QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate istorie

Dierna





Dierna


Dierna (Orsova Veche , acum acoperita complet de apele marelui lac acumulare de la Portile Fier, era situata la varsarea Cernei in Dunare, de unde pornea drumul imperial care traversa Dacia pana la Porolissum.

Si acest oras avea un nume dacic (Tsierna, Zernes in secolul al IV-lea p. Chr.), imprumutat de la o asezare autohtona, aflata prin apropiere si desfiintata la cucerirea romana. Dupa Ulpian, cunoscutul jurist roman din timpul lui Caracalla, Dierna ar fi fost colonia de drept italic, infiintata chiar de Traian, ca si Sarmizegetusa, s-a remarcat insa ca in textul lui Ulpian s-a strecurat o greseala din partea unui epitomator din secolul al VI-lea sau a unui copist de mai tarziu, care a confundat Dierna cu Sarmizegetusa.




Documentatia actuala si in primul rand inscriptiile nu arata convingator ca Dierna ar fi depasit statutul de municipiu, acordat probabil de Septimius Severus.

Fragmentul de inscriptie funerara, singurul de altfel provenit foarte probabil de la Mehadia in care se mentioneaza un Paulus dec urio) coloniae, nu poate constitui dovada ca respectivul magistrat era sigur de la Dierna, el putea fi tot asa de bine de la Drobeta. Desi port la Dunare si importanta statiune vamala (statio publici portorii) in legatura cu traficul comercial pe fluviu, Dierna nu a atins niciodata importanta pe care a avut-o Drobeta. La Dierna a putut exista un castru roman, dupa cum indica stampilele tegulare apartinand legiunii a XIII-a Gemina si cohortei I Brittonum miliaria, dar urmele sale pe teren nu au fost sigur identificate, arheologic, s-au descoperit cladiri, resturi de terme si dintr-o villa suburbana, morminte. (Istoria Romanilor, 2001, p. 63).

Localitatea avea acelasi nume cu raul vecin, Cerna de azi, si se pare ca se rostea Tsierna de catre autohtoni (sunetul ,,s”, inexistent in fonetica latina, s-a transformat in d, t si z), dupa filologii cei mai competenti (Tomaschek, Russu), toponimicul s-ar fi format din radacina veche indo-europeana ,,der” = a despica, a crapa, a strapunge.

In limba romana s-ar intelege o strapungere sau o iesire dintre stanci – sens in perfect acord cu situatia locului stancos strabatut de Dunare si Cerna, mai tarziu, hidronimicul Tierna-Serna, sub influenta contactuluji cu slavii, s-a transformat in Cerna („Negru”), care inseamna cu totul altceva si nu se potriveste cu aspectul hidrografic al acestui curs de apa.

Inghesuita intre munti, pe malul ingust al Dunarii, sufocata in intunecimea codrilor milenari din regiunea Portilor de Fier, Dierna a fost lipsita de centura unor ogoare fertile, care – spre est – se gaseau sub stapanirea Drobetei, in afara de veniturile portului, economia ei se limita la pastorit si exploatari forestiere.

Dierna si-a tras seva economica din traficul rutier si nautic al vailor Dunarii si Cernei, fata de cele doua mari obstacole ale plutirii pe fluviu in aceasta regiune, ea se gasea „intre Scylla si Charybda”, adica intre coltii stancosi ai Portilor de Fier, situati la 8 kilometri mai jos de Orsova, si valtorile clocotitoare ale albiilor primejdioase de la Cazane, ce se deschid mao sus de Tabula Traiana de la Ogradena. Toate corabiile ce infruntau cele doua praguri poposeau in portul Diernei situat in dreapta gurii raului Cerna.

La Dierna, cotea spre Drobeta marele drum imperial ce cobora de la Sarmizegetusa prin Tibiscum Ad Mediam, importanta cale de scurgere a marfurilor dacice spre acest port.

Multimea monedelor romane care apar la Orsova din vremea lui Nero si se succed fara intrerupere pana in veacul al VI-lea, dezvaluie importanta locului ca trafic comercial. Aproape cu un sfert de veac mai inainte de cucerirea Daciei, romanii incepusera saparea in stanca a drumului ce se vede si azi pe malul drept al defileului de la Cazane.

Scobirea lui in roca calcaroasa a muntilor a impus mari eforturi tehnice si materiale, in tumpul imparatilor Tiberiu, Vespasian si Domotian, in ajunul luptelor cu dacii, Traian il restaureaza complet, consemnand acest eveniment in textul Tabulei sale (anul 100 d.Chr.), unde se spune ca: ,, . fiind scobiti muntii si substituite podele, s-a refacut (intregul drum)“.



Acest mare drum considerat si azi ca una dintre cele mai indraznete realizari ale tehnicii romane, contribuise la intensificarea circulatiei de marfuri prin Transdierna Dierna.

Resturi de zidarii, bucati de coloane si diferite sculpturi cioplite in piatra s-au descoperit in decursul anilor la Orsova, in curtea actualului liceu, langa Ocolul silvic, la biserica catolica, pe strazile Traian si Decebal, pe valea Gratca. Mai importante din lista acestor descoperiri au fost un relief mithriac, statuia de marmura a unui ostas roman, o coloana cu capitel doric (lunga de 2 m.), o figurina de bronz reprezentand lupta lui Hercule cu Anteu, toate raspandite azi prin diferite muzee din Viena, Ungaria si Banat.

Au mai iesit de asemenea la lumina si urmele a doua necropole romane, una langa podul de fier de peste Cerna si alta pe valea Gratca. Se pare ca mai exista o necropola si in curtea fostei cazarmi a honvezilor, unde s-au gasit, in 1840, niste sarcofage de plumb cu podoabe de aur, un inel cu inscriptie si monede, de aici tragem concluzia ca descoperirile izolate din cimitirile Diernei, cu bogate inventare funerare, sunt indicii ale bunastarii de care se bucura o parte a populatiei.

Din informatiile obtinute din inscriptii aflam ca Titus Iulius Saturnius, in asociatie cu alti doi oameni de afaceri – C. Antonius Rufus si M. Antonius Fabianus detinusera arendarea vamilor din Dacia, intre anii 146 si 158 d. Chr.

Cei trei arendasi aveau un oficiu de percepere a taxelor vamale (tabularium) la Dierna, taxele se incasau in port, atunci cand se incarcau sau se descarcau marfurile, precum si cu ocazia trecerii lor sau a calatoriilor, de pe un mal pe altul al Dunarii. Daca din afara se aduceau putine marfuri si cu un volum redus, in schimb, prin portul Dierna, ca si pe la Drobeta sau Sucidava, se exportau cereale, piei, miere, ceara si alte produse din partea de vest a Daciei.

Cu exceptia Sucidavei, nicaieri pe valea Dunarii mijlocii nu s-au descoperit mai multe monede romane de bronz, de la Aurelian la Arcadiu, ca la Dierna – indiciu categoric despre importanta economica si militara a locului, iar continuitatea stapanirii romane la Dierna dupa evacuarea aureliana a Daciei, a insemnat o legatura puternica cu romanitatea Banatului de rasarit. ( D. Tudor, 1968, p. 17, 19-22).






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }