QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate istorie

Arta gotica






Arta Gotica apare la mijlocul secolului XII, o data cu construirea corului bazilicii Saint-Denis, la initiativa Abatelui Suger. Foarte rapid, se extinde in toata arhitectura franceza si, de aici, in intreaga Europa. Perioada de extindere a artei gotice acopera un spatiu geografic foarte important. La Nord, patrunde in Scandinavia; la Est, atinge Polonia, iar la Sud, cucereste o parte din Orientul Latin, pina in Cipru si insula Rhodos. Astfel, Cultura Gotica apare ca un liant al acestei Europe divizate din punct de vedere politic.
Italia, insa, face exceptie de la aceasta regula; ea remine pentru mult timp inchisa artei gotice, careia ii da o interpretare cu totul originala, neretinand din ea decat aspectul decorativ. In plus, la mijlocul secolului XIV, in Toscana se dezvolta o arta noua- Renasterea-, care va pune capat treptat Goticului, catre mijlocul secolului XVI.



Pentru gotici, elanul gotic ramine acesta: "Dumnezeu este lumina. Arta gotica este profund legata de aparitia oraselor, spre deosebire de Arta Romanica, ce ramine o arta mai mult rurala. Municipalitatile construiesc edificii religioase in mijlocul oraselor; catedralele, din ce in ce mai inalte, reflecta orgoliul fiecarui oras.
Manastirea Saint-Denis, reconstruita la initiativa abatelui Suger, propune o arhitectura complet noua; pentru prima data, cu adevarat, Arhitectura Gotica isi face simtita prezenta in Pronaos (sfintit in 1140), si, mai ales, in jurul corului, in Deambulatoriul Dublu (sfintit in 1144), unde bolta in cruce pe ogive este sistematic legata de folosirea arcului frant. Din acest moment aceasta tehnica va fi pe deplin stapanita. Boltile se sprijina pe coloanele fine, dand edificiului un aspect de o inedita suplete si gratie. Zidurile, al caror rol de sustinere este diminuat, sint strapunse de goluri ornate cu vitralii care permit o iluminare abundenta. Arhitectii gotici isi bazeaza lucrarile pe trei principii esentiale: marirea deschiderilor; cresterea inaltimii edificiului si cautarea unui spatiu omogen.
In Arhitectura, Saint-Denis serveste ca model pentru o intreaga categorie de constructii apartinind Goticului Timpuriu. Aceste catedrale marcheaza trecerea de la Arta Romanica; ele se caracterizeaza printr-o elevatie cu patru etaje: arcade mari, tribune, triforiu si ferestre inalte. Tribuna este o ramasita a artei romanice, folosita ca element de sustinere a boltilor pe stilpi. In plus, pentru a suporta greutatea boltilor, din ce in ce mai largi, se adauga, la fiecare travee, un al treilea arc de ogive. El joaca rolul unui fals dublou si permite adaugarea unor stilpi intermediari. Boltile devin, asadar, sexpartite. Catedralele din Laon, Soissons sau Noyon sint construite dupa aceste principii. in vreme ce numeroase edificii romanice sint inca construite pretutindeni in Franta, unele regiuni adopta elemente ale goticului "plantagenet" (folosit, de exemplu, la Angers), adauga structurii romane, bolti de ogive foarte curbate (numite bolti angevine). Ordinul Cistercian adopta, la rindul lui, fara rezerve, goticul, caruia ii apreciaza puritatea si simplitatea.


Anglia este prima tara din Europa care reia innoierile franceze, datorita arhitectului Guillaume de Sens, constructorul catedralei din Canterbury, catre 1174. Acest stil, care alatura modelelor franceze traditia decorativa engleza, este numit Early English.
Arcul butant apare in jurul anului 1180 la Notre-Dame din Paris; el produce o adevarata revolutie in arhitectura, proiectind spre exterior impingerile boltii, el atrage dupa sine disparitia tribunei (elevatia este, deci, cu trei etaje), si reducerea definitiva a greutatii masei murale. Boltile sint simplificate, cvadripartite, inscriindu-se in travee de tip Barlong (vuta pe incrucisarea ogivelor, al carui plan formeaza un dreptunghiular prelungit, in sens perpendicular pe directia navei), aceasta descoperire permite arhitectilor sa mareasca elevatia si sa simplifice formele si planul edificiilor.
Entuziasmul pentru constructii este mare; doua mari catedrale trec drept model: Chartres, "laboratorul" arhitecturii gotice clasice; si de o mai mica importanta, Bourges. Aceste doua modele sint larg adoptate in Franta, si variantele locale se estompeaza.
Secolul XIII este, de asemenea, si cel al expansiunii artei gotice pretutindeni in Europa. In Anglia, constructiile reprezinta sub forma unor mari ansambluri, legind catedrala cu Claustrul (curte de forma patrata situata intr-o manastire. Este inconjurata de o galerie cu arcade permitind circulatia intre diferite cladiri ale comunitatii religioase), si cu sala capitulara (intr-o manastire catolica, incaperea unde se aduna consiliul; adunarea calugarilor). In interior, orizontalele sint mai incarcate in raport cu verticalele si elementele decorative abunda (ca la catedralele din Lincoln sau din Wells).


Edificiile spaniole sint mai apropiate de modelul francez si adopta intr-un mod mai special planul foarte omogen din Bourges, ca, de exemplu, la Catedrala din Burgos.
Italia si Sfintul Imperiu ramin foarte retinute fata de inovatiile gotice; in interiorul edificilor, sculptura devine mai discreta, cu scopul de a nu intrerupe continuitatea sprijinului coloanelor de stilpi. In exterior, tipul nou de Statui-Coloane apare in Spalete, de o parte si de alta a Portalului, ca la Chartres. Aceste statui hieratice si prelungi sint adosate coloanelor si se inscriu in forma acestora. Rapid, sculptura isi incepe cucerirea autonomiei in raport cu arhitectura. Sculptorii se angajeaza in cercetari de tip realist si naturalist, atat la nivelul stilului, cat si la cel al Iconografiei.
Arta Vitraliului cunoaste un mare avint (o data cu marirea suprafetei ferestrelor inalte, rozalelor, etc), in detrimentul frescei, capatind un rol didactic. Miniatura se detaseaza treptat de stilul romanic; ea se inspira din Arta Vitraliului, imitandu-i atat siluetele delicate cat si efectele grafice.
Incepind din a doua jumatate a secolului XIII, unitatea artistica a Europei este zdruncinata: artele nu mai sint subordonate arhitecturii si scolile regionale se dezvolta considerabil. Prabusirea boltilor catedralei din Beauvais in 1284 pune capat tentativelor mereu mai indraznete pentru cresterea elevatiei edificiilor. Acest eveniment marcheaza limita cautarilor Goticului Clasic. Deja, din 1250, se dezvolta la Paris un curent arhitectural mai putin grandios, asa-numit Reionant. Caracterul "structural" al arhitecturii gotice este dezvoltat cu o indrazneala excesiva. Boltile si stilpii sint subtiate la maximum, in timp ce vitraliul capata o tot mai mare importanta. Arhitectului Pierre de Montreuil i se datoreaza cele mai frumoase realizari ale acestui stil, indeosebi la Sainte-Chapelle (sfintita in 1248).
Anglia cunoaste una din fazele cele mai fecunde ale arhitecturii sale cu Decorated Style; acest stil, care domina din a doua jumatate a secolului XIII pina la mijlocul secolului XIV, se caracterizeaza printr-o foarte mare diversitate de forme, dar si printr-o tendinta foarte puternic marcata de ornamentatie, ca in Catedrala din Wells. Elemente decorative: Lierne (nervura suplimentara, care leaga cheia de bolta de una dintre cheile secundare ale unui tierseron), tierseroane (nervura suplimentara intr-o bolta in ogiva care nu se uneste cu cheia boltii centrale), chei pandante (piatra asezata in punctul de intilnire al nervurilor unei bolti si ale carei sculpturi se prelungesc sub forma unei stalactite), exuberante evantaie Fan Walts (cum sint cele din Catedrala din Gloucester), au invadat boltile. In a doua jumatate a secolului XIV, se dezvolta Perpendicular Style, ca reactie la decorarea luxurianta a Decorated Style. Acest stil acorda intiietate liniilor orizontale si verticale precum si transparentei compozitiei; el se prelungeste de-a lungul intregului secol XV.
In Sfintul Imperiu, situatia este mult diferita, pentru ca goticul francez apare abia in a doua jumatate a secolului XIII. Cei doi poli de implantare a arhitecturii gotice sint Strasbourg si, mai ales, Koln. Adoptarea modelelor franceze se face cu un cert decalaj cronologic; el este de scurta durata pentru ca, incepind din anii 1350, apare tipul specific german de Biserica-Hala (biserica in care cele trei nave, centrala-colaterala, au aceeasi inaltime, ceea ce da nastere unei structuri generale cu un caracter profund unitar), el va domina de acum inainte, cu un plan care incearca sa organizeze spatiul omogen.





Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }