Tehnologia informationala

Tehnologia informationala

Unul dintre factorii care influenteaza evolutia societatii informationale este reprezentat de tehnologiile informationale.

Prin fuziunea informaticii cu telecomunicatiile, birotica, robotica s-a realizat un conglomerat de industrii si servicii cunoscute sub numele de tehnologie informationala (Information Technology) sau dupa alti autori tehnologie informationala si de comunicatii (Information and Communication Technology - ICT) sau noile tehnologii informationale (New Information Technology - NTI).

Astazi este recunoscuta de toata lumea importanta deosebita pe care o are informatia in dezvoltarea economica si sociala. Pentru a deveni utila in orice domeniu de activitate, informatia trebuie colectata, stocata, prelucrata si transmisa celor care au nevoie. Aici intervin tehnologiile informationale care au inregistrat in ultimele decenii progrese remarcabile, greu de controlat si care au provocat profunde transformari la nivelul societatii, al organizatiilor si al indivizilor. Utilizarea tehnologiei informationale amelioreaza oportunitatile in valorificarea informatiei si determina aparitia a noi abordari cu privire la ce este o organizatie si cum se comporta aceasta.

O definitie uzuala a tehnologiei informationale a fost data de Departamentul de Comert si Industrie al Marii Britanii care precizeaza ca tehnologiile informationale permit 'colectarea, prelucrarea, stocarea si transmiterea informatiilor sub forma de voce, imagine, text si numerica pe baza microelectronicii, prin intermediul combinarii informaticii cu telecomunicatiile'

O definitie mai cuprinzatoare considera tehnologia informationala o paradigma a dezvoltarii tehnico-economice ce include comunicatiile, fotonica, informatica, sistemele de fabricatie, retelele, softul, echipamentele de stocare a informatiei si memoriile.

Tehnologiile informationale cuprind procesele, metodele, tehnicile si operatiile necesare prelucrarii automate a datelor. Ele intrunesc un bogat set de functii, aspecte, activitati care pot fi grupate in urmatoarele categorii:

colectarea, reprezentarea, inregistrarea (scrierea) si identificarea (citirea) informatiilor;

organizarea in memorie si pastrarea informatiilor;

prelucrarea informatiilor;

cautarea si extragerea informatiilor;

transmiterea informatiilor;

securitatea informatiilor;

redarea informatiilor.

Tehnologiile informationale prezinta anumite particularitati

Sunt tehnologii multiforme care se pot adapta majoritatii activitatilor umane. Tehnologia informatica s-a pulverizat intr-o multitudine de activitati, ramuri industriale si servicii, marindu-si considerabil portofoliul de aplicatii;

Sunt tehnologii complexe in care serviciile ocupa o parte considerabila. Prin utilizarea acestora in cadrul unei organizatii, specialistii interni sau externi recurg foarte des la serviciile de asistenta. Acest lucru se intampla mai ales in faza de implementare, decat in faza operationala. Nevoile intreprinderilor si ale indivizilor se schimba, tehnologia progreseaza si campul de aplicare a tehnologiilor informationale se largeste continuu. In cazul achizitionarii unui produs complex, orice cumparator sau utilizator IT trebuie sa se informeze pentru a intelege tendintele si presiunile la care trebuie sa faca fata;

Sistemele informationale nu pot transforma singure maniera de functionare a unei organizatii, ele reprezinta doar un mecanism catalizator. Indivizii lucreaza cu tehnologiile informationale la toate nivelurile ierarhice pentru a-si realiza obiectivele propuse. Dar deseori acestia considera sistemele informatice ca fiind "cutia neagra" a organizatiei, neintelegand de fapt in totalitate rolul si avantajele utilizarii noilor tehnologii. De aceea, se impune o colaborare permanenta intre informaticieni si utilizatori la nivelul unei firme.

Un important rezultat al amplorii si dezvoltarii tehnologiei  informationale il constituie generalizarea sistemelor informatice. Sistemele informatice constituie cadrul de patrundere si de aplicare a tehnologiei  informationale in organizatii, dar nu numai, aceasta influentand evolutia si dezvoltarea sistemelor informatice. In acest sens, tehnologia informationala ar cuprinde, pe langa elementele care asigura colectarea, prelucrarea, stocarea si transmiterea informatiilor, si elementele teoretice si metodologice privind dezvoltarea sistemelor informatice.

Intreprinderea va deveni o organizatie informationala, iar structura organizatorica se va aplatiza datorita posibilitatilor oferite de noile tehnologii informationale in agregarea si transmiterea datelor

Principalele tehnologii informationale are conduc societatea spre globalizare sunt

1. Internetul-ul

Secolul nostru este teatrul unei evolutii tehnologice foarte rapide. Lumea a devenit din ce in ce mai "interconectata": puteti contacta o persoana dintr-o alta parte a globului de la telefonul aflat in masina d-voastra; datorita televiziunii puteti asista in direct la performantele atletilor din toata lumea; bursele de la Tokio, Paris si New York sunt legate printr-o retea telematica ceea ce permite efectuarea de investitii 24 de ore din 24 practic in lumea intreaga. Internetul, definit ca o retea a tuturor retelelor, este una din cele mai pasionante manifestari a acestui fenomen al societatii. El a revolutionat si a dinamizat toate activitatile economice dintr-o intreprindere, a stat si sta la baza altor tehnologii informatice. Intr-adevar, Internetul pune in relatie pe o scara larga oameni si calculatoare ce vorbesc un limbaj comun si care sunt racordati intre ei prin kilometri de cablu si de linii telefonice.

Internetul, loc de comunicatie, de schimb de idei si informatii se va dezvolta continuu si viitorul sau va depinde de utilizatorii sai. Ca urmare a globalizarii schimburilor si a cresterii importantei informarii, intreprinderea devine din ce in ce mai mult o utilizatoare a Internetului. In esenta, acesta are la baza retele de calculatoare dispersate la nivel mondial in toate colturile lumii, retele care comunica intre ele prin intermediul unui protocol (Internet Protocol - IP), usor de recunoscut indiferent de tipul echipamentelor (calculatoare) si de sistemul de operare utilizat.

Pe baza Internet-ului s-au dezvoltat o serie de aplicatii, precum: Intranet-ul, Extranet-ul, groupware-ul, EDI Internet, posta electronica, e-marketing, e-learning, discutii pe Internet (forumuri, grupuri de intalniri, grupuri de stiri), chat (discutii in timp real), comert electronic (e-commerce cu urmatoarele modele de afaceri: magazin electronic (e-Shop), aprovizionare electronica (e-procurement), licitatie electronica (e-auction), supermagazinul electronic (e-mall), piata unui tert (Third Party Marketplace), comunitati virtuale (Virtual Communities), conectari la distanta, telefonie, videoconferinte, universuri virtuale, captare de programe radio-tv, biblioteci digitale etc.

b. Recunoasterea optica a caracterelor (Optical Character Recognition) este utilizata in operatiile de digitizare a datelor de tip text. In scop comercial ea se foloseste pe scara larga in magazine la citirea codurilor de bare de pe diferite produse. Astfel, se obtin informatii cu privire la denumire, pret, raion de vanzare, taxele aferente (TVA, accize etc.), termen de valabilitate, producator etc. Daca la aceste informatii se adauga data vanzarii, casa si vanzatorul, precum si cumparatorul, atunci se obtine o imagine completa privind actul de vanzare-cumparare. Toate aceste informatii se transfera serverului central pentru inregistrare contabila, pentru luarea unor decizii etc.

c. Bancomatele (Automat Teller Machine - ATM) reprezinta tehnologia informatica si de comunicatii prin care cardul bancar este identificat si poate fi folosit pentru retragerea unei sume de bani sau efectuarea unor plati in conturi predefinite (telefonie, utilitati, magazine).

d. Sistemele electronice de realizare a intalnirilor faciliteaza intalnirea virtuala a membrilor unei comunitati sau unei echipe cu diferite prilejuri: conferinte, luarea unei decizii, simple discutii video etc. Aceasta tehnologie consta in digitizarea secventelor audio si video, compresia, criptarea, transmiterea, decriptarea, decompresia si vizualizarea acestora cu o viteza foarte mare folosind infrastructura de baza - Internet-ul.

e. Tehnologia groupware si gestiunea electronica a documentelor

Groupware reprezinta un model organizational aparut in anii '90 care are in vedere trei dimensiuni ale intreprinderii: managementul sau dimensiunea umana, organizarea sau dimensiunea organizationala, informatica sau dimensiunea tehnologica. Instrumentele groupware sunt aplicatii in retea care permit grupurilor de lucru sa colaboreze intr-o maniera facila . Lucrul in medii colaborationiste presupune lucrul cu documente in format electronic (creat sau digitizat prin scanare), folosind un software special care contine absolut toate componentele pentru lucrul de birou, la care se adauga si componenta de transmitere co-echipierilor (posta electronica, gestionar de documente).

f. Inteligenta artificiala si aplicatiile ei

Aceasta tehnologie informatica reuneste aplicatii ce vor cunoaste o extindere deosebit de mare in viitorul apropiat. In categoria aplicatiilor specifice inteligentei artificiale sunt incluse: sistemele inteligente, recunoasterea formelor, recunoasterea si intelegerea vorbirii, robotica, rezolvatoarele generale de probleme, invatamantul asistat de calculator si prelucrarea limbajului natural.

g. Tehnologia multimedia prevede reprezentarea in ansamblu a diferitelor tipuri de date Multimedia inseamna utilizarea calculatorului electronic pentru prezentarea informatiilor prin combinarea de texte, grafice, sunete, imagini statice, animate sau video, folosind instrumente care permit utilizatorului sa navigheze, sa interactioneze, sa creeze si sa comunice. Aceasta definitie cuprinde cele patru componente importante ale multimediei: calculatorul electronic, legaturile intre documente, numite link-uri, instrumente de navigare si metode de colectare, prelucrare si comunicare a datelor si ideilor.

Cele doua aspecte, fundamentale si concomitente, ale multimediei sunt integrarea diverselor documente si interactivitatea.

Multimedia s-a nascut din integrarea diferitelor tehnici. Astfel, fiecare document poate fi manipulat ca un simplu text, iar integrarea unui comentariu sonor sau a unei secvente video intr-un text sau foaie de calcul devine o operatiune banala. Aceasta integrare presupune conversia documentelor in format informatic. Fara aceasta conversie, multimedia nu este decat o juxtapunere de elemente fara nici o legatura reala intre ele si, mai ales, fara posibilitatea de modificare a acestora. Conversia datelor care se realizeaza pentru ca acestea sa fie intelese de calculator se numeste digitizare; ea constituie baza oricarei aplicatii multimedia. Dupa digitizare, o fotografie, de exemplu, devine un simplu document informatic ce poate fi manipulat cu usurinta. La fel se intampla si cu sunetul sau cu imaginile video. Codificarea numerica, care leaga reprezentarea acestor date, simplifica mult manipularea lor pe aparate derivate din calculator, fie ca acestea sunt utilizate de maniera locala, fie ca sunt conectate in retea.

Orice aplicatie multimedia este interactiva. Astfel, utilizatorul poate dialoga cu aplicatia, el fiind cel care detine controlul, desemnand operatiunea urmatoare, momentul de incepere si ordinea operatiunilor. Utilizatorul poate alege oricand alt curs de desfasurare a aplicatiei, interactionand cu aceasta prin intermediul tastaturii, mouse-ului, touch-screen-ului sau chiar vocal. 

In literatura de specialitate, multimedia este considerat un concept aflat la intersectia mai multor domenii, ea combinand cele trei mari inovatii ale secolului: calculatorul electronic, telecomunicatiile si tehnica audiovizualului. In anii '70 multimedia era doar un cuvant care insemna audiovizual, in prezent ea devenind o tehnologie care a revolutionat domeniul calculatoarelor.

Calculatorul a trecut progresiv, de la rolul sau de  mijloc de prelucrare a textelor, la cel de prelucrare a diverselor si complexelor date, precum imagini video, fotografii sau sunete. Calculatorul dirijeaza afisarea diferitelor documente, trateaza prioritatile, dupa cererile utilizatorilor si permite, deci, un parcurs interactiv in aplicatie. Folosirea tehnologiilor multimedia necesita dotarea calculatorului cu CD-ROM, difuzoare si placi audio, Video-CD, camera de luat vederi si placa video, in functie de aplicatiile utilizate.

Informatica sta la baza multimediei. Totusi multimedia nu constituie un domeniu particular al informaticii, ea nu este decat o prelungire logica si un rezultat al evolutiei tehnologice, atat a echipamentelor, cat si a programelor. Dezvoltarea acestei tehnologii a fost determinata de raspandirea, pe scara larga, a calculatoarelor personale, de dezvoltarea capacitatilor si performantelor componentelor si perifericelor calculatorului ce permit tratarea, depozitarea si distributia datelor multimedia, de realizarea de afisaje video de inalta calitate si generalizarea interfetelor grafice utilizator ce permit realizarea unor prelucrari alta data complexe si mai dificil de obtinut, de raspandirea si standardizarea placilor de sunet, de dezvoltarea tehnologiilor de stocare care au permis cresterea volumului de date (aparitia CD-ROM-ului si a altor suporti de stocare de mare capacitate). Multimedia s-a consolidat odata cu aparitia standardelor importante in materie de comunicatii si de comprimare/decomprimare a datelor, cu integrarea functiilor video si audio in componente electronice sau procesoare si servicii avansate de telecomunicatii prin satelit sau cablu, cu faimoasele 'autostrazi informationale'.

In acelasi timp, multimedia a devenit o adevarata industrie. Productia de documente multimedia este economica. Un CD-ROM este un suport cu mult mai ieftin pentru a contine o enciclopedie decat kilograme de hartie imprimata. In numeroase domenii, multimedia este deosebit de eficace. De exemplu, prezentarea unei intreprinderi este mult mai atragatoare daca ii integram comentarii sonore sau secvente video care prezinta un aspect particular legat de acea intreprindere. In plus, aceasta prezentare se poate face fara prezentator, cu ajutorul unui nod interactiv.

Daca multimedia se raspandeste, incet cu incet, asupra tuturor sectoarelor de activitate, marele public este si el vizat. Multimedia devine din ce in ce mai mult un serviciu pentru un public avid de a descoperi cat mai multa informatie, de diferite tipuri, prin intermediul televizorului sau monitorului, a sintetizatorului muzical sau a televiziunii interactive. Trecerea de la profesional catre marele public este facilitata si de generalizarea unor interfete utilizator prietenoase, asigurate in general prin simboluri recunoscute de intreaga lume: pictograme, optiuni de meniu, zone de dialog, butoane de control etc., mijloace prin care utilizatorului i se asigura un acces rapid la aplicatii informatice si la informatii inedite.

Un concept aparte este realitatea virtuala - Virtual Reality (VR). Realitatea virtuala, notiune legata de multimedia, reprezinta ultima etapa in dezvoltarea unei interfate utilizator. Realitatea virtuala reprezinta o simulare cu ajutorul calculatorului in care grafica este utilizata pentru a crea o lume ce pare reala. Caracteristica cheie a realitatii virtuale este interactivitatea in timp real, unde 'timp real' semnifica faptul ca calculatorul este capabil sa detecteze intrarile facute de utilizator si sa reactioneze, modificand instantaneu lumea virtuala. Oamenilor le place sa vada lucruri miscand pe ecran, urmand ordinele lor si devin captivati de simulare.

Realitatea virtuala este definita prin trei cuvinte: interactivitate,  imersiune, navigare. Interactivitatea, prin puterea sa de atractie, contribuie la sentimentul de imersiune pe care utilizatorul il incearca luand parte la actiunea care are loc pe ecranul sau. Imersiunea arata faptul ca spectatorul nu este in fata imaginii, ci in interiorul acesteia. El este in masura sa interactioneze cu mediul care-l inconjoara si sa navigheze in interiorul acestuia. Pentru a se integra in spectacol, utilizatorul poarta o videocasca legata la un calculator, gratie careia dispune de o viziune in relief la 360 . Interactiunea vine din aceea ca el poate sa atinga obiectele pe care le detecteaza cu ajutorul unei manusi senzitive. Aceeasi manusa permite 'instruirea' calculatorului in legatura cu miscarile sale (avans, recul, deplasare la dreapta sau la stanga), de unde ideea de navigare.

Dar, realitatea virtuala merge mai departe, adresandu-se tuturor canalelor senzitive ale omului. In realitate, utilizatorii nu se limiteaza doar la a vedea sau a manipula obiectele grafice pe ecran, ci ei pot sa le atinga sau sa le simta tactil. Cercetatorii vorbesc si de simtul olfactiv sau al gustului.

"Un sistem de realitate virtuala este o interfata care implica simularea in timp real si interactiuni cu multiple canale senzoriale ale omului: vedere, auz, simt tactil, olfactiv, gust"

La baza realitatii virtuale se gasesc imaginile de sinteza in trei dimensiuni (3D), dezvoltate pe calculator. Mult timp imperfecte, ele au atins un asemenea grad de realism, incat simuleaza lumea reala fara ca ochiul sa perceapa cea mai mica diferenta.

Marele public are in general tendinta de a asocia simularile realitatii virtuale cu sistemele de vizualizare montate pe capul utilizatorului si cu manusile senzitive, doar pentru ca aceste mijloace au fost primele utilizate in aceste simulari. Dar, descrierea realitatii virtuale doar prin uneltele pe care le implica nu este cea mai buna alegere. Si aceasta deoarece realitatea virtuala nu impune utilizarea castilor, putandu-se utiliza ecrane mari sau chiar statii de lucru grafice de inalta performanta, iar manusile senzitive pot fi inlocuite de simple trackball-uri sau joystick-uri.

h. Alte tehnologii informationale

Se pot incadra aici toate tehnologiile moderne de proiectare asistata de calculator, semnatura digitala pentru care si in Romania s-a adoptat legislatia in domeniu, asa-zisele tehnologii calme, teleprezenta la locul de munca, calculatoarele Web, microsistemele etc