Pornirea pompelor centrifuge

PORNIREA POMPELOR CENTRIFUGE

Pompa centrifuga pentru a putea fi amorsata, adica sa i se asigure aspiratia, este necesar ca sa fie umpluta cu lichid inainte de pornire. Pentru aceasta pompa se echipeaza cu:

o palnie de umplere P izolata de un robinet R.

ventile de aerisire Va, plasate la fiecare etaj in parte, in punctele cele mai inalteale pompei.

o supapa de sorb, plasata la capatul conductei de aspiratie, la minimum 0.5 m sub nivelul apei din rezervorul din aval.

Pompa trebuie umpluta cu lichid pana in punctul cel mai inalt al rotorului; este bine insa ca pompa sa fie complet plina cu lichid, de aceea aerul se evacueaza din pompa prin ventile de aer. ( fig

Fig. 1 Echipamentul de pornire si oprire a unei pompe centrifuge.

P - palnie de umplere

R - robinet

V_r - ventil de inchidere

V_a - ventil de aer

V_g - ventil de golire

In cazul in care pompa se opreste in timp de iarna, pentru ca sa nu inghete apa ( lichidul ) in pompa, ceea ce poate provoca spargerea ei, se prevede un ventil de golire V_g, care inchide orificiul de golire plasat in partea cea mai de jos a pompei.

Deoarece pompa centrifuga consuma cea mai mica putere la mers in gol (Q=0) pornirea pompei centrifuge se face totdeauna cu vana de refulare V_r inchisa. Dupa ce pompa a ajuns la turatia de regim, se deschide incet vana de refulare, iar pompa incepe sa debiteze in retea.

La pornirea pompei se pot intalni urmatoarele cazuri:

a) Cand H_g < H₀, adica atunci cand presiunea pompei la mers in gol (Q=0) este mai mare decat

inaltimea geodezica.

Pompa pornind cu vana de refulare Vr inchisa, caracteristica exterioara He a retelei devine o verticala ( fig 2 )

Fig. 2 pornirea pompei centrifuge cand H_g < H₀

Atunci cand pompa a ajuns la turatia "n" de regim, ea creeaza presiunea de refulare H₀  > H_g

Prin deschiderea vanei de refulare V_r caracteristica exterioara Hc se inclina, succesiv , ,  pana ajunge in H_e.

b) Cand H_g > H₀, adica atunci cand pompa functioneaza pe partea superioara a curbei, in acoperirea punctului maxim A, insa pe partea ei stabila.

In acest caz pompa ,cu vana inchisa, nu asigura presiunea necesara invingerii rezistentelor din conducta de refulare (H₀  < H_g).

Pornirea se face in doua moduri:

b₁) Daca motorul de antrenare permite marirea turatiei se ridica curbe caracteristica la valoarea turatiei n'> n in asa fel ca> H_g. Se mentine pompa la aceasta turatie pana se descgide vana Vr care va avea punctul de functionare p', apoi se reduce turatia la valoarea nominala n, cand punctul de functionare revine in P. ( fig 3 )

Fig. 3 Pornirea pompei in cazul H₀  < H_g prin marirea turatiei.

b2) Daca motorul de antrenare este cu turatie constanta atunci pentru aporni pompa ne servim de un ventil de by-pass V_s, plasat sub vana de refulare V_r.

Pompa porneste cu vana V_r inchisa si cu ventilul by-pass deschis. Aceasta va conduce ca pompa sa lucreze pe curba exterioara H_es iar punctul de functionare la pornire va fi P_s. Prin inchiderea ventilului V_s curba caracteristica exterioara Hes se ridica si in mod corespunzator punctul de functionare se deplaseaza din pana ajunge in unde H^III >H_g.

In acest moment se deschide vana de refulare Vr. Punctul de functionare se poate determina pornind din punctul K si trasand din K curba caracteristica a conductei de refulare He. Punctul corespunde la un oarecare debit in conducta by-pass (

Prin inchiderea completa a vanei de by-pass Vs, punctul K trece in M, iar curba exterioara He revine la forma ei normala, cu punctul de functionare P ( fig 4 )

Fig. 4 Pornirea pompei prin ventil de by-pass.