Revolutia industriala

REVOLUTIA INDUSTRIALA

Evaluata, pe la anul 1700, la 6,5 milioane, populatia Angliei creste la 8 milioane in 1760 si la peste 9 milioane in 1780, la care se adaugau trei milioane in Irlanda. Recensamantul populatiei din 1801 indica pentru Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei o populatie de 16 milioane, iar in anul 1821, aceasta ajunge la 20,8 milioane. Sporul demografic considerabil a asigurat o piata interna de mari proportii si o sursa importanta de forta de munca cu pondere deosebita a categoriilor de varsta tanara. Totodata, el a atras dupa sine schimbari importante in structura socio-economica, profesionala si in mediile rural si urban a populatiei, cu repercusiuni semnificative asupra intregii vieti economice si publice.

La jumatatea secolului al XVIII-lea agricultura engleza nu prezenta deosebiri esentiale fata de celelalte tari din Vestul Europei. Ea se practica cu tehnici si tehnologii traditionale. in acelasi timp, erau inca foarte numeroase campurile comune, adica acele parti de teren agricol care erau folosite in devalmasie de catre membrii comunitatilor rurale, precum si foarte intinse suprafete necultivate.

Incepe procesul de raspandire, in Anglia, a unor noi metode agrotehnice, experimentate si aplicate in Olanda si Franta, de catre personalitati de vaza, ca Jethro Tuli si lord Townsend, adepti ai rotatiei culturilor. Coke din Norfolk, agricultor ilustru, al carui domeniu atragea vizitatori din intreaga Europa reuseste, prin folosirea ingrasamintelor, sa cultive grau pe terenuri considerate pana atunci sterile. Bekewell ameliora rasele de vite, capre si oi, intuind cresterea cererii de carne care se va face simtita odata cu sporirea populatiei.

In acelasi timp, incepe sa se manifeste, in aceasta perioada, fenomenul numit procesul de "imprejmuire' a pamanturilor de catre marii proprietari, care, in fapt, a reprezentat deposedarea de pamant a taranilor, prin rascumparare sau violenta. Actul de imprejmuire se acorda de catre parlament, iar cel care aspira la in asemenea document trebuia sa faca dovada ca dispune de sumele necesare pentru valorificarea agricola a intregii suprafete imprejmuite. Trebuie remarcat si faptul ca sistemul bancar englez era suficient de dezvoltat in epoca pentru a raspunde cu promptitudine nevoii de credit a agricultorilor care dispuneau de acte de imprejmuire.

In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea au fost aprobate de catre parlament peste 3300 de asemenea acte, prin care circa patru milioane de acri de pamant au fost "imprejmuiti'. Efectele procesului de "imprejmuire' au fost rapide si s-au facut simtite in dublu sens. In primul sens, cel economic, imprejmuirile au permis formarea de mari ferme, prin comasarea pamanturilor, si adoptarea de metode stiintifice, precum si obtinerea unei productii cu mult mai mare. In cel de-al doilea sens, cel social, imprejmuirile au grabit stratificarea sociala si polarizarea proprietatii funciare. Devin foarte numerosi marii latifundiari, dispare clasa mijlocie rurala, iar taranii expropriati sau lipsiti de campurile comune vor deveni fie muncitori agricoli, fie mana de lucru ieftina pentru industria textila in dezvoltare, fie emigranti in America.

Saltul demografic petrecut in decurs de un secol rupe echilibrul preexistent intre cerintele de pe piata interna in extindere si posibilitatile de productie ale manufacturilor textile engleze, care aveau traditii insemnate de mai bine de doua secole. Aceasta ruptura declanseaza, pe principiul reactiei in lant, un sir de perfectionari si descoperiri tehnice. Inceputul este facut in 1733 de catre mecanicul John Kay, care a inventat suveica zburatoare si, fara pretentia unei enumerari exhaustive, aratam ca au urmat: masina de tors inventata de James Hargreaves, in 1765, masina de filat a lui Richard Arkwright, in 1769, o noua masina de filat, in 1785, a lui Samuel Crompton s.a. Perfectionarea masinii cu abur, in 1784, de catre James Watt, multiplica in proportii considerabile forta motrice a industriei textile si rupe dependenta anterioara a acesteia fata de cursurile apelor. Altfel spus, aplicarea masinii cu aburi a lui J. Watt este startul in formarea industriei textile engleze moderne, de fabrica si urbana.

Dezvoltarea industriei grele antreneaza cautari si descoperiri in industria chimica, pentru efectuarea operatiunilor privind albirea, degresarea, uscarea si colorarea firelor si tesaturilor, tehnologiile traditionale reprezentand o piedica in prelucrarea cantitatilor sporite de astfel de produse. De asemenea, cerinta crescanda de utilaze antreneaza dezvoltarea industriei metalurgice, domeniu in care asistam la descoperiri si perfectionari insemnate, ca, de exemplu: procedeul fabricarii cocsului, de catre Abraham Darby, in 1709; in 1750, Benjamin Huntsman prelucreaza fonta in fier forjabil; in 1784, Henry Cort perfectioneaza procesul de pudlare prin care se obtine otel s.a. In urma acestor descoperiri si perfectionari, dar mai ales a extinderii aplicarii lor, metalurgia isi schimba locul de desfasurare, mutandu-se din mijlocul padurilor in bazinele carbonifere. Dezvoltarea industriei metalurgice a fost favorizata si de importantele resurse de carbune si de minereuri de fier de care dispunea Anglia. Productia de metal cunoaste cresteri insemnate, de la 25.000 de tone in 1720, la 68.000 in 1788, si la 250.000 in 1806. Extractia de carbune urmeaza si ea aceeasi curba ascendenta, de la 5 milioane de tone in 1750, la 10 in 1800, si la 16 in 1829.

O cauza, si, in acelasi timp, efectul dezvoltarii metalurgiei, dar si a vietii economice in general, o constituie dezvoltarea transporturilor. intr-o prima periŽoada a revolutiei industriale s-au dezvoltat in mod deosebit transporturile pe canale. In al doilea deceniu al secolului al XlX-lea, Anglia dispunea de o retea de canale de circa 6.400 km, care asigura transporturi ieftine si rapide, precum si o mare fluenta a traficului de marfuri, prin ecluzele si instalatiile de incarcare si descarcare cu care erau dotate.

Sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XlX-lea reprezinta o perioada de mari framantari si cautari pentru perfectionarea unei noi forme de transport, a celei pe calea ferata. Transportul pe sine este cunoscut si folosit cu mult inaintea acestei perioade, mai ales in domeniul extractiei de minereuri, tractiunea utilizata fiind, de regula, cea animala. In 1790, numai liniile industriale miniere din regiunea Newcastle masurau 600 km.

Inceputul tractiunii cu aburi este facut de firma "Watt si Boulton' din Soho (langa Birmingham), cea mai mare fabrica de masini cu aburi a epocii si care inaugureaza, in 1775, prima locomotiva cu aburi din lume pentru cale ferata cu ecartament redus, locomotiva cunoscuta sub denumirea "Tram Engine', la constructia careia au participat James Watt, William Murdoch si Richard Trcvithich. Dezvoltarea ulterioara a transporturilor pe caile ferate reprezinta si o sinteza a descoperirilor si perfectionarilor in fabricatia de otel si a masinii cu abur.

La inceputul deceniului patru al secolului al XlX-lea, dupa cum se apreciaza in literatura de specialitate, Anglia incheie revolutia industriala si intra intr-o noua etapa, a procesului de industrializare, in urma caruia industria devine ramura de baza a economiei si are un rol precumpanitor in expansiunea economica externa .

Revolutia industriala in Germania: Germania, ca urmare a lipsei unitatii statale, cunoaste o evidenta ramanere in urma fata de Anglia. Existenta mai multor state cu populatie germana constituie un handicap al vietii economice germane, partial atenuat prin "Uniunea vamala, initiata de Prusia in 1819, la care au aderat toate celelalte state germane, cu exceptia Austriei, pana in 1836.

Pana Ia mijlocul secolului al XIX-lea insa industria statelor germane pastra multe din caracteristicile economiei medievale, dominata de mestesugari si manufacturi. Dupa 1850, urmare a cresterii demografice si reformei agrare, statele germane cunosc o intensificare a vietii economice, cresteri importante in productia industriala textila si cea agricola, cu scopul, de a satisface trebuintele interne.

Progresele revolutiei industriale in Germania cele mai semnificative au fost inregistrate in domeniul industriei grele, cu deosebire dupa unificarea statelor germane. In urma adoptarii unei puternice legislatii protectioniste se dezvolta, dupa 1870, industria grea, care, pana la sfarsitul secolului, o intrece in realizari pe cea engleza.

Metalurgia, constructiile de masini, in special de material rulant, chimia, electrotehnica s.a. cunosc cresteri si realizari tehnice de nivel mondial. Se cuvine mentionata si atentia deosebita acordata intemeierii, dezvoltarii si consolidarii invatamantului tehnic superior si cercetarii stiintifice. Descoperiri semnificative, care isi pun amprenta asupra nivelului de dezvoltare a economiei germane, ca motorul Otto, Diesel, electric s.a. confera industriei de prelucrare o arta superioara.

De asemenea, interventia statului german a fost deosebit de puternica in constructia de cai ferate, constituind un element fundamental al unificarii economice. Caile ferate germane insumeaza 43.000 km in 1890, au o mare densitate in regiunile puternic industrializate, ca Westphalia, Silezia si Saxonia, si se afla, dupa 1876, in proprietatea statului.

Catre sfarsitul secolului al XlX-lea si inceputul secolului al XX-lea, Germania incepe sa-si creeze un imperiu colonial propriu, prin anexari de teritorii din Africa si Asia.

Revolutia industriala in Franta: Franta, desi cu traditii deosebite in industria manufacturiera textila, cunoaste o dezvoltare industriala moderna relativ tarzie. Unele imprejurari 'istorice", cum sunt masurile economice sau cu implicatii economice luate in perioada revolutiei franceze, precum si pierderile imense umane si materiale legate de razboaiele napoleoniene, au incetinit procesul de modernizare a bonomiei franceze. La acestea se poate adauga, desigur, si dimensiunea redusa a proprietatii funciare tipic franceze, care nu are forta economica necesara modernizarii agriculturii si retine un segment prea mare din populatia activa.

In a doua jumatate a secolului al XlX-lea, industria franceza cunoaste realizari remarcabile in domenii de varf ale epocii, precum cele ale metalurgiei, otelurilor speciale, chimiei, aeronauticii, autovehiculelor, dar, cu toate acestea, nivelul de dezvoltare a economiei franceze in ansamblu nu poate fi caracterizat ca fiind acela al unei tari industrializate.

Agricultura pastreaza rolul dominant in economie, urbanizarea este scazuta, iar intreprinderile industriale sunt, in portie de 80%, de mici dimensiuni, ele avand intre 3-5 angajati/intreprindere. Revolutia industriala in Statele Unite Ale Americii :Statele Unite Ale Americii, in momentul proclamarii independentei erau tari predominant agricole si cu o populatie relativ redusa. De-a lungul secolului al XlX-lea, ele cunosc insemnate framantari, determinate de cristalizarea statutului politic, intinderea teritoriala si cautarea unui model de dezvoltare economica.

Urmare a unei rate a natalitatii extrem de ridicata, precum si a valurilor de imigrari, populatia SUA cunoaste, intr-un secol, un salt urias, de la 4 la 100 milioane, si este o populatie predominant tanara, ceea ce imprima un dinamism deosebit vietii economice. in plus, piata interna a SUA se caracterizeaza printr-o mare omogenitate, urmare a ceea ce sociologii numesc "creuzetul american'.

Cu toate acestea, pana in pragul secolului al XX-lea, economia SUA sufera de o cronica lipsa de brate de munca, motiv pentru care productia, atat cea agricola, cat si cea industriala, are caracteristici proprii in dezvoltarea economica a SUA deosebim, in principal, doua etape: prima, pana la razboiul de secesiune, in care economia se dezvolta in relativa dependenta fata de fosta metropola, si a doua, dupa acesta, cand ea isi gaseste propriul drum si ritm de dezvoltare.

In esenta, dezvoltarea economica a SUA incepe cu agricultura, domeniu in care fertilitatea exceptionala a terenurilor virgine si imensitatea spatiului geografic sunt factori favorizand pentru cultura cerealelor si cresterea animalelor, desi cucerirea vestului se dovedeste a fi o realitate extrem de aspra. Productia agricola reprezinta baza de materii prime pentru productia alimentara, care in faza ei de inceput este concentrata in jurai orasului Chicago.

Concomitent, industria textila cunoaste si ea dezvoltari semnificative, prin valorificarea bumbacului din zonele sudice.

Prima "afacere in stil american' o constituie insa caile ferate, constructia lor desfasurandu-se in permanenta, incepand din deceniul al treilea si pana la sfarsitul secolului al XIX-lea.

Trebuintele generate de constructia de cai ferate impun dezvoltarea industriilor extractive, metalurgice si constructoare de masini, aparitia primelor societati pe actiuni, iar ca urmare a gradului inalt de monopolizare, a primelor legi antitrust.

Este semnificativ, credem, faptul ca marile societatilor feroviare au fost primele societati pe actiuni inregistrate la Bursa din NewYork, iar valorile la care ele erau negociate depaseau cu mult pe cele ale societatilor industriale.

Descoperirea petrolului, la jumatatea secolului trecut, imprima vietii economice a SUA un ritm si directii proprii de dezvoltare. Coroborat cu victoria nordului industrial asupra sudului agricol, in urma razboiului de secesiune, si cu politica protectionista promovata consecvent in a doua jumatate a secolului al -XIX-lea, procesul de industrializare in SUA se desfasoara accelerat si cu rezultate care indreptatesc si consfintesc pozitia lor fruntasa in ierarhia mondiala la inceputul secolului al XX-lea.