit mai multe provincii imperiului si a purtat multe razboaie in care s-a evidentiat generalul Tiberius, care avea sa ii urmeze la tron la moartea sa, in anul 14d. Hr. Tiberius a eliminat aparentele de republica ale statului roman si a instaurat un regim din ce in ce mai despotic. A desfiintat comitiile iar legile se votau doar de senat, care ii era total supus. In timpul lui Octavian, cultura romana a cunoscut o “varsta de aur”, cu scriitori ca Vergiliu, Horatiu, Titus Livius si opere ca “Georgicele” si ”Eneida”.



Pana in anul 69, Roma a fost condusa de dinastia Iulio-Claudica, formata din urmasii lui Octavian: Tiberius, Caligula, Claudius, si Nero. Spre sfarsitul dinastiei, imparatii au devenit tot mai despotici iar regimurile lor au devenit de nesuportat. Dupa asasinarea lui Nero s-au succedat trei imparati intr-un an, iar apoi Titus Flavius Vespasianus a urcat pe tron. El a facut sa dispara rapid urmele razboaielor civile si a regimurilor despotice precedente. A eliminat legile lui Nero, a rezidit edificiile Romei, a restabilit ordinea in armata si in finante. El a fost primul din dinastia Flavienilor. I-au urmat Titus si Domitian. Titus a continuat proiectele de constructie ale tatalui sau; sub domnia sa a fost terminat Colosseumul. Domitian si-a asigurat stapanirea in Britannia si a luptat impotriva lui Decebal si a germanilor. In interior, el a condus foarte sever, era un om banuitor si in continua neintelgere cu senatul. A fost asasinat in anul 96. Imparat a fost ales Nerva, cu care a inceput dinastia Antoninilor, o dinastie in care succesiunea la tron s-a bazat pe adoptie, nu pe ereditate. El a domnit doar doi ani, fiind urmat de Marcus Ulpius Traianus. Acesta a fost unul dintre cei mai mari imparati si generali ai Romei. El a fost un un abil si neobosit administrator, un om de finante luminat, un judecator drept. A realizat importante constructii in Roma si a cucerit Dacia prin doua razboaie succesive, in anii 101-102 si 105-106. Din prada imensa adusa din Dacia, a impartit fonduri saracilor si a finantat importante constructii edilitare in Roma. A fost numit optimes princeps in anul 114. In timpul domniei sale, Imperiul Roman si-a atins maxima expansiune teritoriala si a trecut printr-o perioada de maxima inflorire economica. In aceasta perioada, imperiul a cunoscut pax romana, o perioada mde maxima securitate a locuitorilor imperiului. Ea s-a realizat prin armata si prin limes, care era un sistem defensiv format din fortificatii naturale si construite de om. Exista de asemenea o retea de drumuri care legau provinciile de Roma.


Provinciile cucerite au fost romanizate. Romanizarea a fost un proces complex si de durata, prin care provincialii si-au insusit cultura si civilizatia romana. Ea s-a realizat prin administratie, armata, si colonizare. De asemenea, a existat fenomenul de sincretism religios, care consta in contopirea unor divinitati din religii diferite. Romanizarea a contribuit la unitatea imperiului si, mai tarziu, la formarea unor noi popoare. Pax romana a permis o dezvoltare exceptionala a economiei si in special a comertului. Activitatea economica de baza a ramas agricultura. Se cultivau in special cereale, dar si vita de vie si pomi fructiferi. Italia este intrecuta in productie de catre provincii. Agricultura provinciilor s-a specializat, Africa cultivand mai ales cereale, Spania ulei, iar Galia vin, grau, in, canepa, fructe. Comertul s-a dezvoltat stimulat fiind de abundenta de produse si de stabilitatea monedei romane.





Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }