QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate istorie

GRADINILE EXTREMULUI ORIENT






Astfel in functie de timp si spatiu gradinile au luat diferite aspecte , de la cele geometrice pina la cele in stil peisager ce inspira prosperitate si prospetime .
Amenajarea gradinilor s-a transformat in Japonia intr-o originala forma de arta care a devenit parte a culturii japoneze .
Din vechime s-au pastrat diferite aranjamente de roci folosite pentru ritualuri religioase in Akita si Hokkaido . Mai tirziu aceste obiecte de veneratie sunt suplinite , se transforma intr-o forma de arta . Foloseau pietre naturale , fara nici o procesare artificiala .
Aceasta reprezinta fundatia filosofica a design-ului din arta japoneza a amenajarii spatiului



O trasatura carecteristica modului de gindire japonez este respectul pentru natura si predilectia pentru reprezentarile abstracte a unei lumi utopice derivata din religie sau filozofie .
Modul de gindire asiatic difera foarte mult de cel european iar acest mod de gindire se regseste si in arta .
Astfel gradinile japoneze au diferite teme , mesaje fiind influentate de-a lungul evolutiei de conceptii filosofice si religioase ( Shinto , Tao , Budism ) .
Scopul omului in conceptia asiatica este sa se apropie cit mai mult de natura , pina la acea identificare suprema . Japonezul iubeste natura in toata complexitatea ei pe cind europeanul admira frumusetea ei dar scopul final este acela de dominare , de a se situa deasupra naturii .
Pentru european natura e mijloc si nu scop in sine .
Aceste diferente de mentalitate au dus la diferite forme de manifestare artistica de-a lungul timpului . Iar in aceasta „varietate” sta frumusetea studierii operelor de arta fie ele statui , poezii sau gradini .
Cele mai vechi gradini japoneze dateaza din perioada dinastiei Asuka ( 593 – 710 ) si Nara ( 710 – 794 ) . In Yamato arhitectii peisageri ai familiei imperiale au creat un ocean in miniatura cu mici insule si caluti de mare .
Este perioada in care budismul a fost adus in Japonia din Korea . Imigrantii de acolo au adus influentele continentale gradinilor japoneze cum ar fi fintinile din piatra sau podurile de origine chineza .
In Heijokio s-a descoperit Nibo no Miya , o gradina ce dateaza din timpul dinastiei Nara . Este rar ca o gradina din acea perioada sa fie intr-o stare aproape perfecta . S-au descoperit niste roci prelucrate in diferite forme de-a lungul raului si o mare piatra centrala gravata de linii curbe ce imita o insula . Nibo no Miya a avut o mare influenta asupra stilurilor de gradini ale generatiilor urmatoare .
Gradinile din stilul Shinden – zukuri au aparut in timpul dinastiei Heian (794 – 1185 ) cind capitala Japoniei a fost mutata de la Nara la Kyoto .


Mai multe rauri se uneau in Kyoto si canalele acestora erau lasate sa se reverse in anumite zone ale orasului . Verile sunt fierbinti la Kyoto asa ca oamenii au amenajat cascade pentru a da senzatia de racoare . Intre cladirile principale si „pond” era o zona intinsa acoperita cu nisip alb , o zona pitoreasca unde se tineau diferite ceremonii .




Cind Budismul s-a raspindit in Japonia in secolul sase au inceput sa se construiasca diferite forme arhitecturale originare din China sau Korea dedicate lui Budha .
Un exemplu in acest sens este templul din Kyoto apartinand stilului Zen . Acest templu contine o gradina cu 15 pietre slefuite , de diferite marimi plasate pe un covor de pietris alb si incercuite de un zid de argila de inaltime joasa .



Gradina ceaiului , poate una dintre cele mai cunoscute gradini japoneze , evita intru totul artificialitatea cu scopul de a mentine o aparenta cit mai naturala .
Ceremonialul ceaiului ocupa un rol important in cadrul obiceiurilor traditionale japoneze . Bautul ceaiului implica un act de meditatie iar rolul gradinii special amenajate este acela de a potenta aceasta stare .
Astazi gradinile japoneze au preluat diferite elemente intalnite in gradinile ceaiului ( aleile de piatra )


Aceste gradini se intalnesc de obicei in apropierea unor case special amenajate pentru desfasurarea ceremoniei ceaiului . Japonezii considera ca linistea sufleteasca , regasirea sinelui se poate face numai intr-un cadru natural caci omul este parte a naturii iar instrainarea de aceasta ii poate aduce suferinta .

In dinastia Edo au fost sintetizate diferite tipuri , stiluri de gradini rezultand Kaiyu , o gradina construita in special pentru lorzii feudali . Acestea cuprindeau copaci si pietre ce reproduceau in miniatura diferite scene celebre .


Oamenii mergeau de la o gradina la alta si admirau „pond” aflat in centru . In perioadele reci pomii erau protejati de o plasa si fiecare planta era ingrijita cu atentie deosebita .
Gradina palatului Katsura este specifica stilului Kaiyu si prezinta un „pond” central inconjurat de cateva case ale ceaiului .

gradinile japoneze tind sa surprinda acea dezordine naturala eliminand formele geometrice prin distrugerea simetriei curbelor si liniilor perfecte .
Pentru amenajarea gradinilor arhitectii japonezi prefera in special : rocile , nisipul , „pond” , movilele artificiale , apele curgatoare ( etc ) .
In contrast cu dispunerea geometrica a copacilor si rocilor in stilul Western , gradinile japoneze traditionale reprezinta o compozitie scenica ce imita pe cat posibil natura .
Sunt doua principii de baza pe care arhitectii japonezi le urmeaza atunci cand compun o scena : reducerea scalei si simbolismul .
Primul principiu se refera la minimalizarea unei privelisti naturale ( munti , rauri , etc )
Simbolizarea implica abstractizare , un exemplu in acest sens fiind folosirea nisipului alb pentru a sugera marea .
Rocile si aranjamentul lor ocupa un rol central in arhitectura gradinilor japoneze . Astfel vechii japonezi credeau ca un loc inconjurat de roci este unul sacru deoarece este locuit de catre zei .
Marea arta japoneza consta in reconstituirea unor peisaje cu ajutorul unor roci sau a nisipului ce imita oceane sau munti – acestea fiind asa numitele „ gradini vizuale „ cu rol in stimularea meditatiei .
Ca vegetatie preferata sunt inul si subarbustii cu frunze persistente . Pentru o integrare armonioasa a speciilor arborescente s-a dezvoltat cultura arborilor pitici preluata din China .
Diferentele climatice dintre Extremul Orient si Europa au dus de asemenea la diferentieri multiple mai ales din punctul de vedere al plantelor utilizate .
Calendarul vegetal traditional al Japoniei cuprinde : prunul , piersicul , ciresul , stanjeneii , lotusii , hibiscusul , crizantemele , florile de ceai , orhideele ( etc ) .
Exista insa si multe asemanari intre cele doua culturi , asiatica si europeana , ce s-au dezvoltat mai ales in perioada moderna datorita diverselor interactiuni economice si culturale .

In Europa antica se remarca doua mari civilizatii , cea greaca si cea romana mult avansate atit din punct de vedere politic cit si cultural .
In Imperiul Roman datorita interactiunilor culturale s-a dezvoltat o cultura de tip mozaic . Pe linga evidentele influente grecesti asupra artei romane se remarca si elemente grecesti si persane .
Datorita numeroaselor cuceriri , romanii beneficiau de imense bogatii , terenuri , forte de munca . Astfel , in lipsa grijii de zi cu zi , incep sa-si ridice case si gradini din ce in ce mai mari si mai luxoase .
Tullius Cicero sustinea ca fiecare cetatean are doua case: una care vine de la natura si alta data de statul roman .
Proprietatile fermierilor erau numite „ Hortus „ si erau formate din paminturi arabile , sere , livezi – care asigurau bunastarea statului . Fermierii erau obligati sa cultive si sa se ingrijeasca de gradinile lor , in caz contrar fiind pedepsiti de lege .
Constructiile aveau o importanta inferioara gradinilor , cum spunea Cato : „intai planteaza si apoi construieste” .
Seneca , in ultimii ani de viata s-a stabilit la Liternum , langa Cumae intr-o casa de piatra cu aspect de castel medieval in jurul careia era o gradina mare inconjurata de un zid inalt de piatra si un lac situat in spatele casei .





Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }