QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate istorie

Arhitectura Gotica





Castelele si catedralele care formeaza o imagine tipica, chiar daca simplificata, a Evului Mediu vestic din punct de vedere arhitectural, a corespondent, in lumea romaneasca, mai ales prin conacele vremii. Cele mai multe edificii construite au disparut, datorita trecerii timpului sau distruse de razboaie, cutremure, incendii. In arhitectura medievala, influentele curentelor vestice pot fi regasite, in masura mai mare sau mai mica, in cele trei tari locuite de romani. Ele sunt mai puternice in Transilvania, mai slabe in Moldavia, in forme absorbite de traditia bizantina locala, si inca mai putin vizibile in Valahia unde incepand cu secolul 14 arhitectura s-a bazat pe interpretarea locala a modelului bizantin. Semnificativ pentru stilul gotic transilvanean, printre monumentele pastrate pana in zilele noastre, in ciuda tuturor deteriorarilor, putem cita Biserica Neagra din Brasov (secolul 14 -15) in arhitectura religioasa, Castelul Bran in judetul Brasov (secolul 14) si Castelul Huniazilor din Hunedoara (secolul 15) in arhitectura laica. Specifice Transilvaniei de-a lungul acelor secole, au fost si extinderile si fortificatiile oraselor, cresterea lor urbana fiind bazata pe principiile functionalitati (o piata centrala cu biserica, strazi inguste cu partile laterale unite pe aici pe acolo cu arcade), orasele Sighisoara, Sibiu, Brasov fiind marturii elocvente.



Cele mai originale si inzestrate cu unitate stilistica sunt bisericile din Moldava sub domnia lui Stefan cel Mare (1457-1504), printre care monumentala biserica a Manastirii Neamt a fost, pentru aproape un secol, un model pentru asezamintele religioase moldovenesti, caracterizata prin siluete delicate, fatade armonioase, acoperisuri pitoresti de inspiratie folclorica. Aceasta sinteza a fost continuata si in secolul urmator, in timpul fiului domnitorului Stefan cel Mare, Petru Rares (1527-1538; 1541-1546), principalele inovatii fiind portalul si pictura exterioara (bisericile manastirilor Voronet, Sucevita, Moldovita).
In secolul 17, zenitul civilizatiei Romaniei premoderne, a adus dezvoltarea de constructii laice (conace boieresti elegante sau palate princiare somptuoase in principatele din afara arcului carpatic, castele domnesti stil renastere din Transilvania), ca si expansiunea marilor manastiri, care, dotate cu scoli, ateliere de arta, tipografii, au devenit adevarate centre culturale. Acestei perioade ii apartine Manastirea Trei Ierarhi din Iasi, ridicata in 1635-1639, un monument unic cu o risipa de decoratii cu incrustaturi cu modele geometrice, colorat cu lapis lazuli si folie aurita, pe toate fatadele. Stilul arhitectural dezvoltat in Valahia, in special sub domnia lui Matei Basarab si Constantin Brancoveanu, este remarcabil prin unitatea stilistica. Stilul brancovenesc este caracterizat prin integrarea trasaturilor baroc si oriental in spendida traditie locala, exemplu fiind Manastirea Hurezi din Oltenia (Valahia) sau palatul princiar de la Mogosoaia -, cu decoratii luxuriante (sculpturi in piatra, stucaturi si picturi). Secolul 18 (domniile fanariote) a adus in Valahia si Moldova elemente de influenta orientala in arhitectura civila urbana, numarul constructiilor religioase scazand, in timp ce in Transilvania, barocul domina atat arhitectura religioasa (bisericile romano-catolice din Timisoara si Oradea) si cele laice (palatele Banffy din Cluj si Brukenthal din Sibiu).
Prima jumatate a secolului 19, cresterea treptata a vietii urbane (cu o populatie de doua ori mai mare) si politica de modernizare de tip occidental, au oferit arhitecturii romanesti o combinatie de elemente romantice si neo-clasice. In a doua jumatate a secolului apar reactii nationale care utilizeaza in mare masura elemente si forme ale arhitecturii folclorice vechi.


Ion Mincu (1852-1912) a fost promotorul acestui curent si fondatorul scolii romane de arhitectura. Lucrarile lui, Casa Lahovary sau Scoala centrala de fete din Bucuresti, sunt printre realizarile acestei miscari. Opus acestui curent a cauzat ridicarea de case si cladiri administrative in spiritul ecleticismului francez (Palatul justitiei, Posta centrala) sau rococo (actuala Casa a oamenilor de stiinta sau Palatul Cantacuzino din Bucuresti). Acesta a fost motivul pentru care Bucurestiul a fost supranumit Micul Paris. Alti mari arhitecti ca Peter Antonescu (1873-1960), Horia Creanga (1893-1963) si Duiliu Marcu (1885-1966) si-au aratat refuzul pentru ornamentatii si optiunea pentru formele simple si functionale.
In primele de decade ale secolului 20, orasele romanesti aveau in aspecte contrastante, afisand diferente acute intre somptuoasele cladiri din centru si suburbiile aproape rurale, in timp ce satele raman, vorbind din punct de vedere arhitectural, aproape medievale. Totusi, primele semne de planificare urbana apar in cateva centre (primele doua sau trei blocuri cu apartamente sau case familiale pe doua niveluri).
Industrializarea si cresterea urbana rapida, au fortat in ultimele doua decade ale epocii comuniste introducerea de blocuri care au avut ca rezultat aparitia de imense cartiere de locuit, niveland peisajul orasului romanesc. Din nefericire, nationalismul, caracteristica a ultimei perioade ceausiste a comunismului roman, nu se reflecta in arhitectura romaneasca; simultaan cu demolarea centrelor urbane traditionale si transformarea asezarilor rurale in conglomerate de blocuri, Ceausescu a impus ridicarea de cladiri publice monumentale de o solemnitate neo-clasica plictisitoare. Marturie a acestui amestec al politicului in viata orasului este imensul palat construit din ordinul lui Ceausescu in Bucuresti, care in prezent gazduieste Parlamentul. Ca si in alte multe domenii, comunitatea romaneasca post revolutionara va trebui sa se uneasca pentru a regasi in arhitectura naturaletea si functionalitatea anterioara.














CETATEA CALNIC


Cetatea Calnic (Kelling), unul din monumentele de arhitectura cele mai interesante din secolul al XIII-lea, ocupa un loc special intre fortificatiile ridicate de sasii transilvaneni fiind propus de catre Comitetul National Roman ICOMOS pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.



Construita initial ca resedinta nobiliara, la mijlocul secolului al XIII-lea de catre contele Chyl de Kelling, Cetatea din Calnic a fost conceputa ca un donjon masiv de plan rectangular, folosit ca locuinta, inconjurat de ziduri masive, ce formau o incinta ovala, cu un turn spre sud si un turn al portii pe latura nordica. Sistemul de aparare era intregit de santul cu apa ce inconjura cetatea.










Resedinta a greavilor sasi pana in 1430, cetatea a fost vanduta de ultimii descendenti ai familiei nobiliare comunitatii taranilor sasi din Calnic, care in prima jumatate a secolului al XVI-lea au inceput inaltarea unei noi centuri de ziduri, au fortificat turnul portii cu o barbacana, iar in curtea interioara, pe ruinele unei constructii mai vechi, au ridicat capela.
In interiorul capelei se conserva fragmente de fresca de la inceputul secolului al XVI-lea, iar pe latura de vest se pastreaza tribuna de lemn, decorata cu panouri pictate in stil floral renascentiste de factura populara din 1733. In curtea interioara au fost construite, de-a lungul zidurilor, camari pentru provizii pentru vremuri de rastriste. Ridicarea celei de a doua incinte, in secolul al XVI-lea, a necesitat suprainaltarea donjonului cu doua nivele, atingand o inaltime de peste 20 de metri, asigurand astfel eficienta armelor de foc dincolo de zidul exterior.



Turnul Portii

Capela


Cetatea a fost restaurat de Directia Monumetelor istorice din Romania in anii 1961-1964, proiectul apartinand arhitectului Stefan Bals. In comuna Calnic, nu departe de cetate, se afla fosta casa parohiala evanghelica, edificiu ridicat in secolul al XVI-lea si marit la 1779. Urcand pe alee, pe langa casa parohiala, se ajunge la Biserica evanghelica, amplasata in mijlocul cimitirului. Construita in secolul al XV-lea de comunitatea saseasca, Biserica din deal a fost mult transformata in secolul al XIX-lea, avand acum o infatisare neogotica. Pastreaza numeroase elemente de sculptura din faza initiala: doua tabernacole si portalul sacristiei, in stil gotic. Doua strane pictate, in stil baroc, dateaza din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea.
Cetatea Calnic, impreuna cu celelalte monumentee istorice, formeaza Centrul cultural stiintific international, patronat de Institutul de Arrheologie si Istoria Artei al Academiei Romane din Cluj-Napoca si Asociatia "Ars Transsilvaniae " Romania. In spatiile din cetate au fost organizate mai multe expozitii documentare si de arta, iar Capela a devenit aula in care se desfasoara simpozioane, colocvii si conferinte. In aceaeasi ambianta s-au desfasurat concerte si auditii de muzica medievala, renascentista sau baroca. In viitorii ani sunt preconizate cursuri de vara de istoria artei, manifestari stiintifice, tabere de creatie cu participare internationala.





Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }