QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate geografie

Prezentarea fizico- geografica a judetului OLT la scara mare








Prezentarea fizico- geografica a judetului OLT la scara mare









DATE GENERALE PRIVIND JUDETUL OLT



Asezarea geografica si limitele judetului OLT


Judet situat in partea de S a Romaniei,in bazinul inferior al raului Olt (fata de care are o asezare simetrica) pe stanga Dunarii la granite cu Bulgaria (pe o lungime de 47 km) intre judetele Dolj (V), Valcea (N-NV), Arges (N-NE),si Teleorman (E) la intersectia meridianului de 24o  longitudine E cu paralela de 44o latitudine N. Suprafata este de 5.498 km2 (2,30% din suprafata tarii).


Geologia judetului OLT


Zona de campie in care se afla situat judetul Olt este acoperita in cea mai mare parte cu depozite leossoide, pe care s-au format diferite tipuri de cernoziomuri, (cele mai fertile soluri ale judetului), propice culturilor agricole.


Relieful judetului OLT


Relieful este predominant de campie, (67% din suprafata judetului Olt), apartinand sectorului central vestic al Campiei Romane, reprezentat de partea de V a Campiei Boian (la E de raul Olt) si partea de E a Campiei Romanati (la V de Olt), cu altitudini ce coboara de la 194m, (in N-in arealul com. Teslui) la 37m (in S-in perimetrul comunei Garcov). Regiunea de campie (formata in cea mai mare parte din 5-6 niveluri de terase ale Dunarii si Oltului), prezinta un microrelief larg ondulat, cu o serie de vai seci, dune de nisip (fixate de vegetatie), conuri de dejectie si campuri interfluviale netede, cu inclinare generala catre S (campurile Leu-Rotunda, Boian, Carbunarilor, Slatinei s.a.)presarate cu crovuri si gorgane. Luncile celor doua mari artere hidrografice ale judetului Olt, respective lunca Dunarii, cu o latime maxima de 9 km (in dreptul satului Potelu din comuna Ianca), si lunca Oltului, cu o latime de 5-6 km, se individualizeaza cu subunitati distincte.Partile de N-NV ale judetului Olt sunt ocupate (in proportie de 33%) de prelungirile Piemontului Cotmeana (la E de raul Olt)si, respective, ale Piemontului Oltetului (la V de Olt), alcatuite din dealuri piemontane cu altitudini de 200-400m, fragmentate de vai, cu povarnisuri accentuate si versanti afectati de eroziune.Contactul Piemontului Cotmeana cu campia (pe aliniamentul Valea Mare-Potcoava-Corbu) este evidentiat printr o denivelare de circa 50-60 m, precum si printr o noua generatie de vai (Chiara, Iminog, Dorofei, Florisor, Osica s.a.) care izvorasc din dealurile piemontane.


Clima judetului Olt


Clima temperat-continentala cu o nuanta mai umeda in partea de N a judetului Olt si un character mai arid in S. Continentalismul accentuat al judetului Olt si unele influente ale patrunderii aerului tropical dinspre SV fac ca vara sa se inregistreze frecvent o vreme foarte calduroasa si secetoasa. Valorile medii anuale ale temperaturii aerului oscileaza intre 10,6oC in partea de N a judetului si 11,5oC in S. Temperatura maxima absoluta (42oC) a fost inregistrata la Corabia (25 august 1945) iar temperature minima absoluta (-32oC) la Caracal (25 ianuarie 1942) si Corabia (25 ianuarie 1943). Regimul precipitatiilor atmosferice inregistreaza o usoara diferentiere intre zona de campie sic ea piemontana,cantitatile medii anuale variind intre 453 si 568 mm in regiunile de campie si intre 600 si 750 mm in arealul dealurilor piemontane. Regimul eolian se caracterizeaza printr-o interferenta a curentilor de aer dinspre E si V, care au o frecventa aproximativ egala (18-20%), cat si prin unele patrunderi ale maselor de aer dinspre S, concretizate sub forma vantului numit Baltaret.Vanturile predominante sunt insa Crivatul, care bate dinspreE (aducand viscole si zapezi iarna) si Austrul dinspre V si SV- vant cald si umed in sezonul rece si secetos vara.Vanturile au viteze medii anuale cuprinse intre 2 si 5 ms.


Hidrologia judetului OLT


Reteaua hidrograficacu o densitate ce variaza intr 0,1 si 0,7 km/km2, este reprezentata, in principal, printr-un segment (47 km lungime) al cursului inferiora al Dunarii, care dreneaza extremitatea de S a judetului Olt, formand granite cu Bulgaria, prin cursul inferior al Oltului, si prin cursurile superioare ale raurilor Calmatui si Vedea (cu afluentii Vedita, Plapcea,Dorofei s.a.). Panta redusa de scurgere a apei (3,5-4,5%) si largirea albiei Dunarii in sectorul afferent judetului Olt au favorizat aluvionarea, despletirile si formarea mai multor ostroave in aceasta zona (ostroavele Papadia, Gradistea, Dragaveiu, Baloiu, Calnovat s.a.) care constituie un pericol pentru navigatie, deoarege in jurul lor se formeaza adeseori zapoare. Raul Olt, cu pante reduse de scurgere,specifice cursurilor inferioare ale raurilor din Campia Romana, cu numeroase meandre si despletiri, (in present disparate, inmare parte, ca urmare a amenajarilor hidrotehnice) si un debit mediu multianual cevariaza intre 160m3 /s (la intrarea in judet) si 190 m3/s(la iesirea din judetul Olt), reprezinta principala axa hidrograficace strabate median judetul Olt,de la N-NV catre S-SE, pe o lungime de 145 km, ultimii km (din totalul sau de 615 km), de la iesirea din judetul Olt sipana la varsarea in Dunare,parcurgandu-I pe teritoriul judetului Teleorman in perimetrul judetului Olt, acest mare rau al sau si al tarii colecteaza o multime de afluenti, printer care Cungrea Mica, Teslui, Iminog, Strehareti, Milcov, Darjov, Pesceana , Dalga, Mamu, Oltet, Beica, Gologan s.a., (pe dreapta). In afar catorva mici lacuri de crov sau de lunca, judetul Olt dispune de 44 de lacuri antropice, cu suprafete cuprinse intre 1 si 32 ha, amenajate pe vaile unora rauri pentru piscicultura, irigatii si alte utilizari (lacurile Scornicesti,32 ha, pe raul Plapcea-Mica, Poboru, 28 ha, pe raul Plapcea, Suica, 22 ha, pe Teius). Cele mai importante acumulari de apa, realizate cu scop hidroenergetic pe raul olt sunt: Zavideni(839 ha), Dragasani(828 ha), Strejesti( 2.203,5 ha), Arcesti(837 ha), Slatina(540,7 ha).Cel mai mare lac natural (de lunca) din judetul Olt-Potelu (72 km2) situate in lunca Dunarii, in arealul satului cu acelasi nume din comuna Ianca, a fost descat in deceniul 7 al secolului 20, iar terenul afferent a fost introdus in circuitul agricol.




Vegetatia si fauna judetului Olt


Vegetatia naturala, inlocita in cea mai mare parte de culturi agricole, apartine zonelor silvo-stepei si cereto-garnitetelor, Zona de silvostepa, extinsa in partea centrala si de S a judetului Olt, mai pastreaza pe alocuri paduri razlete de stejar brumariu, sau stejar pufos, precum si paduri de amestec in care, pe langa stejarul brumariu, apar si garnita, cerul, stejarul pedunculat, jugastrul, frasinul, teiul, s.s. In aceasta zona, pe mici parcele ramase intre terenurile cultivate sau la marginile padurilor, exista parloage dominate de paius, barboasa, firuta cu bulb, s.a. Zona cereto-garnitetelor extinsa in arealele piemontane din partea de N a judetului Olt, se reamrca prin paduri constituite numai din cer, sau garnita, ori in amestec cu alte specii. Subarboretul acestor paduri include corn, lemn cainesc, maces, s.a. Local se mai mentin pajijti secundare degradate in care se dezvolta asociatiile de paiusuri. Pe teritoriul judetului Olt exista cateva specii floristice rare, ocrotitede lege (Tulipa bibersteiniana, Fritillaria Montana, Crocus moesiacus s.a.). In luncile marilor rauri se intalnesc zavoaie de salcii si plopi, tufisuri de rachita si unele specii ierboase ca rogozul, limbarita, stanjenelul de balta s.a.

Fauna, caracteristica regiunilor de campie si de deal, cu biotopuri de pajisti de padure si acvatice, cuprinde elemente variate, in padurile de deal se intalnesc mistreti, lupi vulpi, pisici salbatice, bursuci , veverite jderi, ciocanitori, privighetori, ciocarlii de padure, sturzi, gaite, mierle, serpi, gusteri, soparle, broaste s.a.- multe dintre aceste specii aparand si in pdurile de campie. Fauna de camp este dominate de rozatoare si pasari, darn u lipsesc reptilele, batracienii si insectele.Dintre rozatoare se remarca dihorul, nevastuica, hermelina, harciogul, popandaul, soarecele de camp, iepurele de camp, sobolanul de camp, cartita s.a. iar dintre pasari- prepelita, ciocarlia de camp, potarnichea, presura, dumbraveanca, sorecarul mare, eretele alb, fazanul s.a.Dropia este cea mai mare pasre de campie (pe cale de disparitie), ocrotita de lege, intrunea candva cel mai mare efectiv din tar ape teritoriul judetului Olt, azi, intalnindu-se in arealele localitatilor Babiciu, Stoicanesti, Scarisoara, Nicolae Titulescu, Rusanesti, Redea s.a., numarul exemplarelor aflandu-se in regres pronuntat. Prezenta Dunarii, Oltului, si a altor rauri mai mari, precum si a numeroselor iazuri si lacuri antropice au generat existenta unei bogate si variate faune acvatice (crap, somn, salau, stiuca, platica, biban, babusca , caracuda, oblate, scrumbie s.a.), si a multor pasari si mamifere care traiesc in apropierea apelor (gaste, rate , starci, berze, lisite, fluierari, nagat, vidre, nurci etc.).


Impactul antropic asupra judetului Olt


Influenta pe care omul a avut o asupra judetului Olt a fost una negativa datorita faptului ca economia acestui judet este bazata doar pe industrie cu toate ca timp indelungat aceasta a avut un pronuntat character agrar. Totodata industria se evidentiaza printr o oarecare varietate a ramurilor producatoare, o concentrare a ei in mai toate orasele, precum si printr o specializare de importanta nationala. Celmai mare impact pe care omul l a avut asupra faunei judetului Olt a fost unul negative si s a rasfrant asupra faunei subacvatice, acest impact datorandu se puternicei dezvoltari a in domeniul productiei de energie electrica a judetului.Principalele produse industriale care se realizeaza in judetul Olt sunt: energia electrica si termica, ( termocentrala Slatina, si hidrocentralele de la Slatina, Draganesti-Olt, Arcesti, Strejesti, Slatioara, Ipotesti, Frunzaru), oteluri(Bals), utilaje pentru industria textile si alimentara si utilaje frigorifice (Slatina)





Concluzii


Desi orasul Slatina si imprejurimile se caracterizeaza printr o intensa dezvoltare dezvoltare industriala, clima isi pastreaza in conditii echilibrate, caracterul sau benefic pentru populatie nu numai in perioada calda a anului, mai ales vara, ci si in perioada rece, iernile fiind aici mai moderate.

Temperatura medie anuala a aerului este de 11.6oc, minima fiind de 0,5oC ,in luna ianuarie, iar maxima de 22,4oC in luna iulie. Valorile medii prezentate evidentiaza faptul ca la Slatina, cel mult o luna pe an, temperature aerului este situate in apropierea valorii de 0oC.In general, la Slatina, valorile cele mai mici ale temperaturii medii orare a aerului se inregistreaza dimineata, iar cele mai mari, in primele ore aledupa-amiezii.

Variatia anuala a valorilor medii lunare a temperaturii solului are o alura asemanatoare cu a temperaturii aerului.Diferenta dintre luna cea mai rece, ianuarie, si luna cea mai calda iulie, este insa mai mare, fiind determinate de producerea racirilor radiative in timpul irnii, pe fondul frecventei crescute a inversiunilor termice.

Regimul umezelii atmosferice a fost analizat prin mijlocirea a trei dintre marimile care o definesc, si anume: tensiunea vaporilor, defcitul de saturatie si umezeala relative a aerului, evolutia valorilor medii lunare si anuale fiind reprezentate sugestiv prin intermediul graficelor.

Variatia nebulozitatii are un character regulat cu o maxima in luna decembrie si o minima , in luna iulie.Valorile medii lunare si anuale ale durate stralucirii Soarelui sunt prezentate prinintermediul tabelelor si graficelor.

Conform datelor prezentate se observa ca intre durata de stralucire a Soarelui, temperatura aerului, umezeala relative a aerului si nebulozitate exista o stransa interdependenta.Variatia duratei de stralucire a Soarelui, este in general asemanatoarecu a temperaturii aerului si inverse fata de umezeala relativa si nebulozitate.

Teritoriul orasului Slatina se incadreaza in tipul 4 al regimului annual al precipitatiilor atmosferice, cu un maxim bine conturat in luna iuniesi altul secundar, la sfarsitul toamnei si inceputul iernii.

La Slatina, zilele cu ninsoare se produc in lunile din perioada rece a anului,si sporadic in lunile aprilie si octombrie.

Desi reliefulorasului Slatina prezinta mici variatii altitudinale, si de fragmentare, caracteristicile climatice locale prezint o seama de diferentieri bine distincte, produse de: structura stradala, diversitatea densitatii cladirilor, existenta zonei industriale.


Rezumat


Materialul prezentat se refera la caracteristicile fizico-geografice ale judetului Olt, respective orasului Slatina, in care sunt prezentate asezarea judetului Olt pe suprafata Romaniei si a Pamantului, aspecte de geologie, caracteristicile reliefului (predominant de campie), principalele forme de relief present pe suprafata judetului Olt sunt:campia (Campia Romana), podisul (Podisul Getic), si dealurile piemontane.De asemenea materialul face referire si la clima , aceasta fiinde temperat-continentala, cu o nuanta mai umeda in partea de N a judetului si un character mai arid in S.Hidrografia este reprezentata in principal, printr un segment (47 km lungime) al cursului inferior al Dunarii care dreneaza  extremitatea de S a judetului Olt, formand granita cu Bulgaria, respective de raul Olt.vegetatie nu este una foarte variata fiind reprezentata de paioase si paduri de foioase, fauna in schimb este una destul de variata pe suprafata acestui judet traind unul dintre putinele efective de dropii din Romania.Impactul antropic este unul foarte puternic, judetul Olt fiind unul dintre cele mai poluate din Romania.


Bibliografie


Judetele si orasele Romaniei in cifre si fapte  vol II- Orasele Romaniei, Bucuresti, 1995

Dan Ghinea- Enciclopedia geografica a Romaniei editia a II a revazuta si adaugita,editura Enciclopedica, Bucuresti 2000

Judetele si orasele Romaniei in cifre si fapte vol I,Bucuresti 1994




Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }