QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate istorie

Integrarea geto-dacilor








Dacia in timpul stapanirii romane (106-271)

Pe timpul stapanirii romane Dacia era condusa de un guvernator cu titlul de legatus Augusti praetore, iar capitala a fost stabilita la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, care continea atat numele cuceritorului, cat si denumirea vechii capitale a Daciei, Sarmizegetusa.
In timpul imparatului Hadrian Dacia a fost impartita in Dacia Superioara, care continea Transilvania propriu-zisa si Banatul, Dacia Inferioara, adica Oltenia si coltul sud-estic al Transilvaniei si Dacia Porolissensis, nordul Daciei Superioare. mai tarziu Marcus Aurelius a mentinut Dacia Pororolissensis, dar Dacia superioara devine Dacia Apulensis, iar cea inferioara Dacia Malvensis.



In ceea ce priveste organizarea militara, armata era alcatuita din doua legiuni romane, din care faceau parte doar cetateni romani si numeroase trupe auxiliare, din care faceau parte autohtonii, dacii. Armata isi avea garnizoana in castre, tabere intarite, aparate de unu sau doua santuri, val de pamant sau zid de piatra.
Ocupatiile dacilor nu se modifica fundamental. Ei continua sa practice agricultura, o noutate fiind aparitia fermelor agricole, care aveau in centru un ansamblu gospodaresc denumit villa rustica, cresterea animalelor, extragerea bogatiilor solului (aurul era proprietatea statului roman), mestesugurile, mestesugarii sunt organizati in asociatii denumite colegii (ex: „Colegiul Faurilor”).
In ceea ce priveste orasele, acestea erau impartite de-acum in municipii, orase mai putin dezvoltate (Dierna, Tibiscum, Ampelum) si colonii, orase mult mai dezvoltate, mai intinse, adevarate focare de romanizare (Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Napoca, Drobeta, Apulum, Romula).
Viata spirituala a Daciei cunoaste o diversitate impresionanta. Alaturi de cultele oficiale ale zeilor romani (Jupiter, Junona, Silvanus, Venus), in Dacia sunt atestate o serie de divinitati orientale (Mithras – „zeul soarelui nebiruit”). Continua sa-si adore propriile divinitati, „Cavalerii danubieni”, un vechi cult tracic, preroman. In provincia Dacica predomina fenomenul de sincretism, (contopirea unor divinitati asemanatoare dar de origine diferita in una singura).
Stapanirea romana in Dacia s-a mentinut pana in anul 271, cand imparatul Aurelian s-a facut obligat sa retraga armata si administratia romana, ca urmare a intensificarii atacurilor gotilor. A avut doua optiuni: sa pastreze Dacia, dar cu pretul ca cetatile romane de la sud de Dunare sa fie devastate de migratori sau sa se retraga din Dacia. A ales a doua optiune, Dunarea devenind granita dintre Dacia si Imperiul Roman. In Dacia ramane o populatie puternic romanizata. Dobrogea a fost anexata in 46 provinciei Moesia, si a fost stapanita de Imperiul Roman pana in 602.






Dacii liberi

Dacii liberi au locuit in nordul si centrul Moldovei, in Crisana, Maramures, iar in anumite perioade sudul Moldovei si Muntenia. Carpii si costobocii au trait organizati in triburi. In izvoarele antice sunt mentionate numeroase atacuri ale dacilor liberi asupra limesului roman. In vremea lui Filip Arabul (244-249) carpii au distrus multe centre urbane din Dacia romana.


Fiind in vecinatatea Daciei romanizate dacii liberi au suferit acelasi proces de romanizare, prin desfiintarea granitelor si transferul de populatie, dar mai lent.

Romanizarea geto-dacilor

Romanizarea este un proces complex si de lunga durata prin care elementele culturii materiale si spirituale romane au patruns in toate compartimentele vietii unei provincii.
Dovezi privind continuitatea dacica au fost: de tip literar, Casius Dio, Eutropius, Iordanes au vorbit despre continuitatea dacica, epigrafice, care confirma supunerea dacilor si nu exterminarea lor, numismatice, legende si reprezentari de pe monede, lingvistice (cuvintele tracice, hidronime, toponime), arheologice, etc.
Factorii romanizarii sunt: colonizarea, care a avut un caracter masiv si organizat (colonistii au fot adusi din toate provinciile romane, erau oameni cu cetatenie romana, vorbeau limba latina, stiau obiceiurile, traditiile romane), limba latina, care a fost factorul principal al romanizarii, pentru ca era vorbita in administratie, armata, scoli, justitie, in intregul imperiu, cultura materiala, reprezentata de moneda romana (denar), obiecte de uz gospodaresc, obiecte de ceramica, plugul roman, unelte pentru minerit, podoabe, etc. , veteranii erau vorbitori de limba latina si cunoscatori ai legilor romane, erau improprietariti in teritoriul unde si-a facut stagiul militar, contractau casatorii cu femei autohtone, etc, in armata ordinele erau date in limba latina, viata culturala si religioasa, dacii au inceput sa adore zeitati romane.
Prin romanizare s-a produs sinteza daco-romana; predominante fiind elementele de cultura materiala si spirituala romane.




Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }