Metode de tratare a namolului rezidual

Metode de tratare a namolului rezidual

1.Tratarea mecanica a namolurilor uleioase

Pentru indepartarea deseurilor anionice, de exemplu lemn, pietre sau plante, solul este filtrat in vederea tratarii.
Intr-un container pe sistem contra curentului se omogenizeaza namolul ca apoi prin intermediul unei pompe, acesta este pompat intr-o centrifuga.
Inaintea procesului de drenaj solul este degrosat cu polimeri. Acest aditiv mijloceste o buna floculare si sustine sedimentarea naturala.

In centrifuga namolul este separat in partile sale componente, lichida si solida:

uleiul este separat pentru a fi refolosit;

dupa purificare apa este refolosita;

materialele solide, fiecare, in functie de gradul de contaminare sunt tratate in continuare sau sunt salubrizate corespunzator.

Produsul centrifugii

Datorita flocularii ajungem la o cantitate de materie solida cu continut de 20-25% de lichid ramas.

Namolul astfel drenat poate, drept continuitate a acestui proces mai departe tratat termic sau sa fie transportat in deplina siguranta la indepartarea finala.

2.Tratare termica pentru namol si sol

Desorptia termica indeparteaza si distruge substantele periculoase fara ca baza materialului sa fie distrusa. Materialul astfel tratat este intact din punct de vedere biologic si poate fi reumplut.

Toate utilajele sunt certificate dupa standardele europene pentru protectia impotriva emisiilor si siguranta mediului.
Rezultatele tratarii sunt verificate si supravegheate permanent.

Pentru tratarea termica se folosesc instalatii automate de deshidratare a namolului cu presa melc tip Huber RoS3, marimea 3 (Q = 10-20 m³/h).

Instalatiile automate de deshidratare RoS 3 se utilizeaza la deshidratarea  namolului secundar  provenit de la decantoarele secundare ale statiilor de epurare a apelor uzate.

Instalatiile cu presa melc executate din otel inox, prevazute cu sita speciala cu bare trapezoidale cu interstitiu de 0,25 mm si cu melc de transport- presa cu pas variabil si diametru variabil, realizeaza deshidratarea  namolului la peste  25 % substanta  uscata.

Bazinul de depozitare a namolului residual este prezentat in figura 17.

Fig. 17. Bazin de depozitare a namolului rezidual

3.Tratarea namolului pentru agricultura

Pentru ca namolul sa poata fi folosit drept conditioner pentru sol trebuie stiuta compozitia chimica

a namolului, a solului si namolul folosit pentru 1 ha.

Pentru a se putea folosi namol rezidual in agricultura acesta trebuie sa respecte Ordin nr. 334 din 16.08.2004 pentru aprobarea Normelor Tehnice privind protectia mediului si a solurilor.

In tabelul 8 se dau concentratiile unor metale in grame la 1000 kg de namol:

Tabelul 8. Concentratiile metalelor din namol

Valorile limita ale metalelor grele admise in sol sunt redate in tabelul 9.

Tabelul 9. Valorile limita ale metalelor grele admise in sol

Metalele grele pot fi introduse anual in terenurile agricole pe baza unei medii de 10 ani (mg/ kg/an).

In 3 ani cantitatea de namol folosita la ferme nu trebuie sa depaseasca 5 t de substanta uscata/ ha, daca probele de sol nu depasesc cantitatea metalelor grele prevazute de legislatie.

Fermentatorul (figura 18) usuca namolul rezidual pentru a putea mai apoi fi folosit pentru sol sau incinerare.

Fig. 18. Fermentator (digestor) anaerobic

4.Tratarea namolului utilizat ca sursa de combustibil

Deoarece nu toate namolurile corespund din punct de vedere calitativ utilizarii in agricultura datorita concentratiilor prea ridicate ale metalelor grele, acesta este utilizat in fabricile de ciment pentru coincinerare sau in pat fluidizant.

Aceaste alternative necesita o anumita valoare energetica si un proces de uscare prealabil.

In cuptoarele de Klinker ale fabricilor de ciment pe langa valoarea combustibila pe care o are, namolul poate fi utilizat si ca materie secundara, datorita cenusii fine rezultate in procesul de ardere.

5.Tratarea namolului provenit de la statia de neutalizare a apelor uzate provenite din procesul de fabricare al radiatoarelor

Namolul rezultat in urma procesului de neutralizare este deshidratat cu presa filtru, colectat in butoaie si tratat conform retetei de mai jos:

Utilajele si materialele necesare tratarii namolului:

betoniera mobila cu capacitate de 100 kg;

forme de turnare;

nisip;

pietris;

ciment;

silicat de sodiu.

In momentul in care se acumuleaza o cantitate de cca. 100 kg de namol deshidratat in butoaie sau saci de polietilena se foloseste urmatoarea reteta de stabilizare a namolului (materiale utilizate pentru 50 kg slam):

15 kg ciment;

3,6 l silicat de sodiu;

50 kg nisip;

50 kg pietris;

apa, pana la consistenta betonului proaspat preparat.

Namolul este prelucrat intr-o betoniera cu capacitatea de 100 kg se realizeaza amestecul de material in proportiile mentionate mai sus.

Timpul de omogenizare este de minim 20 min.

Amestecul se toarna in forme si este lasat sa se intareasca timp de 48 h.

Se scot modelele din forme si se lasa sa se usuce timp de 3-4 zile dupa care se aseaza in rafturi.

Dupa aproximativ 7 zile caramizile astfel formate se pot transporta la groapa de gunoi pe baza de buletin de analiza, ca deseu netoxic.

Acest material astfel rezultat este inert in conditii de ploi acide sau slab alcaline, deci nu prezinta pericol pentru mediu sau om.

Durata unei analize este de cateva secunde, minute sau zile.

Eficienta procesului de tratare a apei este vizibila si din calculul procentelor de indepartare a metalelor grele conform tabelului 9:

Tabelul 9. Indepartarea metalelor grele

In procesul de tratare al apei este luata in evidenta si valoarea pH-ului care initial este slab acid ca mai apoi sa devina bazic datorita reactiilor de precipitare ale metalelor care au loc la un

pH= 7,5-11.

In final apa care se evacueaza trebuie sa aiba un pH= 8,5.

Concluzii privind tratarea apelor reziduale in industria de radiatoare

Incarcarea cu poluanti a apelor uzate industriale reprezinta cea mai masiva forma de poluare a apei. Cele mai poluante metale grele sunt: mercurul si plumbul; in prezentul proiect plumbul regasindu-se in apa uzata provenita din industria mecanica.

In apa de ploaie s-au determinat concentratii de 40 mg/l de Pb²⁺.

Epurarea apei are ca scop obtinerea unor ape curate, in diferite grade de purificare in functie de tehnologiile si echipamentele folosite si un amestec de corpuri si substante denumite namol.

Procesele de epurare se refera la amestecuri polifazice care contin diferite corpuri dispersate in mediul apos a caror concentratie totala este sub 1%.

Aceasta concentratie foarte mica impune adoptarea unor tehnologii avansate, echipamente si instalatii deosebite.

Tehnologia prezentata este eficienta, nu necesita un volum mare al bazinului si poate fi folosita individual sau in combinatie cu tehnologia bazata pe utilizarea namolului activ.

Cresterea populatiei se reflecta si in volumul mare de apa uzata ce rezulta din activitatile umane iar acest lucru impune utilizarea unor tehnologii eficiente de tratare a apei.

Probele analizate provin de la SC Romradiatoare SA, Brasov urmarindu-se eficienta tratarii apei uzate. Sunt prezentate procedurile de tratare a apei uzate precum si calitatea apei.

S-a prezentat impactul deversarii apelor uzate prin cercetarea de management ecologic prezentata in proiect.

Este reprezentata toxicitatea impuritatilor din apele uzate.

Determinarea concentratiei metalelor grele este necesara pentru aflarea gradului de poluare a apelor reziduale. Atunci cand concentratia acestor metale depaseste o anumita limita, rezultatul demonstreaza o poluare a apei.