Structura namolurilor reziduale- generalitati

Structura namolurilor reziduale- generalitati

Namolul rezidual reprezinta namoluri provenite de la statiile de epurare a apelor uzate din localitati si de la alte statii de epurare a apelor uzate cu o compozitie asemanatoare apelor uzate orasenesti;

Namolul rezidual reprezinta namoluri provenite de la fosele septice si de la alte instalatii similare pentru epurarea apelor uzate.

Rezidurile solide reprezinta o mare diversitate si nu exista o solutie universala simpla de tratare, fiind necesara aplicarea unui spectru larg de solutii.

Datorita dezvoltarii oraselor si a activitatilor industriale, se aduna o mare cantitate de reziduuri solide care trebuie refolosita in anumite scopuri sau tratata pentru a nu fi nociva mediului.

Cantitatea de namol acumulata nu este distribuita egal pe teritoriul tarii astfel ca sunt zone cu o cantitate mare de namol rezidual, acest lucru se poate observa si din tabelul 7.

Tabelul 7. Generarea specifica de namol

Metodele de utilizare a namolului rezidual sunt prezentate in figura 14.

Fig. 15. Metode de utilizare a namolului

Analizele de namol cuprind:

materie uscata, materie organica;

pH;

azot total, fosfor, potasiu (forme mobile);

cadmiu, cupru, nichel, plumb, zinc, mercur, crom (forme totale).

Optiunile cele mai cunoscute pentru depozitarea si tratarea namolului rezidual sunt: 

utilizarea namolului ca fertilizant in agricultura si silvicultura;

depozitarea namolului rezidual;

incinerarea namolului rezidual (metoda costisitoare).

In vederea depozitarii namolului rezidual se urmaresc:

- justificarea imposibilitatii valorificarii namolului ca fertilizant;

- elaborarea contractelor cu firmele de salubritate in vederea semnarii Acordului de

Principiu;

- estimarea costurilor pentru depozitare.

Ordinul 344/2004 are ca rol valorificarea potentialului agrochimic al namolurilor de epurare, prevenirea si reducerea efectelor nocive asupra solurilor, apelor, vegetatiei, animalelor si omului astfel incat sa asigure utilizarea corecta a acestuia.

Este responsabilitatea producatorului de namol tot ce cuprinde calitatea, cantitatea, transportul, imprastierea pe suprafetele agricole precum si efectele acestuia asupra mediului si sanatatii omului.

In agricultura sunt folosite cca 14% din cantitatea de namol uscat generat.

Compozitia namolului rezidual difera in functie de provenienta lui si modul lui de obtinere.In tabelul 7 sunt prezentate diferite tipuri de namol rezidual.

Tabel 7. Reprezentarea diferitelor tipuri de namol rezidual

Pentru agricultura si silvicultura trebuie urmariti anumiti parametrii ai namolului:

- calitatea namolului (incarcatura metalica);

- identificarea disponibilitatii aplicarii namolului in zonele adecvate

din imprejurimi, urmata de o analiza a compozitiei solului pe care

se va utiliza namolul ca fertilizant;

- determinarea cantitatilor de namol valorificabile.

Reprezentarea grafica a namolului residual este prezentata in figura 16.

Fig. 16. Reprezentarea grafica a namolului rezidual

Desi namolurile sunt considerate deseuri, unele namoluri (namolurile din Marea Moarta) chiar daca contin metale sunt benefice.

Namolurile din Marea Moarta reprezinta niste sedimente ce fac parte din categoria namolurilor bogate in: clor, magneziu, calciu si sulf.

Dupa componenta lor chimica, namolurile se aseamana cu apa din Marea Moarta continand saruri de mangan, cobalt, cremniu (siliciu), fier, zinc, cupru, sulf, iod, brom, kaliu, calciu, magneziu, etc.; namolurile mai contin si cuart, mica, lut alb (caolin), feldspat si o cantitate mare de substante biologic active, capabile sa intareasca sistemul imunitar si sa stimuleze activitatea sistemului endocrin.

Namolul are un efect chimic, termic si mecanic asupra organismului.

Temperatura maxima a namolului curativ nu trebuie sa depaseasca 43-44 ⁰C.

Namolul din Marea Moarta se poate gasi sub doua forme:

lichida (substante organice si neorganice dizolvate in apa);

solida ("scheletul" cristalic al namolului).

Componentii organici ai namolului sunt: acidul formic, valeriana, aminobaze, compusi ai azotului, hidrati de carbon, etc.

Ιntrand in contact cu aerul, fierul sulfuros coloidal, care confera plasticitate si culoare naturala inchisa namolului, genereaza oxizi de fier si sulf in stare libera (care schimba culoarea namolului in cenusiu).