QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate istorie

Dreptul in prima faza a regimului turco - fanariot





DREPTUL IN PRIMA FAZA A REGIMULUI TURCO - FANARIOT


Prima faza se caracterizeaza printr-o slaba dezvoltare de elaborare a dreptului, pentru ca domninatia otomana era la apogeu, iar autonomia principatelor fusese mult stirbita. Si in aceasta epoca se adopta pravile. Este vorba despre:


1. ,,Nomocanonul' lui Gheorghe din Trapezunt, intocmit in Tara Romaneasca in 1730, din porunca lui Nicolae Mavrocordat. Este o lucrare scrisa in limba greaca, ce cuprinde dreptul canonic.




2. ,,Manualul de legi' al lui Mihai Fotino, elaborat din ordinul domnului Stefan Racovita, structurat in 3 volume, cuprinzand dreptul canonic si dreptul laic, dispozitiile sale fiind structurate pe ramuri de drept. Ca element de noutate, aceasta pravila este prima care contine dispozitii de drept comercial.


Activitatea de elaborare a dreptului in aceasta perioada a fost influentata si de puterea protectoare (Rusia), in sensul traducerii din limba rusa a legiuirii Imparatesei Ecaterina a II-a. Cel mai important element al evolutiei dreptului in prima faza a regimului turco-fanariot il reprezinta reformele lui Constatin Mavrocordat. Este cel mai important reprezentant al acestei perioade. A avut 10 domnii (6 in Tara Romaneasca si 4 in Moldova), insumand 23 de ani de domnie (performanta neegalata). Era o persoana foarte instruita si a guvernat principatele in spiritul abolutismului iluminat.

Reformele pe care el le-a abordat, extrem de radicale si de curajoase pentru acea epoca, vizau modernizarea intregii vieti sociala si de stat. Reformele pe care Constantin Mavrocordat le-a infaptuit pana in 1740, au fost sistematizate intr-un asezamant dat in acelasi an si publicat in revista ,,Mercure de France' in 1742. Aceastea sunt:


1. clerul este scutit de plata darilor, insa dreptul sau de judecata este limitat si se infiinteaza episcopii manastiresti pentru administrarea averilor manastirilor.

2. se adopta un nou statut al boierilor, calitatea de boier fiind legata de indeplinirea unei functii in aparatul de stat si nu de stapanirea unei mosii. Ei sunt impartiti in 2 categorii: Veliti (membrii ai divanului domnesc si urmasii acestora, ce se numesc ,,neamuri' sicare sunt scutiti de plata tuturor darilor) si Mazili (care erau scutiti doar de plata unora dintre dari).

3. reforma administrativa consta in introducerea ispravnicilor la conducerea judetelor si tinuturilor (2 pentru ficare judet si 2 pentru fiecare tinut) si salarizarea tuturor dregatoriilor (se facea dintr-un fond special, numit ,,casa rasurilor').

4. reforma fiscala consta in suprimarea unor dari si unirea tuturor celorlalte dari intr-un impozit uni numit ,,sama obsteasca', platibila in 4 sferturi, insa cuantumul impozitelor au crescut, ajungand la 12 sferturi.

5. reformele intreprinse pe plan social pana la 1740 nu au fost la fel de pregresiste ca celelalte, astfel incat Consttin Mavrocordat stabileste interzicerea stramutarilor taranilor aseviti de pe mosii si obligatiia lor de a lucra pentru boieri fara a preciza numarul de zile, ceea ce a generat abuzuri sin partea boierilor. Abuzurile au generat la randul lor un fenomen de bejenie (fuga de pe mosie), ceea ce a capatat intre 1741 si 1746 dimensiuni impresionante, ducand la injumatatirea numarului de platitori de impozite, ceea ce insemna punerea in pericol a veniturilor statului. Pnetru acest motiv, Constantin Mavrocordat a intreprins o reforma sociala radicala, care a dus la desfiintarea starii de dependenta a taranilor (rumanie si vecinie). Printr-un hrisov domnesc dat la 1 martie 1746, s-a stabilit in Tara Romaneasca iertarea de rumanie a celor ce se intorceau in tara pe baza unor certificate eliberate de Divanul domnesc, hrisov ce prevede ca taranii fugiti se puteau aseza pe orice mosie, iar fostii stapani nu ii mai puteau urmari. Ei aveau obligatia de a munci un numar de zile pe an in folosul boierului pe a carui mosie se stabilea si de a plati dijma la recolta obtinuta. In sa acet hrisov contine o omisiune esentiala, pentru ca nu precizeaza data pana la care sa se intoarca pentru a beneficia de prevederile acestui hrisov. Astfel, hrisovul a avut un efect contrar celui scontat, pentru ca a amplificat fenomenul de bejenie. Chiar si ceilalti ramasi in tara fugeau pentru a se intoarce si a beneficia de prevederile hrisovului. La 5 august 1746, Constantin Mavrocordat a dat un nou hrisov, in care a prevazut eliberarea tuturor rumanilor, stapanii fiind ,,invitati' sa-i elibereze fara plata, in caz contrat, ei isi puteau rascumpara libertatea ,,ope legis' (in virtutea legii), de 10 talere. Totodata, ei erau scutiti de dari 6 luni si apoi plateau 5 talere impartite in 4 sferturi, trebuind sa lucreze 6 zile pe an in folosul stapanilor mosiilor. O reforma asemanatoare a realizat si in Moldova, printr-un hrisov cu un continut asemanator, dat la 1 iunie 1749. Este insa o singura deosebire; eliberarea din starea de dependenta a vecinilor a fost gratuita si neconditionata. Consecintele reformei sociale au fost fosrte importante pentru evolutia tarilor romane. Dreptul de folosinta pe care taranii deveniti clacasi il aveau asupra pamanatului nu mai avea temei legal, ci un temei contractual: izvora din invoiala intervenita intre boierul ce stapanea mosia si taranul clacas. De iure, situatia taranilor s-a imbunatatit, pentru ca ei nu mai erau legati de glie, nu se mai aflau in stare de dependenta fata de boieri si de manastiri, insa de facto, asistam la o inrautatire a taranilor deveniti clacasi, pentru ca acele invoieli se realizau in conditii contractuale foarte dezavantajoase pentru tarani, ei fiind nevoiti sa accepte toate clauzele impuse de boier. Principala invoiala a fost numarul de zile de claca ce trebuie prestate. Astfel, taranii nu mai sunt legati de pamant, ci de sat, pentru ca nu poate parasi satul decat cu acordul stapanului mosiei, acesta avand dreptul de a-l readuce ,,manum militari'.




Domnii fanarioti. incepand cu Constantin Mavrocordat, au dat o serie de ,,urbari', prin care au fixat anumite limite cadrului contractual al invoielilor dintr boieri si taranii clacasi. Trebuie precizat ca reforma lui Constantin Mavrocordat nu a desfintat total starea de dependenta, pentru ca nu i-a vizat pe scutelnici (indeplinesc la curtea boierilor munci ce necesita o anumita calificare) si poslusnici (sunt cei ce exercita la curtea boierilor servicii ce nu necesita o anumita calificare), categorii de persoane aflate in stare de dependenta personala fata de boieri. Ei aveau obligatii fiscale numai fata de boieri, nu si fata de stat.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }