UNIVERSITATEA "STEFAN CEL MARE" SUCEAVA

FACULTATEA DE ISTORIE SI GEOGRAFIE

Geografia Turismului

LUCRARE DE LICENTA

Impactul antropic al exploatarilor de roci utile din judetul Neamt asupra mediului

INTRODUCERE

Lucrarea de fata reprezinta o analiza detaliata, structurata in patru capitole, care incearca sa trateze aspectele negative si pozitive al extragerii rocilor, mai ales prin prisma rela iilor care se stabilesc intre componentele fizico-geografice (climatice, geologice, pedologice etc.)si  influen a acestora in peisajul actual.

Prima parte a acestei lucrari trateaza aspecte generale ale judetului, legate de

caracteristicile geologice si morfografice. Cea de-a doua parte trateaza intr-un mod original diferitele procese de exploatare si utilizare ale rocilor,precum si impactul antropic asupra mediului.

In ultima parte a acestei lucrari, au fost prezentate aspectele legate de popula ie, a ezari cat i o serie de modificari aparute in peisajul natural i agricol, datorate in mare parte interven iilor antropice.

Elaborarea i definitivarea acestei lucrari, a fost realizata sub indrumarea permanenta a conducatorului stiin ific, conf.univ.dr.Liviu Popescu de la Facultatea de Istorie si Geografie a Universita ii ,,Stefan cel Mare "Suceava caruia ii aduc cele mai sincere mul umiri pentru sprijinul acordat.

Pe teritoriul Romaniei,de-a lungul timpului, cunoasterea si utilizarea "pietrei" au evoluat progresiv, conditionandu-se reciproc, iar implicatiile sociale in dezvoltarea societatii sunt demonstrate de cercetarile arheologice careau relevat date si descoperiri importante in acest sens. Incepand cu perioada preistorica, existadovezi ale uneltelor obtinute prin prelucrarea sumaraa galetilor de rau, a silexului, a unor roci de provenienta locala. Limonitul a fost folosit ca si colorant in Banat, hematitul pentru ornamente, chihlimbarul (ambra) ca piatrade leac, cult sau podoaba.

O alta substanta utila valorificata din vechi timpuri pe teritoriul tarii noastre a fost sarea, iar sfarsitul antichitatii si perioada medievala indica si utilizarea resurselor locale de materiale de constructie, extragerea cuprului din zacaminte locale pentru confectionarea depodoabe

si a fierului pentru confectionarea uneltelor agricole, producerea de obiecte ceramice.

Un alt exemplu este marmura fiind materialul cel mai apreciat inca din antichitate pentru multiplele sale variante de culoare si moduri de a fi utilizata: sculpturi, pardoseli si placaje verticale, mozaicuri, elemente de arhitectura (coloane, arce, ancadramente ), edificii grandioase, etc.
Marmura alaturi de granit, continua sa fie la nivel mondial pricipalul material solicitat si utilizat, fapt mult influentat si de dezvoltarea deosebita a industriei de extractie si prelucrare in tari fara traditie in domeniu pana acum 10-15 ani.
In toate marile orase ale lumii marmura isi gaseste locul in marile spatii publice: piete,ansamble de cladiri monumentale din zonele centrale si nu numai, mari edificii publice si/sau private: aeroporturi, gari, banci, restaurante, hoteluri, baruri si cafenele, sedii de institutii si multe, multe altele.

In egala masura, spatiile private ofera infinite posibilitati de utilizare a marmurei: fatade, scari si cai de acces, ancadramente, pardoseli si placaje la interior .

Granitul este materialul care in ultimii ani a egalat si tinde sa depaseasca marmura ca utilizare, atat datorita variantelor multiple de culoare cit si caracteristicii de rezistenta deosebita la uzura cauzata de trafic sau factorii atmosferici. Datorita evolutiei tehnicii in ultimii 10-15 ani, cantitatile de granit comercializate in lume au crescut spectaculos anuland distanta care il separa de marmura cu mai multi ani in urma datorita dificultatilor de extragere-exploatare.
Granitul, datorita caracteristicilor de mai sus si in egala masura datorita marii diversitati de modalitati de prelucrare; lucios, semi-lucios, mat, fiamat, buciardat, etc. nu are practic domeniu in care sa nu poata fi utilizat.
In prezent in lume sint peste 500 de tipuri de granit cunoscute, zonele de provenienta acoperind toate continentele: Europa (Sardinia, Italia, Spania, Norvegia, Belgia, etc.), America de Sud (Brazilia), America de Nord (SUA si Canada), Africa (Namibia, RSA), Asia (India si China), gama coloristica fiind pracic nelimitata..
In Romania, granitul este slab exploatat, zacamintele existente fiind folosite cu preponderenta pentru pavaje.

CALCARE SI GRESII

Ca sa incadram o gama atat de vasta de roci ornamentale, propun sa le denumim ''pietre'', fie ca ele sunt calcare, gresii naturale si chiar roci vulcanice, cu duritate mai scazuta sau mai ridicata, dar care de regula nu prind lustru la prelucrare.

Sunt rocile cele mai accesibile si deci cele mai utilizate incepand de la constructia piramidelor si pana azi, iar faptul ca exploatarea acestora este mai facila a facut sa nu existe tara sau regiune din lume in care sa nu existe una sau mai multe cariere pentru acest materiale.

Fireste, ca pentru a pune in valoare aceste calitati care tin mai ales de latura artistica trebuie neaparat sa cunoastem si mai ales sa tinem cont de unele limite impuse de caracteristicile fizico-chimice si sa incercam sa folosim aceste roci tinand cont de caracteristicile lor fizico-chimice care satisfac utilizarea lor in ambientele unde se preteaza.

Sa incercam sa enumeram cele mai cunoscute ''pietre'', ar fi practic imposibil deoarece sunt peste 1000 catalogate/utilizate si pentru ca fiecare tara din lume are sursele ei de astfel de materiale, toti sustin ca ale lor sunt cele mai frumoase si mai bune si din aceste motive prezentarea materialelor din aceasta gama exploatate, peste tot in lume, nu-si are rostul in continuare.Utilizarea acestor roci nu are limite: zidarii din masiv sau aparente, placaje interioare si exterioare, elemente de arhitectura, etc., cu tenta rustica, clasica sau moderna.

I.Asezare geografica.

Judetul Neamt este situat in partea central-estica a Romaniei ocupand o pozitie care se suprapune ,in parte,Carpatilor Orientali ,Subcarpatilor Moldovenesti si Podisului Moldovenesc .

Municipiul Piatra Neamț este așezat pe valea raului Bistrița, mai exact la ieșirea acestuia dintre munți, la confluența cu paraul Cuejdi.

Pe glob Piatra Neamț este situat la 26° 22' longitudine estica și 46°56' latitudine nordica fiind  amplasat intr-un bazin intramontan, la altitudinea de 310 m, strajuit de culmile Pietricica (590 m) la sud-est, Cozla (679 m) la nord, Cernegura (852 m) la sud-vest, Carloman (617 m) la nord-vest și Batca Doamnei (462 m) la sud-vest.

Se limiteaza la nord cu judetul Suceava,la vest cu judetul Harghita,la sud cu judetul Bacau,iar la est cu judetele Vaslui si Iasi.

Principalele unitati de relief ale judetului Neamt sunt dispuse in trepte,cu inaltimi ce descresc de la vest spre est ( 1904 m in varful Toaca din muntele Ceahlau si 180 m in Lunca Siretului ).

Judetul Neamt are in componenta 2 municipii, 3 orase si 78 de comune.

Suprafata judetului este de 589.616 ha, ceea ce reprezinta 2,5% din teritoriul tarii.

Relieful prezinta o mare diversitate,determinata,pe de o parte,de alcatuirea si structura geologica ,de miscarile tectonice,iar pe de alta parte, de succesiunea de sisteme morfoclimatice,de la cele de nuanta tropicala din Miocen,la cele reci,periglaciare din Pleistocen.

Structurile geologice ce au determinat individualizarea principalelor unitati de relief se dispun zonal ,de la vest la est.Astfel,in partea de vest se afla orogenul carpatic,format din urmaoarele unitati tectono-structurale:

-zona cristalino-mezozoica ( formata din sisturi cristaline epi- si mezometamorfice si sedimentar mezozoice,in care domina faciesul calcaro-dolomitic ) cuprinde muntii Bistritei si Haghimasului;

-zona flisului ( extinsa pe o latime maxima de peste 40 km,formata din depozite mezozoice si paleogen-neogene,cutate in largi panze de sariaj ) include muntii Tarcaului,Stanisoarei si masivul Ceahlau;

-zona pericarpatica sau a miocenului subcarpatic ( formata din depozite de brecii,argile si gresii fine ) inglobeaza Subcarpatii dintre Risca si Tazlau;

-la est de orogenul carpatic se afla unitatea de platforma ,respectiv Platforma Moldoveneasca.

Aspectele variate ale reliefului judetului sunt rezultanta unei evolutii geologice pe cat de indelungata pe atat de complexa,a conlucrarii agentilor externi cu cei interni.

In aceste conditii de evolutie, relieful judetului Neamt apartine urmatoarelor unitati:

-unitatea muntoasa;

-unitatea sucarpatica;

-unitatea de dealuri ale Podisului Central Moldovenesc.

Principalele unitati muntoase amplasate in vestul judetului, sunt:

Masivul Ceahlau, cu inaltimea maxima de 1907 m;

M-tii Hasmas, situati in bazinul superior al raului Bicaz, cu inaltimea maxima de 1792

m;

M-tii Bistritei, cu masivul Grinties de 1757 m si o parte a masivului Budacu;

M-tii Tarcau, la sud de valea Bicazului si la est de valea Damucului, cu inaltimea

maxima de 1664 m;

M-tii Stinisoarei care ocupa zona de la nord de valea Bistritei, cu culmi joase rotunjite

ce ating 1529 m, separate de vai largi cu aspect de depresiune.

Unitatea subcarpatica este situata la est de zona montana si cuprinde depresiunile: Neamt,

Cracau-Bistrita si o parte din depresiunea Tazlau.

Unitatea de podis apare la est de Subcarpati si se integreaza prin toate elementele

morfologice si de evolutie Podisului Central Moldovenesc.

Cea mai joasa forma de relief o reprezinta culoarele de vale ale Siretului si Moldovei care

ating o largime maxima de 5-6 km la nivelul luncilor, avand aspectul unor campii largi terasate.

II.Cadrul natural

1.Relieful

Muntii constituie o unitate de relief marginita de subcarpati la est pe o linie ce uneste localitatile: Tazlau,Piatra Neamt,Cracaoani,Stanca.Ei domina cu 200-400 m relieful deluros al Subcarpatilor Moldovenesti si se caracterizeaza printr-o intensa fragmentare .

Se disting urmatoarele unitati muntoase: Muntii Hasmas,Muntii Bistritei,Masivul Ceahlau,Muntii Tarcau si Muntii Stanisoara.Unele dintre aceste masive sau grupuri muntoase se extind numai partial pe teritoriul judetului.

Muntii Hasmas

Sunt situati in bazinul superior al raului Bicaz,la vest de vaile Damuc si Capra,au inaltimea de 1792 m in varful Hasmasul Mare,situat la granita cu judetul Harghita.

Din punct de vedere geologic, Muntii Hasmas intra in arealul cristalino-mezozoic, care ocupa zona centrala a acestei grupe carpatice. Fundamentul lor este alcatuit din roci crisaline ( vechi roci eruptive si roci sedimentare ) mai mult sau mai putin metamorfozate sub influenta temperaturii si presiunii, care au schimbat profund caracterul rocilor primare, cristalizandu-le. Acestor roci, li s-au adaugat apoi altele sedimentare, formate in era secundara (mezozoica) si care n-au mai fost supuse transformarilor suferite de primele. In fisa centrala a Masivului Hasmas, orientata in general nord-sud, cristalinul este acoperit aproape peste tot de depozitele mezozoice.

Varful Hasmasul Mare, are la baza un sambure de sisturi cristaline, foarte mult metamorfzat. Pe acest miez cristalin s-au depus roci sedimentare ( jurasic ). Sporadic apar calcare ( albe sau rosii), dolomite si rareori, jaspuri ( roci de duritate mare, verzui sau cafenii-negre ), conglomerate si gresii.

Catre vest se succed o serie de culmi dezvoltate pe sisturi cristaline.

Incepand din valea Oltului, culmea Hasmas, este imbracata in calcare cretacice si marne.

Raurile sunt alimentate de panzele de apa din sisturi cristaline conglomerate si gresii si de panza aflata la baza calcarelor si dolomitelor.

Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas se suprapune peste cursul superior al raului Bicaz, care colecteaza toate paraiele ce coboara din munte:Licas, Suhard, Cupas, Lapos, Sugau de pe stanga, respectiv Paraul Oii, Bicajelul si Surducul de pe dreapta.

Pozitia masivului fata de larga arie depresionara dinspre vest-depresiunile Ciucului si Giurgeului-adapostul oferit de masivele Tarcau si Ceahlau din nord-est si energia reliefului determina o circulatie activa a brizelor, care produc cunoscute inversiuni termice si fac sa se inregistreze temperaturi si fenomene cu totul diferite, influentate de zonele catre care sunt orientati versantii. Astfel, inversiunile termice produse pe versantul vestic fac sa se inregistreze temperaturi mai scazute ( -25°C, -35°C ) in lunile februarie si martie.

Temperatura medie in timpul verii este de 18°C. Temperatura maxima se inregistreaza la sfarsitul lunii iulie, iar cea mai scazuta la sfarsitul lunii ianuarie.

Solurile. Cea mai mare extindere o au:

- molisolurile cambisolurile (rendzine)

- argiluvisolurile (sol brun podzolit);

- cambisolurile (sol brun acid);

- spodosolurile (podzol);

Muntii Bistritei

Se desfasoara numai in parte pe teritoriul judetului Neamt,fiind reprezentati prin masivul Grinties si o parte a masivului Budacu,ambele cu aspect de domuri largi,fragmentate de vai adanci .

Relieful actual al Muntilor Bistritei s-a definitivat la sfarsitul tertiarului datorita, in primul rand, datorita miscarilor in bloc si mai putin cutarilor mai vechi ale sisturilor cristaline.

Dintre roci, o mare extindere o au andezitele cu piroxeni si dacitele, separate printr-o fasie de brecii piroclastice, tufuri cu conglomerate si nisipuri de natura andezitica.

In partea centrala, alcatuirea morfolitologica poarta amprenta cristalinului, cea mai mare frecventa avand-o sisturile cristaline ale seriei de Tulghes si sisturile cristaline ale seriei gnaiselor de Bistra-Barnar. Metamorfismul regional este omniprezent prin micasisturi, paragnaise, cuartite negre, roci verzi tufogene etc., cu intercalatii de marne rosii si gresii cenusii sau marne in sinclinalul Glodu.

Cuaternarul este reprezentat doar prin nisipuri (Dorna Arini), pietrisuri si argile nisipoase.

Marea varietate a factorilor pedogenetici legati de substratul litologic si de relief, dar si de clima si vegetatie, a determinat formarea si evolutia solurilor. In acest ansamblu vast de conditii, s-au format toate seriile genetice de soluri premontane, montane si subalpine, zonale, litomorfe, hidromorfe.

Muntii Bistritei sunt drenati de sistemul fluviatil al raului Bistrita)care, primeste pe dreapta apele raului Sar care izvoraste din Muntii Calimani.

Prin pozitia geografica, Muntii Bistritei se incadreaza in categoria regiunilor cu un caracter climatic temperat-continental de tranzitie.

Circulatia atmosferica nordica determina o vreme rece iarna, racoroasa si instabila vara, circulatia estica genereaza iarna viscole puternice, iar vara vanturi uscate.

In spatiul Muntilor Bistritei intalnim toate cele trei clase zonale, tipice pentru munte: cambisolurile, spodosolurile si umbrisolurile, la care se adauga si clasele intrazonale, solurile litomorfice si solurile mai evoluate.

Masivul Ceahlau

Este cel mai inpunator de pe cuprinsul judetului si,datorita pozitiei sale dominante,din

intregul lant al Carpatilor Orientali.El formeaza o unitate geografica bine reliefata,despartita de lanturile muntoase incojuratoare prin vaile Bistricioarei,Bsitritei,Bicazului si Capra-Bistra.In zona lui centrala se individualizeaza un platou inalt,lung de aproape 6 km si lat de cca. 1 km,intrerupt de inaltimi izolate si incheiat cu o centura de abrupturi neuniforme.In jurul acestuia se desfasoara o masa muntoasa mai scunda ,cu inaltimi intre 1000-1200 m,puternic fragmentata,cunoscuta si sub numele de Munceii Ceahlaului.

Relieful poarta amprenta structurii geologice si litologiei.
Subunitatea centrala a masivului este un imens sinclinal suspendat, dezvoltat pe Conglomeratele de Ceahlau. Platoul superior corespunde cu suprafata boltita a sinclinalului ale carui extremitati sunt si cele mai mari altitudini: varful Ocolasul Mare (1907m) la sud si varful Toaca (1904 m) in partea de nord. Intre cele doua varfuri platoul se extinde pe o lungime de aproximativ 5 km latimea maxima fiind de cca.1 km
Platoul este delimitat de abrupturi inalte de 200 - 300m brazdate de culoare de avalanse, jgheaburi de rostogolire a grohotisurilor, hornuri intunecoase. Cele mai impresionante abrupturi sunt la obarsia paraielor Izvorul Muntelui si Maicilor si in Piatra Sura. In unele cazuri, peretii sunt fragmentati in trepte care, aici, poarta numele de " polite ". Sunt bine cunoscute "Politele cu Crini" si cele din spatele Ocolaselor.
O alta caracteristica o reprezinta microrelieful format din stanci si formatiuni stancoase cu forme bizare bizare: turnuri, coloane, clai, piramide. Aspectul ruiniform se datoreaza eroziunii exercitate asupra conglomeratelor cat si alternantei lor cu gresiile si stancile din calcar. Impresionante sunt Claile lui Miron, Caciula Dorobantului, Panaghia, Cetatuia si Calugarii, Detunatele, Dochia etc. Impunatoare prin aspect este si culmea Piatra Sura - Batca Neagra o "bara" din stanci ridicate aproape pe verticala (hog-back) care inchide spre vest frumoasa Poiana a Stanilelor
In masa cenusie a conglomeratelor se detaseaza petele albe ale unor klippe calcaroase (stanci uriase din calcar insedimentate in masa conglomeratelor) de la Piatra cu Apa, de pe platoul Ocolasului Mic sau pe valea Izvorului Alb (cunoscuta Stanca a Dochiei).
La baza abrupturilor s-a format o uriasa trena de grohotis care inconjoara de jur-imprejur masa de conglomerate si care este acoperita cu paduri intunecoase de conifere. Frecvent in masa de conglomerate se detaseaza blocuri uriase de piatra fixate si mascate, in mare parte, de vegetatia forestiera unele avand dimensiuni impresionante.
Subunitatea periferica: In jurul partii centrale, inalte, a masivului sunt dispuse radiar culmile prelungi ale Munceilor Ceahlaului. Formati din roci mai putin rezistente la eroziune ele prezinta la nivelul interfluviilor o alternanta de varfuri mai inalte (batci) separate de inseuari (numite de localnici curmaturi sau tarnite). Impadurite in mare parte culmile altitudinile lor nu depasesc 1300 m trec dincolo de limitele Parcului National Ceahlau indreptandu-se catre vaile principale ce delimiteaza masivul.

Panza de Ceahlau formata pachete groase de gresii,marne,argile, conglomerate etc. dispuse in benzi cutate si faliate orientate pe directia nord-sud. Domina conglomeratele (Conglomerate de Ceahlau) depuse intr-un pachet gros de 500-600m.

In masa Conglomeratelor de Ceahlau se gasesc intercalate strate de gresie si calcare olistolitice cunoscute sub numele de klippe (blocuri de mari dimensiuni din calcar insedimentate in Conglomeratele de Ceahlau).

Panza de Teleajen ( Flisul curbicortical) situata la est de panza de Ceahlau este alcatuita din urmatoarele subunitati: Stratele de Toroclej (sisturi argiloase negre cu intercalatii de gresii calcaroase), Stratele de Palanca (sisturi argiloase cenusii-verzui, gresii micacee cenusii si gresii cu structura convulta ), Strate de Cotumba (gresii calcaroase) si de Lutu Rosu (marne si argile verzi si rosii).
Din Flisul extern in partea de est a Masivului Ceahlau se disting: Panza de Audia cu o latime de cca 800m formata din sisturi negre (Stratele de Audia), argile verzi, rosii si negre (Formatiunea argilelor vargate ) precum si formatiuni geologice ce apartin de Panza de Tarcau (gresia de Tarcau).

Conditiile climatice din Ceahlau se supun atat zonalitatii altitudinale ( etajele climatice ) sau sunt rezultanta unor conditii locale (expozitii diferite ale versantilor, tipul si gradul de acoperire cu vegetatie etc.)

Cele mai scazute valori termice s-au inregistrat pe platoul superior iar cele mai mari la poalele Masivului Ceahlau.

Media precipitatiilor este de peste 700 mm, din care 60-70% se inregistreaza in perioada de primavara si vara. Precipitatiile sub forma de ninsoare pot sa cada in orice luna a anului. Un fenomen deosebit este ceata care se produce in 70% din zilele anului.

Apele de suprafata din aria Masivului Ceahlau apartin, practic, in totalitate bazinului hidrografic al raului Bistrita. Afluentii directi ai Bistritei sau Lacului de acumulare Izvorul Muntelui ( realizat pe cursul Bistritei ) sunt paraiele Schit-13km., Izvorul Muntelui-13km., Izvorul Alb, Secu, Cosusna, Rapciunita, Tiflic. Alte paraie sunt afluenti indirecti prin intermediul Bistricioarei care colecteaza apele de pe versantul nord-vestic ( paraul Pintic ) si Bicazului care aduna paraiele de pe versantii sudic si vestic ( Chisirig, Neagra, Bistra ).

Muntii Tarcau

Sunt situati la sud de valea Bicazului si la est de valea Damucului,unde se extind pana la limita zonei subcarpatice pe care o domina cu peste 300 m.Au o inaltime maxima de 1664 m in varful Grindusu,cea mai importanta vale fiind cea a Tarcaului,care separa la est o masa muntoasa mai joasa,cunoscuta sub numele de muntii Gosmanu,iar la vest,aria muntilor Tarcau propriu-zisi,care sunt mai inalti.

Muntii Tarcau se suprapun pe asa-numita zona a flisului, cea mai estica dintre marile unitati tectono-structurale ale Carpatilor Orientali, alcatuita din roci de varsta cretacica si paleogena. Se caracterizeaza printr-o mare varietate a faciesurilor petrografice si printr-o tectonica majora in panze de sariaj, ce s-au edificat in etape succesive de la vest la est, incepand cu faza orogenetica austrica, din cretacicul mediu, si incheindu-se cu diastrofismul moldav, la inceputul sarmatianului.
In regiunea montana a Tarcaului sunt dezvoltate toate cele cinci panze de sariaj cunoscute in flisul Carpatilor Orientali, sub forma unor fasii longitudinal.

Panza de Teleajen se desfasoara la est, pe intreaga distanta dintre vaile Bicazului si Trotusului, cu o latime variabila de la 4 la 10 km. Depozitele sale apartin cretacicului inferior si mediu si sunt alcatuite dintr-un complex sistos-grezos.Ii corespunde un relief coborat, depresionar, la poalele Culmii Muntele Lung.

Panza de Audia se extinde din extremitatea nordica pana in cea sudica a muntilor Tarcau, dar este mult mai ingusta, abia ajungand in unele sectoare la 2 km latime. Formatiunile sale, de varsta cretacica, se caracterizeaza printr-un facies -putin rezistent la eroziune-al sisturilor negre, strans cutate si faliate.

Panza de Tarcau, ocupa mai bine de jumatate din suprafata regiunii montane a Tarcaului si este alcatuita aproape in exclusivitate din depozite eocene si oligocene, cu o tectonica de amanunt in cute largi si uneori chiar cute-solzi spre limita vestica a unitatii.Eocenul de aici apare de obicei in axul anticlinalelor, in facies dominant grezos. Cea mai mare extindere o are gresia de Tarcau, o gresie minacee cenusie, grosiera, in strate de la 0,5 m la 3-5 m, caracteristica acestei zone montane. Oligocenu este prezent in axul cutelor sinclinale si are un facies predominant grezos, cel al gresiei de Fusaru.Pe seama formatiunilor respective a luat nastere cel mai inalt relief de regiune, cuprins intre 1400-1600 m, reprezentat prin culmi alungite nord-sud ce flancheaza vaile Tarcaului, Asaului si Comancai.

Panza de Vrancea este prezenta in jumatatea de nord-est a regiunii, unde apare de sub panza de Tarcau in asa0numita semifereastra a Bistritei. Domina formatiunile oligocene in facies bituminos-disodilic si al gresiei de Kliwa, prinse in cute stranse, deversate si uneori faliate. Datorita pozitiei sale tectonice si marii extinderi a sisturilor bituminoase si disodilice, relieful suprapus acestei unitati tectonice este cel mai coborat, cu inaltime medie de 800-900 m, rar depasind 1000 m in unii martori de eroziune, puternic fragmentat.

Muntii Tarcau se inscriu in etajul climatic al muntilor mijlocii, au o clima mai pronuntat continentala cu ierni mai aspre si primaveri scurte si mai reci.

In acesta zona intalnim ape curgatoare de suprafata in proportie de 70-80% si ape subterane de 20-30%. Cele mai importante rauri care strabat muntii Tarcaului sunt: Bistrita, Bicaz, Tarcau, Trotus si Asaul.

In ceea ce priveste precipitatiile , media anuala este de 800 mm pentru relieful inalt de 850 m si 1100 mm pentru inaltimi de 1500-1550 m.

Muntii Stanisoarei

Ocupa intreaga arie de la nord de valea Bistritei si ating inaltimea maxima de 1529 m in varful Bivol.Sunt fragmentati,cu culmi joase,larg rotunjite,uneori cu aspect de platouri,separate de vai largi care,in zonele de confluenta sau la traversarea unor depozite mai pun zonele de confluenta sau la traversarea unor depozite mai putin rezistente la actiunea agentilor exogeni,capata aspectul unor veritabile depresiuni: Pipirg,Magazia,Hangu si Viisoara. Elementele morfostructurale identificate in relieful actual dateaza cel puțin din sarmațian. Aceasta faza s-a concretizat prin continuarea nivelului interfluviului Moldova-Bistrița(556-750 m) și a nivelului interfluviilor dintre principalii afluenți(aproximativ 300-400 m). Pliocenul a fost o etapa in care principala caracteristica a constituit-o formarea glacisurilor de vale, iar in cuaternar a fost desavarșita configurația actuala a reliefului, inregistrandu-se o adancire a vailor de 100-140 m și formarea de terase, versanții fiind supuși modelarii periglaciare. In general, a existat o concomitența intre principalele faze de acumulare a aluvionarului in care au fost sculptate terasele și maximul de dezvoltare a proceselor de mișcare in masa pe versanți. Altitudinile cele mai mari corespund, de regula, rocilor celor mai rezistente din culmea principala, in special conglomeratelor de Ceahlau (varful Bivolul, cu altitudinea maxima - 1.530 m, se afla in centrul unui mare sinclinal inalțat, in alcatuirea caruia se afla o masa importanta de conglomerate cretacice de Ceahlau). Rețeaua hidrografica aparține raului Siret, care colecteaza apele raurilor Moldova și Bistrița.Muntii Stanișoarei au o clima de munți josi, cu temperaturi medii anuale intre 2 si 7 grade C, cu precipitații anuale sub 1100 mm, și cu peste 80 de zile de menținere a stratului de zapada. Domina solurile cambice de tip eumezobazice și mezobazice cu un conținut redus de humus(3-10 %) și o reacție slab acida pana la neutra. In raspandirea lor, ca importanța urmeaza podzolurile.

Unitatea subcarpatica,situata la est de aria montana,cuprinde pe teritoriul judetului depresiunile Neamt,Cracau,Bistrita si o parte din depresiunea Tazlau.

Depresiunea Neamt este delimitata la vest de inaltimile muntilor Stanisoara,la est de culmea Plesului pana la valea Ozanei,iar la sud,de valea Topolita si dealurile masivului Corni.

Depresiunea Cracau-Bistrita este situata la nord de Piatra Neamt si are un caracter predominant deluros.In cadrul acesteia se remarca culoarul vaii Cracau si o serie de golfuri depresionare la Poiana,NegrestiAlmas si Garcina.La sud de linia Piatra Neamt-Girov,nota dominanta morfologiei este cea depreisonara,data de extinderea teraselor la confluenta Bstritei cu Cracaul.

Depresiunea Tazlau,in zona care patrunde pe teritoriul judetului,se caracterizeaza atat printr-o fragmentare deluroasa,cat si prin prezenta teraselor fluviatile ce ajung pana la 140 m altitudine relativa.

Unitatea de podis apare distinct la est de subcarpati.Desi principalele trasaturi morfologice ale zonei dintre Siret si Subcarpati unitatii de podis,evolutia acesteia s-a facut,totusi,in stransa legatura cu cea a Subcarpatilor.Zona de la est de valea Siretului se integreaza prin toate elementele morfologice si de evolutie Podisului Central Moldovenesc.Vaile sunt largi si au un pronuntat caracter asimetric,ca urmare a structurii de monoclin ce constituie trasatura principala a influentei geologice in morfologia intregului Podis Moldovenesc.

Culoarele de vale ale Siretului si Moldovei au un loc aparte in structura reliefului judetului.Ele ating o largime maxima de 5-6 km la nivelul luncilor.

Acestea au aspectul unor campii largi,terasate si se disting printr-o pronuntata asimetrie in raport cu extinderea teraselor.

Formatiunile carstice

Pe raza judetului Neamt sunt in numar de cinci. Pestera Munticelu (Ghiocelu) este situata pe versantul stang al Vaii Bicazului, in Masivul Surduc-Munticelu, la extremitatea nordica a Muntilor Hasmas, pe raza comunei Bicazu Ardelean. Pestera are 120 de metri lungime si nu este accesibila publicului. Pestera Tosorog este situata in nord-estul Muntilor Hasmas, pe Valea Bradului, la 28 de kilometri sud-est de orasul Bicaz, tot pe teritoriul comunei Bicazu Ardelean. Nici aceasta nu este accesibila publicului. Complexul Detunate se afla in masivul Ceahlau, pe teritoriul orasului Bicaz. Pestera Groapa cu Var este pe teritoriul comunei Ceahlau iar Pestera 3 Fantani se afla in comuna Damuc.

Pestera Munticelu

2.Hidrografie

Cursurile de apa

Reteaua hidrografica a judetului Neamt este colectata, in cea mai mare parte, de raul Siret cu afluentii sai de ordinul I, Moldova si Bistrita si, in mica masura, de afluentul sau de ordinul II Tazlau, din bazinul Trotusului. Densitatea retelei hidrografice variaza, in limite largi, de la 0,3 la1,10/00, valorile extreme inregistrandu-se pe zone restranse din regiunea inalta a bazinului raului Bistricioara (0,9 - 1,10/00) si din zonele joase depresionare (0,3 - 0,50/00).

In restul teritoriului predominanta este densitatea medie de 0,5 - 0,70/00.

Scurgerea medie multianuala specifica de apa variaza pe teritoriu intre 10 l/s. km.2, in zona inalta a muntilor Hasmas si Tarcau si circa 2 l/s. km.2 intr-o zona restransa din podisul Birladului; majoritatea teritoriului se incadreaza intre izoliniile de 2 si 5 l/s km.2. In cursul anului, volumul maxim scurs pe anotimpuri se inregistreaza, in mod obisnuit, primavara (aprilie - iunie) si reprezinta, in medie, 40 - 50% din volumul anual, iar volumul minim in sezonul de iarna obisnuit in intervalul noiembrie - ianuarie si insumeaza, in medie, 10 - 13% din volumul annual.

Lunar, cel mai mare volum scurs se produce in lunile aprilie sau mai, iar cel mai scazut in luna ianuarie si reprezinta, in medie, 17 - 20% si respectiv 3% din volumul anual scurs. Scurgerea medie multianuala de aluviuni in suspensie variaza intre 5,0 t/ha/an si 0,5 t/ha/an, valorile ridicate fiind in zona depresionara Neamt, din bazinul Moldovei, datorita unei intense activitati a retelei de organisme torentiale dezvoltata in rama subcarpatica din jur, iar cele mai scazute in bazinul Bistritei, in amonte de municipiul Piatra Neamt. In restul teritoriului valorile sunt cuprinse intre 1,0 si 2,5 t/ha/an. Debitele medii multianuale de aluviuni tarate au valori nesemnificative in raport cu cele de suspensie, in zonele joase, unde pantele raurilor sunt reduse, si au valori importante, putand depasi pe cele in suspensie, in zonele inalte cu pante accentuate ale raurilor.

Raul Siret strabate teritoriul judetului pe o distanta redusa, de numai 38 km .

In sectiunea de intrare, suprafata de bazin este de6617 km.2, iar in cea de iesire de 11620 km.2, aportul cel mai mare datorandu-se raului Moldova (S=4315 km2), cu care are confluenta in dreptul municipiului Roman. Dintre afluentii de pe teritoriul judetului Neamt mentionam Valea Neagra, afluent de dreapta cu o lungime de 40 km si o suprafata de 304 km2. Debitul mediu multianual al raului Siret, pe perioada ultimilor 30 ani, variaza pe teritoriul judetului intre 37 m3/s si 70 m3/s.

Debitele medii anuale depasesc in anii ploiosi (1955) de doua ori debitul mediu multianual, iar in anii secetosi (1950) ajung la mai putin de jumatate din acesta.

Debitele maxime cu probabilitatea de depasire 1% (o data la 100 de ani) variaza pe sectorul aferent judetului intre 2020 m3/s si 2530 m3/s. Volumele de apa care se scurg in timpul viiturilor au valori ridicate.

Debitul mediu multianual de aluviuni in suspensie, calculat pe perioada

ultimilor 30 de ani, inregistreaza, in sectiunile de intrare si iesire din bazin, valori de 60 kg/s si, respectiv, 95 kg/s. Fenomene de inghet (curgeri de sloiuri, gheata la mal, pod de gheata) se inregistreaza in fiecare iarna si au o durata medie de cca. 100 zile, cea mai mare fiind de 125 zile, iar cea mai mica de 50 zile. Podul de gheata apare destul de des, in peste 90% din ierni si dureaza, in medie 65 zile, cea mai lunga perioada fiind de 110 zile, iar cea mai scurta de 33 zile.

Raul Bistrita, prezent in judet prin sectorul sau mijlociu, curge pe o distanta de 126 km, intre aval confluenta cu Pietroasa si amonte confluenta cu Romani .

La intrarea in judet, Bistrita are aspectul unui rau tipic de munte, in aval de Farcasa .

La barajul Izvorul Muntelui, aspectul si conditiile naturale ale raului sunt

complet modificate prin interventia omului. Pana in dreptul satului Stejaru, unde revin debitele de apa dinspre hidrocentrala, in albia raului curge un mic firicel de apa format din izvoarele din jurul barajului, dupa care incepe sa apara salba de lacuri de acumulare si hidrocentrale. In aval de Piatra Neamt, raul patrunde in Depresiunea Cracau - Bistrita, valea se largeste, iar panta raului scade in jur de 10/00. Albia sa, cu puternice tendinte de divagare, este in afara utilizarilor hidraulice, Bistrita, curgand prin canale de derivatie, pe linia carora se inscriu uzinele hidroelectrice Zanesti si Costisa. Afluentii sai pana in dreptul Lacului Izvorul Muntelui au lungimi cuprinse intre 8 si 22 km. si suprafete intre 12 si 84 km2. In zona lacului, afluentii au dimensiuni si mai reduse, ce variaza intre 5 si 12 km lungime .

In aval de lac, afluentii importanti de ordinul I sunt Bicazul si Tarcaul pe partea dreapta si Cracaul  pe partea stanga, iar de ordinul II, Damucul din bazinul raului Bicaz.

Debitul mediu multianual al raului Bistrita, in regim natural de scurgere, variaza pe sectorul corespunzator judetului intre 35 m3/s si 66 m3/s, o contributie importanta avand-o raurile Bistricioara (6,1 m3/s), Bicaz (5,4 m3/s), Tarcau (3,5 m3/s) si Cracau (1,7 m3/s). Debitele maxime cu probabilitatea de depasire de 1%, au valori de 1250 m3/s si, respectiv, 1800 m3/s, in regim natural de scurgere, pentru sectiunile extreme, de intrare si iesire din judet, iar volumele maxime scurse, de aceeasi probabilitate, pentru un interval de 10 zile, sunt estimate la 330 mil. m3 si respectiv 600 mil. m3. Debitele medii zilnice minime (anuale) cu probabilitatea de 80% in regim natural de scurgere.

Debitul mediu multianual de aluviuni in suspensie, de asemenea in regim natural de scurgere, este de 20 kg/s, in sectiunea corespunzatoare iesirii din judet. In aceeasi sectiune, fenomenele de inghet se inregistreaza in fiecare an cu o durata medie de 75 zile, iar podul de gheata mai rar, la un interval de 4-5 ani, cu o durata medie de 35 zile. In amonte de lacul Izvorul Muntelui se manifesta anual fenomenul de zapor, lungimea sa atingand peste 17 Km.

Raul Moldova se incadreaza in judet cu bazinul sau inferior cuprins intre localitatea

Draguseni si varsarea in Siret. Strabate teritoriul pe o lungime de 765 km, din totalul lungimii sale de 216 km, formand, pe sectorul de la intrare pana la confluenta cu Petroaia, limita comuna cu judetul Iasi. Raul se caracterizeaza printr-o mobilitate mare a albiei si printr-o panta medie relativ ridicata pe acest sector (1,70/00).

Primeste pe stanga afluenti neinsemnati ce apartin in majoritate judetului IASI, iar pe dreapta: Risca , Neamt sau Ozana, Topolita si inca patru afluenti.

Debitul mediu multianual in sectiunea de varsare este de 32 m2/s, aportul cel mai important datorandu-se, pe sectorul aferent judetului, raurilor Risca (2 m3/s) si Neamt (2,5 m3/s).

Debitul maxim cu probabilitatea de 1% in aceeasi sectiune este de 1770 m3/s

Debitul mediu zilnic minim (anual) cu probabilitatea de 80% arevaloarea de aproximativ 2,2 m3/s, iar cel corespunzator perioadei iunie - august de aproximativ 7,0 m3/s. Debitul mediu multianual de aluviuni in suspensie, calculat pe perioada ultimilor 30 de ani, este de 37 kg/s. Fenomene de inghet se produc in fiecare iarna si au o durata medie de 70 zile, iar podul de gheata, de asemenea, in fiecare iarna cu o durata medie de 25 - 30 zile, cea maxima fiind de 65 zile, iar cea minima de 4 zile.

Lacuri, iazuri

Caracteristice judetului Neamt sunt lacurile de acumulare de pe valea Bistritei, de interes hidroenergetic, ca Izvorul Muntelui, Pingarati, Vaduri si Bitca Doamnei. Cel mai mare este Lacul Izvorul Muntelui care, la nivelul normal de retentie are o suprafata de 3100 ha si un volum de 1230 mil. m3. Puterea instalata a hidrocentralei este de 210 MW. Barajul are inaltimea de 127 m, iar lungimea coronamentului atinge 430 m. Celelalte lacuri de acumulare au dimensiuni mai reduse.

Lacul Cuejdel este situat in bazinul Cuejdiului, afluent al Bistritei pe stanga, la circa 20 km nord-vest de Piatra-Neamt. Are la origine o alunecare de teren de mari dimensiuni, cu o suprafata de peste 35 ha, care a afectat versantul stang al vaii Cuejdiului, in mai multe etape, incepand din anul 1978 si pana in anul 1991 cand masa alunecarii de teren a barat in totalitate albia paraului, favorizand acumularea apei.

Izvorul Muntelui este un lac de acumulare format pe Bistrita, are o inaltime de 127 m, o lungime de 435 m si o latime maxima la baza de 119 m. Lacul in sine are o lungime de 40 km, o suprafata de 33 km2 si un volum maxim de apa de 1.250 milioane m3. Constituie o atractiva zona de agrement.

Lacul Batca Doamnei s-a format in anul 1962, prin bararea raului Bistrita si indiguirea laterala a unui perimetru din cadrul sesului; are ca scop de a feri orasul de inundatii.Este siutuat la o altitudine de 325 metri, iar suprafata lui este de 240 hectare, avand o latime maxima de 1050 metri, lungimea de 3200 metri si o adancime de 15 metri. Volumul acumularii de apa este de aproximativ 10 milioane metri cubi.

3.Clima

Regimul  climatic

Clima judetului Neamt este temperat continentala. Caracteristicile climei sunt determinate de particularitatile circulatiei atmosferice, de altitudine, de formele si fragmentarea reliefului, dar si de suprafetele lacustre ale amenajarii hidroenergetice a raului Bistrita. Efectul de "baraj" al Carpatilor Orientali se manifesta in tot cursul anului, in conditiile advectiei dinspre vest a maselor de aer caracteristice latitudinilor medii.

Regimul climatic are un caracter mai continental in estul judetului - aer mai uscat si timp in general mai senin. Influenta "barajului" muntos al Carpatilor se resimte in special in anumite faze tipice de iarna, cand au loc invazii de aer rece, arctic continental.

Muntii deviaza inaintarea spre a acestor mase de aer, determinand geruri intense in conditiile existentei unor depresiuni barice adanci deasupra Marii Negre si Marii Mediterane. Asemenea situatii dau nastere viscolelor violente- zona estica a judetului.

In cazul maselor de aer instabile, ascensiunea fortata (dinamica) a aerului

umed pe versantii estici, prin incalzirea adiabatica, produce efecte de foen in masivul Ceahlau spre valea Bistritei si in depresiunile subcarpatice Neamt si Cracau-Bistrita.

Regimul precipitatiilor

Din scurta si la modul general analiza a cantitatilor anuale de precipitatii in judet, remarcam o crestere de la est la vest, de la 490 mm in zona Roman la 742 mm la Toaca. Valorile cresc deci pe masura cresterii altitudinii, gradientul pluviometric vertical fiind cuprins intre 8 si 22 mm/100 m.

Nu lipsesc exceptiile de la regula: zona Ceahlau sat - Grinties - Farcasa - Borca are un gradient pluviometric negativ. La fel zona Fantanele fata de Toaca.

Determinata de altitudine, zona de precipitatii maxime este cuprinsa intre 1300 - 1800 m. De regula, maximul de precipitatii se inregistreaza in luna iunie iar minimul in lunile ianuarie - februarie. In zona montana minimul se inregistreaza in octombrie.

Cele mai mari cantitati de precipitatii cad vara, intre 38 si 46% din totalul anual, iar cele mai mici iarna, intre 9 si 18% din totalul anual. Anual, numarul zilelor de ploaie este cuprins intre 90 si107, exceptand zona montana. In aceasta zona se mareste numarul zilelor cu precipitatii solide - la Toaca, spre exemplu, se inregistreaza peste 106 zile cu ninsoare.

3.3.Regimul termic

O scurta analiza pune in evidenta variatia regimului termic in functie de relief si de

circulatia maselor de aer pe anotimpuri. Temperatura medie anuala creste, de la 0,7o C la Ceahlau pana la 8,8o C la Piatra Neamt.

Jumatatea estica a judetului are valori termice cuprinse intre 8,2 si 8,8o C. Apoi temperatura descreste spre zona montana, o fasie relativ ingusta cu valori medii anuale cuprinse intre 7 si 8oC, urmata de o zona orientata nord-sud, in vaile Bistritei, Bicazului si Tarcaului, cu valori medii anuale cuprinse intre 6 si 7o C si, in sfarsit, zona montana in care temperaturile medii anuale coboara de la 6o pana la 0,7o C la Toaca.

Luna cea mai friguroasa este ianuarie (intre -3,4o C la Piatra Neamt si -8,7o C la Toaca) iar cea mai calduroasa, iulie (intre 8,9o C la Toaca si 19,3o C la Roman). Pe anotimpuri temperaturile medii oscileaza astfel: primavara intre 8,9o C la Roman si -0,5o C la Toaca, vara intre 19,3o C la Roman si 8,9o C la Toaca, toamna intre 9,6o C la Piatra Neamt si 2,1o C la Toaca si iarna intre -3,4o C la Piatra Neamt si -8,7o C la Toaca.

3.4.Fenomene meteorologice extreme

La altitudini medii, sistemele atmosferice de joasa presiune sunt responsabile pentru

producerea fenomenelor meteorologice extreme, care insa nu se manifesta cu violenta deosebita.

Nu s-au inregistrat pe teritoriul judetului Neamt tornade, insa furtuni insotite de intensificari puternice ale vantului sunt fenomene care se produc in fiecare an, mai ales in lunile iulie si august dupa perioade de temperaturi foarte ridicate(peste 30o C). Jumatatea estica a judetului reprezinta zona unde se produc frecvent astfel de fenomene.

O alta caracteristica a judetului o reprezinta si producerea precipitatiilor sub forma de ploaie in cantitati mari in intervale scurte de timp(peste 60 l/mp in 30 - 60 minute).

Rezultatul acestui fenomen il reprezinta producerea inundatiilor ca urmare a cresetrii bruste a debitelor pe torenti sau pe principalele cursuri de apa. Localitatie din zona montana aflata in jumatatea vestica a judetului sunt cele mai exuse acestui fenomen.

4.Vegetatia si fauna

In judetul Neamt in functie de altitudine si relief se pot evidentia urmatoarele etaje de vegetatie:
- etajul subalpin in zonele cele mai inalte ale Masivului Ceahlau a Muntilor Hasmasului si Budacului unde se dezvolta tufarisuri de jnepeni si pajisti.
- etajul padurilor de molid cu extindere maxima in jumatatea de vest a judetului pe toti versantii muntilor
- etajul padurilor de foioase in amestec cu rasinoase in zona montana mai joasa
- etajul padurilor de foioase in zona dealurilor submontane si zona de podis
- luncile se dezvolta in lungul malurilor raurilor predominand o vegetatie ierboasa, o mare parte a lor fiind ocupata de terenuri agricole.
Pe teritoriul judetului Neamt principala zona de vegetatie apartine etajului forestier. Pe suprafete mici, in masivele Ceahlau, Hasmas, Budacu si pe unele goluri montane din muntii Tarcau si Stanisoara, este o vegetatie de tip subalpin, iar in extremitatea estica a judetului patrund elemente ale silvostepei.
Etajul alpin are o intindere redusa si este reprezentat prin etajul subalpin, care poate fi identificat in Ceahlau, Hasmas, Budacu si Bivolu deasupra cotei de 1 400- 1 500 m.
In Masivul Ceahlau se intalnesc plante caracteristice etajului subalpin, ce coboara pana la altitudinea Ocolasului Mic. Intre acestea se remarca in primul rand plantele inferioare, lichenii ( Cetraria islandica, C. cuculata, Cladonia rangiferina, Cladonia silvatica etc.) si muschii (Rhytidium rugosum, Polytrichum juniperinum etc.).
Plantele superioare sunt reprezentate de peste 1100 specii, dintre care 62 taxoni din flora Ceahlaului sunt endemite ale Romaniei. Printre endemite si subendemite se numara: Ranunculus carpaticus, crucea-voinicului (Hepatica transsilvanica), cadelnita (Campanula carpatica), , ciubotica-cucului. Dintre speciile protejate, pot fi enumerate: floarea de colt (Leontopodium alpinum), sangele-voinicului (Nigritella rubra, Nigritella nigra), papucul-doamnei (Cypripedium calceolus), tisa (Taxus baccata), laricele (Larix decidua ssp. carpatica) etc.
Vegetatia este foarte variata, reprezentativa fiind aceea a stancariilor, in special populatia naturala de zada (sau larice) care a constituit si motivul declararii inca din 1955 a rezervatiei "Polita cu crini" - "crin" fiind numele local al zadei. Aici se afla una dintre cele mai impresionante populatii naturale de larice ai carei arbori realizeaza dimensiuni impunatoare (inaltimi de pana la 33 m si diametre de pana la 90 cm).
In subetajul subalpin, este reprezentativa vegetatia de arbusti, dintre care mentionam tufisurile de jnepeni (Juniperus montana), merisor si afin.

O mare raspandire o au speciile ierboase si in special gramineele cu frunze inguste: paius (Festuca avina,F. supina), teposica (Nardus stricta) s.a Nu lipsesc nici gramineele cu frunze mari, dintre care amintim in primul rand firuta (Poa alpina)
Etajul molidului sau etajul boreal are o extindere maxima inpartea de vest a judetului, in muntii Hasmas, Ceahlau, Tarcau si Budacu.

De asemenea, o prezenta masiva a molidului se observa in bazinele superioare ale raurilor Farcasa, Sabasa, Ozana, Largu etc.
In afara de molid, in acest etaj mai apar paltinul de munte (Acer pseudoplatanoides), mesteacanul (Betula verucosa), bradul (Abies alba) etc. Dintre arbusti se intalnesc mai des: Pinus montana, Alnus viridis, Vaccinium, Spiraea chamaedryfolia,etc. Asociatiile de vegetatie ierboasa din cadrul padurilor de molid sunt putine din cauza intunecimii lor. Sunt insa intinse suprafete de pajisti secundare aparute pe locul padurilor de molid, ca de exemplu in Masivul Bivolu- Halauca. Aceste pajisti se caracterizeaza prin dominare asociatiilor de Festuca rubra (paiusil rosu), in care se mai gasesc Viola declinata, Campanula abietina, Potentilla ternata etc.
Etajul padurilor de foioase (nemoral). Subetajul padurilor amestecate de rasinoase si fag ocupa cea mai mare suprafata din judet. Limita superioara a acestui sub etaj ajunge in unele locuri (Muntii Tarcaului) pana la 1 500 m, iar limita inferioara coboara spre regiunea subcarpatica sub 500 m, asa cum se constata in bazinele Cracau si Ozana.
In cadrul acestui subetaj apar frecvent si suprafete acoperite de paduri pure ( fagete, molidisuri, bradete), care nu se dispun insa intotdeauna intr-o etajare normala. De exemplu, fagetele urca adesea mai sus ca rasinoasele, care raman pe fundul vailor. Situatia aparent anormala are la baza fie o cauza de ordin climatic, si anume fenomenele de inversiune termica, fie niste inversiuni endemice, in sensul ca nu au reusit sa fie inlocuite de speciile din etajul care a migrat spre altitudine. Asemenea cazuri se intalnesc in bazinele superioare ala raurilor Cracau, Pangaracior, Largu, Ozana etc. Gruparile forestiere omogene sunt legate uneori si de natura substratului. Astfel, in bazinele Cuejdiu, Pangaracior, Cracau se observa ca fagetele pure se dezvolta in deosebi pe versantii cu groase depozite deluviale.
In subetajul padurilor amestecate se intalnesc si alte specii de arbori, cum sunt: ulmul de munte ( Ulmus montana), paltinul de camp (Acer platanoides), frasinul, plopu tremurator (Plopus tremula) etc.

In padurile de molid exista o bogata fauna, reprezentata prin urs (Ursus arctos), cerb (Cervus elaphus carpaticus), ras, la care se adauga specii venite din padurile de foioase. Exista si o bogata fauna de pasari, dintre care amintim: cocosul de munte,negroaica, ciocanitoarea de munte, acvila de munte, buha, huhurezul. De asemenea, se intalnesc specii de amfibieni, reptile,gasteropde, coloptere etc.

5.Solurile

Repartitia in teritoriu a principalelor tipuri si subtipuri de soluri este conditionata de factorii antropici, climatici si de relief : volumul edafic util, compactarea, panta terenului, toate acestea se regasesc in formula unitatii de sol. Caracteristice pentru zona Subcarpatilor Moldovei sunt solurile brune de padure tipice sau cu diferite grade de podzolire.

In proportie de 50% fac parte din seria tipica provinciei montane, iar celelalte apartin asa numitei provincii carpato-moldave. In zona montana sunt soluri silvestre (brune acide, brune podzolice si rendzine brune pe portiuni mai restranse) care au, in general grosimi mici si sunt acoperite cu paduri si pajisti naturale.

In zona orasului Tirgu Neamt predomina solurile podzolite brune argilo-iluviale, care se gasesc in acelasi areal cu solurile brune de padure din care au evoluat. Subtipurile de sol prezente in zona sunt: solurile brune podzolite, soluri brune-galbui podzolite si soluri brun-montane podzolite.

Solurile brune podzolite sunt sarace in humus, iar cele podzolite sunt acide. Toate aceste tipuri sunt sarace in azot, fosfor, potasiu si microelemente.

III.Exploatarea rocilor utile

1.Exploatarea agregatelor minerale de pe Siret

Exploatarea agregatelor minerale se face din perimetrul Icusesti Amonte,

situat pe teritoriul administrativ al localitatii Filipesti, in albia minora a raului Siret.

Perimetrul exploatat are forma poligonala, cu suprafata de 20.000 mp,

lungimea de 500 m si latimea medie de 40 m.

Pe acest amplasament se extrag agregate minerale (pietris si nisip)

prin excavare directa,se  incarca balastul in mijloacele auto de transport si se transporta in afara perimetrului de exploatare, la beneficiari.

Tehnologia de extractie consta in:

 trasarea fasiilor de exploatare cu latimea de 10 m si lungimi variabile;

 materialul extras este incarcat direct in autobasculanta;

 adancimea de exploatare nu depaseste cota talvegului in zona;

 saparea agregatelor situate sub nivelul apei se face cu draglina cu cupa, in camp continuu, din aval spre amonte si de la firul apei spre mal;

 se escaveaza in cadrul fasiilor cu ajutorul excavatorului, din aval spre amonte si de la firul apei catre maluri

 incarcarea balastului in cele 2 autobasculante se  face cu mijloace terasiere

(excavator si incarcator frontal tip WOLLA) ;

 se transporta nisipul si pietrisul catre beneficiari cu cele 2 autobasculante.

Date geologice ale zacamantului:

 zacamantul de nisipuri si pietrisuri din perimetrul Icusesti Amonte este de tip aluvionar, dezvoltat de-a lungul raului Siret, in albia minora si majora a acestuia si apartine holocenului superior;

 compozitia mineralogica a elementelor de nisipuri si pietrisuri este alcatuita din cuart, cuartite, gresii si calcare cu un grad de rotunjire avansat.

Activitatile de extragere si transport a agregatelor minerale produc disconfort pentru fauna din zona deoarece sunt activitati generatoare de:

 zgomot si vibratii produse de utilajele folosite si de autovehiculele care transporta agregatele minerale;

 emisii de gaze arse in atmosfera de la motoarele utilajelor si autovehiculelor care transporta agregatele minerale.

Efectele negative ale exploatarilor de agregate minerale se datoreaza urmatoarelor aspecte:

 functionarii utilajelor;

 prezentei oamenilor in zona;

 transportului agregatelor minerale.

Cele mai sensibile specii la zgomotul produs de traficul utilajelor sunt pasarile deoarece aceste sunete interfereaza in mod direct cu comunicarea interspecifica prin intermediul sunetelor si in acest mod afecteaza indirect comportamentul de teritorialitate si rata imperecherii.

Prezenta umana in zona influenteaza distributia speciilor de pasari reducand densitatea populatiilor in zonele cu aglomerari umane. De asemenea se modifica si componenta specifica a avifaunei in ecosistemele supuse presiunii antropice, cum sunt zonele locuite.

Raul Cracau -impactul ecologic al extragerilor de agregate minerale

Raul Cracau este cel mai important afluent pe partea stanga a Bistritei,are o lungime de 66 km si o suprafata a bazinului hidrografic de 408 km patrati.

Are un curs in directia generala NV-SE,izvorand din partea  de SE al culmii Stanisoarei ,de la o altitudine de peste 1000 m.Afluentii de pe dreapta Cracaului ,in marea amjoritate sunt colectati de paraul Almas si au izvoarele in regiunea inalta a Flisului,iar afluentii de stanga sunt : paraul Bereasa,paraul Barlerstilor,paraul Zahorna,paraul Bahna,care izvoraste din massivul Corni.

Incepand cu anul 1975,in cursl mijlociu si inferior al raului Cracau au fost infiintate trei statii de exploatare si sortare a agregatelor minerale.Aceste statii sunt amplasate in localitatile Caciulesti,Girov si Doina,la distante de 1 km una de alta.

Din punctual meu de vedere, aceasta amplasare a unor statii pe cursul mijlociu a fost total gresita.Pe portiunea de curs mijlociu a unui rau se realizeaza un echilibru intre eroziune si transport a particulelor de sol si roca datorita scaderii pantei.

In cursul inferior,denumit si portiunea de aluvionare,panta este foarte mica,eroziunea verticala scade considerabil,scade si puterea de transport,iar raul depune o mare parte din aliviuni.

Pentru a profita de acest surplus,pe acest sector de rau se puteau amplasa aceste statii de exploatare ssi sa exploateze in concordanta cu capacitatea de exploatare a raului.

In realitate situatia este alta si prin exploatarile acestor statii din cursul mijlociu al raului Cracau a fost puternic perturbat regimul natural al scurgerii lichide in urma interventiei antropice.Exploatarea a fost facuta haotic,s-a urmarit a se extrage sorturi cat mai pure,cu mai putin substrat,mai ales din albia minora.

Exploatarile au fost concentrate pe zone limitate si s-a produs maim ult pe verticala,afectand foarte puternic cotele de nivel.

O alta problema majora este cea legata de influenta care a fost provocata de aceasta exploatare haotica asupra apei subterane.Dupa cum am amintit ,exploatarea pe verticala,in adancime,a provocat perforarea straturilor impermeabile de argila,ceea ce a facut ca apa sa se infiltreze sis a fie retinuta de alte straturi impermeabile din profunzime.Efectul este usor de constatat : mlastinile si alte zone umede erau alimentate si intretinute de aceasta apa subterana. Coborand apa freatica multe mlastini au disparut,au suferit modificari in ceea ce priveste flora si vegetatia si alte zone umede si- au redus vertiginous suprafata.

Flora palustra este inlocuita treptat de cea terestra.Biotopul mlastinilor si a zonelor umede ofera atat conditii de hrana favorabile pentru diverse specii de pasari,cat si conditii de adapost.

Adancirea albiei,ca efect al exploatarilor necontrolate,a produs canalizarea acesteia.

Meandrele au pierdut legatura cu raul si au devenit brate moarte.

Presiunea cauzata de exploatarile repetate pe aceleasi suprafete a facut ca instalarea vegetatiei de orice fel,sa se produca foarte lent.

Aceste prundisuri se apropie de biotopul zonelor desertice prin amplitudinea variatiilor de temperature si umiditate.Acolo unde nu au mai fost efectuate extrageri de agragate minerale s-au instalat fitocenoze dispuse sub forma de fasii discontinue de o parte si alta a raului.De asemenea s-au dezvoltat sub forma de benzisau palcuri fitocenoze de buruieni higrofile.

Statia de sortare din satul Caciulesti a scos din folosinta cateva hectare de teren din albia majora prin depozitarea materiei prime ,a sorturilor dar si a argilelor care rezulta din spalarea sorturilor si a bolovanilor de dimensiuni mari.

Gramezile de bolovani ar putea fi repuse in circuitul de productie prin concasarea lor si transformarea in diferite sorturi.

Exploatare de nisipuri si pietrisuri din perimetrul Lutca

com. Sagna, jud. Neamt, albia minora a raului Siret

Nisipul se formeaza prin procese fizico-chimice, cauzate de ac iunea de erodare a intemperiilor asupra rocilor magmatice si metamorfice.
Prin ac iunea de eroziune a apei i vantului sunt transportate fragmentele mici desprinse din roci, suferind i o serie de transformari printr-o ac iune chimica asupra acestor particule care se vor uni intre ele rezultand fragmente mai mari.
Prin ac iunea mecanica fragmentele transportate vor avea forme rotunjite, acest proces de lefuire este mai intens la fragmentele care sunt transportate pe distan e mai mari i la rocile mai pu in dure. Frecvent, nisipul poate proveni din roci sedimentare ca gresia care a suferit deja un ciclul de eroziune-transport-depozitare (prin diageneza devenind roca), care ciclu va fi reluat din nou. In timpul acestor cicluri, mineralele dure, ca de exemplu cuar ul, i i pastreaza mai bine structura ini iala.

Nisipul este raspandit inegal pe suprafa a pamantului, fiind influen at de regiunile de clima, relief i constitu ia petrografica a regiunii. In mun ii inal i, nisipul se poate gasi numai izolat (in vaile ghe arilor, i toren ilor) i in cantita i mici. In regiunile carstice, nisipul bogat in carbona i se dizolva in anumite condi ii in apa, aceste nisipuri neavand din punct de vedere gelogic o via a lunga (de exemplu coasta Croa iei).
In mun ii de inal ime medie, ca i regiunile de es, acumularile cu nisip sunt mai frecvente in regiunea meandrelor, in zonele inundabile ale raurilor, sau in vaile opuse vantului dominant, intrerupand transportul de nisip adus de vant. Dar cantita ile cele mai mari de nisip se gasesc in regiunile delta, pe plajele pe malul marilor sau in regiunile de de ert ca Sahara, Calahari, Gobi, unde nisipul se afla sub forme de dune de nisip, care pot fi mobile sub ac iunea eoliana (a vantului).

Din punct de vedere geologic perimetrul cercetat este situat in apropierea

Faliei Pericarpatice care se prezinta ca un complex de fracturi. Elementele

geologice ale sectorului sunt analizate numai la nivelul fundului vaii, respectiv a

luncii Siretului care apartine de Platforma Moldoveneasca.

Soclul Platformei prezinta unele caracteristici deosebite la vest de Siret fata

de partea estica a acestui rau. La vest de Siret soclul este mai coborat dupa o linie

de falie numita Falia Siretului. Fundamentul Platformei este podolic, cristalin, cutat

si sariat apoi peneplenizat de o parte si de alta a Siretului.

Se excaveaza un volum de rezerve minerale de rau de circa 5.000 mc.

Volumul rezervei de nisipuri si pietrisuri de pe amplasament, estimate in studiul tehnic zonal in perimetrul Lutca 2 este de 5000 mc pentru o

adancime de 1 m la o suprafața masurata de 0,8 ha.

Suprafata totala a perimetrului de exploatare este de 0,8 ha, avand o lungime

de 260 m si o latime medie de 30 m.

Sursele de poluare pentru aer pe amplasamentul balastierei "Lutca 2",

sunt reprezentate de utilaje de la functionarea motoarelor.

De asemenea, in etapa de transport a agregatelor scurse de apa pe drumurile de exploatare pot rezulta nori de praf.

La nivelul albiei raului Siret lucrarile de reprofilare, decolmatare și extragere

a agregatelor minerale de rau pot afecta pe perioada de funcționare a balastierei

speciile de pasari existente in zona prin zgomotul produs de utilaje.

2.Calcarul.Proprietati si exploatare.

Calcarul este dur, solid, necompresibil si, deci, netasabil, fiind aparent un excelent fundament pentru a amplasa pe el constructii. Dar el este carstificabil, fapt ce ii subrezeste rezistenta putind crea neplaceri, atit in timpul efectuarii unor lucrari constructive, cit si in timpul exploatarii lor.

Intre rocile care constituie scoarta terestra, calcarul este dintre cele mai sarace, imbogatindu-se in unele metale doar in conditii exceptionale: la contactul cu un masiv de roci magmatice, cind se acumuleaza fier, dind nastere la importante zacaminte, sau daca este strabatut de filoane metalifere de cupru, zinc si plumb.

Calcarele in sine au o utilizare majora si anume din ele se fabrica cimentul. Se stie ca toate fabricile de ciment au alaturi si mari cariere din care se extrage calcarul. Asa este cariera Surduc din Cheile Mici ale Bicazului, pentru fabrica de la Bicaz, cariera din muntele Mateias pentru fabrica din apropiere, cariera Suseni pentru fabrica de la Tirgu Jiu etc. Din pacate exploatarilor de acest fel le-au fost tributare unele masive calcaroase, cu pesterile pe care le includeau, iar fabricarea in sine este un teribil agent poluant al atmosferei, daca nu se iau masurile corespunzatoare

Varul se fabrica de asemenea din calcar. Aproape toate zonele carstice au de aceea vararii, mai ales cuptoare primitive. O celebra zona de fabricare a varului este platoul Vascau, unde multe cimpuri de lapiezuri au fost distruse datorita acestei activitati.

In afara utilizarii pentru ciment si var, calcarele au o suma de alte utilizari industriale si chimice: fabricarea sodei, a sticlei, a ceramicii fine, a celulozei, a amendamentelor pentru agricultura, a cauciucului, ca fondant in siderurgie.

Calcarul se utilizeaza apoi ca piatra de constructie si ca piatra ornamentala. Desigur, pentru cea din urma intrebuintare el trebuie sa indeplineasca anumite calitati estetice, deosebit de solicitate fiind astfel marmurele sau travertinul . Asa-zisa marmura rosie sau neagra de Moneasa este de fapt un calcar, in care adesea se mai vad si resturile de organisme fosile .

Fabrica de ciment de la Tasca

Fabrica Bicaz s-a infiintat in anul 1951, ca urmare a cererii masive de ciment in constructiile

hidrotehnice, industriale si edilitare, in modernizarea si dezvoltarea retelei de drumuri si realizarea pe raul Bistrita a primei mari hidrocentrale din Romania.

In anul 1975 s-a construit noua fabrica de ciment in comuna Tasca. Aceasta a fost achizitionata in 1998 de HeidelbergCement, fiind prima achizitie in Romania a grupului german.

Prin modernizarea si extinderea de capacitate realizata in anul 2009, capacitatea de productie autorizata a fabricii este de 2,3 milioane tone de ciment pe an.

Cuptorul de clincher este dotat cu un arzator performant, care asigura emisii reduse de NOx si permite arderea simultana atat a combustibililor traditionali, cat si a celor alternativi. Cuptorul este de asemenea echipat cu o instalatie moderna de monitorizare continua a emisiilor la cos (debit de gaze de ardere, temperatura, umiditate, emisii de pulberi, oxizi de azot, dioxid de sulf, carbon organic total, acid clorhidric, acid fluorhidric, amoniac etc.).

3.Exploatarea gresiilor din muntii Tarcau

Gresia este o roca sedimentara rezultata din granule de nisip cimentate. Ea poate fi friabila sau bine consolidata.

Gresiile sunt utilizate in industria materialelor de construcții, in industria sticlei (gresiile cuarțoase), in sculptura si in arta decorațiunilor interioare și exterioare in general.

Acumularile de gresii din judetul Neamt pot fi utilizate ca piatra sparta la terasamentele de cale ferata, in substructura drumurilor, la construirea si intretinerea drumurilor comunale.

Se gasesc in:

1. Perimetrul Tarcau-Paraul Capra - cu rezerve de circa 15 milioane tone, se folosea inainte de 1989 pentru intretinerea terasamentelor de cale ferata, fundatii, drumuri comunale etc.

2. Zona Ardeluta - se regaseste acelasi tip de gresie ca in zona Tarcau, rezervele sunt extrem de mari.Gresii de acelati tip se mai gasesc pe paraiele Calu, Iapa si Nechit.

- Argile bentonitice - sunt cantonate in formatiuni pe raza comunei Tarcau si sunt recomandate a fi utilizate in obtinerea obiectelor sanitare si a maselor ceramice superioare.

- Nisipuri si gresii silicioase - se gasesc raspandite in bazinele piraielor Calu, Iapa si Nechit. Rezervele sunt foarte mari, se folosesc cu succes in turnatorii pentru obtinerea sticlei, a materialelor refractare s

i a B.C.A.. Gresiile silicioase pot fi utilizate in constructii, pentru amenajari hidrotehnice, constructia de drumuri etc.

- Nisipuri si pietrisuri de rau - in judetul Neamt existaun mare potential de resurse de nisip si pietris de rauare acoperi cu prisosintanecesarul judetului precum si a judetelor limitrofe in special al judetului Iasi.

Perimetrul Bobeica in care se desfasoara lucrarile de exploatare se afla din punct de vedere geografic, amplasat in partea nord - estica a Muntilor Tarcaului

Din punct de vedere administrativ, perimetrul de exploatare este situat in extravilanul localitații Brateș, judetul Neamț, localitate situata in partea sud-vestica a judetului.

Programul de exploatare a gresiei cuarțoase din perimetrul Bobeica, județul Neamț cuprinde urmatoarele faze:

lucrari de deschidere;

lucrari de pregatire;

lucrari de exploatare;

lucrari de haldare a materialului steril.

Metoda de exploatare consta din excavarea in 3 trepte de exploatare a substantei minerale utile (gresie cuarțoasa), incarcare in mijloace auto si transport la statia de concasare.

Pentru conditiile geominiere specifice zacamantului de gresie Bobeica s-a adoptat metoda de exploatare in trepte ascendente, cu haldarea in afara spatiului exploatat si cu dislocarea masei miniere cu explozivi plasati in gauri de sonda forate descendent.

Derocarea masei miniere se va face cu explozivi plasati in gauri de sonda cu diametru de 110 mm - 120 mm, forate descendent, vertical sau inclinat cu cu o foreza. Pentru detonarea gaurilor de sonda se  utilizeaza capse milisecunda pentru diminuarea socului seismic indus de exploziile de derocare.

Rocile sterile din coperta zacamantului sunt formate din sol vegetal si argile nisipoase.

Solul vegetal este decapat prin taiere cu buldozerul si transportat pentru depozitare temporara, in vederea utilizarii la lucrarile de reconstructie ecologica a zonelor afectate, la depozitul de sol vegetal, ce va fi amplasat in partea estica a carierei, pe terenuri concesionate .

Zona in care se gasește zacamantul de gresie cuarțoasa Bobeica este tributara paraului Brateș, afluent al raului Tarcau, care are o lungime de 29 km .

Principala sursa de poluare a apei de suprafata si a apei subterane o constituie de obicei apele pluviale, care spala amplasamentul si portiunile pe care sunt amplasate utilajele si instalatiile.

Modificarea calitatii aerului poate fi influențata de utilajele de transport. In primul rand, prin antrenarea prafului pe drumurile din zona, iar in al doilea rand prin generarea de noxe rezultate din arderea motorinei.

Dupa terminarea lucrarilor de exploatare, pentru reintegrarea in ambientul natural al amplasamentului trebuie  avute in vedere urmatoarele masuri:

colectarea si transportul deseurilor solide;

incarcarea si transportul materialului excavat;

remodelarea taluzelor carierei;

compactarea terenului;

Zacamintele de saruri de potasiu la Tazlau

Potasiul este un metal alcalin de culoare alb-argintie, maleabil i ductil, care se oxideaza usor in aer. Reac ioneaza violent cu apa, generand suficienta caldura pentru a aprinde hidrogenul gazos eliberat ; poate reac iona i cu ghea a pana la temperatura de -100 °C

In natura este intalnit numai sub forma de sare ionica , este prezent in concentra ie semnificativa, in stare dizolvata, in apa de mare, de asemena este intalnit, sub forma diver ilor compu i, ca i constituent al unor minerale.

Produc ia mondiala de potasiu este raportata ca fiind in jur de 200 tone pe an, in timp ce zacamintele de minereuri de potasiu cunoscute pana in prezent, exploatabile in mine, pot asigura o produc ie totala de 50 de milioane de tone. Potasiul metalic pur poate fi izolat prin electroliza hidroxidului de potasiu. Metodele metalurgice termochimice, folosite de asemenea in produc ia de potasiu, utilizeaza ca materie prima clorura de potasiu pentru elaborarea metalului pur.

Principala sursa de potasiu, potasa, este exploatata in regiuni precum California, Germania, New Mexico, Utah. De asemenea este gasit in abunden a in Marea Moarta.

Saruri de potasiu  in judetul Neamt se gasesc rezerve foarte mari de saruri de potasiu, cca. 500.000 mii tone. Aceste zacaminte se gasesc in zonele: Baltatesti, Cut-Calu, Gircina, Schitu-Frunoasa si Tazlau si au fost cercetate sub aspect cantitativ si calitativ, dar nu au fost determinate cu precizie domeniile de utilizare.

La Frumoasa-Tazlau, rezervele sunt evaluate la 200 mil. roca cu un continut de 10% peroxid de potasiu. Sub roca de saruri de potasiu se gaseste un zacamant de gaze cu presiune mare care ar trebui, in prealabil, sa fie exploatat.

Probele tehnologice pentru valorificarea completa a minereului potasic de la Tazlau-Schitu Frumoasa au aratat ca dintr-o tona de minereu brut se pot obtine: 58 kg oxid de magneziu, 350 kg sulfat de sodiu, 393 kg sare gema si 157 kg concentrat de potasiu, din care, peste 50% il reprezinta peroxidul de potasiu.

La nivelul anilor '70 zacamantul era considerat exploatabil economic, punerea in valoare fiind conditionata de exploatarea rezervelor de gaz metan din subsol.

Se insista asupra resurselor de sare de potasiu deoarece din anii '70 pana in prezent au aparut noutati de piata: dezvoltarea agriculturii ecologice si perspectivele acesteia pentru agricultura din Romania vor aduce pe piata o categorie noua de substante .

In lista cuprinzand produsele permise sa fie utilizate in agricultura ecologica se recomanda a se folosi in agricultura ecologica fertilizanti de tipul: sulfat de potasiu care contine sare de magneziu. Resursele de la Tazlau - Schitu Frumoasa s-ar putea incadra in aceasta categorie.

5.Exploatarea sarii geme in judetul Neamt

Sarea gema este o clorura naturala de sodiu (natriu) cristalizata in sistemul cubic.

Se prezinta sub forma de cristale cubice, incolore, cu gust sarat, solubile in apa ,greu solubile in alcool etilic și amoniac lichid.
Sarea gema este higroscopica, fenomen care se datoreaza impuritaților .

Zacamantul Oglinzi. Datele forajelor si repartitia izvoarelor cu apa sarata arata ca

exista aici o lama subtire de sare, de maximum 130 de metri, care se dezvolta dinspre Targu- Neamt spre nord-est pe circa 4 Km. In zacamant sarea este impura, cu o concentratie de 70-90% NaCl, dar din cristalizarea mineralului continut in apa izvoarelor sarate de aici rezulta o sare curata. Dintre sursele de apa sarata din zona Oglinzi-Targu Neamt cea mai intens folosita pentru uzul cotidian (alimentatie si hrana animalelor) este fantana de la Lunca- Poiana Slatinei, in timp ce izvoarele de la Oglinzi sunt indicate mai ales in tratament balnear, Baile Oglinzi fiind recunoscute si frecventate mai ales in prima jumatate a secolului XX.

In depresiunea Cracau-Bistrita se intalnesc mai multe zacaminte de sare de dimensiuni ceva mai mici, avand toate varsta tortoniana, punctate de aparitia la zi a unor izvoare sarate. Unul dintre aceste masive este cel de la Baltatesti, cu un total estimat de 200 milioane tone sare si cu o concentratie de 70-80% NaCl. In zona izvorasc mai multe surse de apa sarata, captate si utilizate atat pentru uzul cotidian de catre populatia din zona, cat si, mai ales, in scopuri balneare in cadrul statiunii balneo-climaterice Baltatesti.

In apropiere de Piatra-Neamt alte izvoare de apa sarata indica prezenta aproape de

suprafata a unor masive salifere. Mentionam aici fantanile de apa sarata de pe linia

Garcina - Sarata (Piatra-Neamt) - Cut - Calu - Mastacan, dupa care, spre sud se evidentiaza, tot prin prezenta izvoarelor sarate, zacamintele de la Tazlau, Schitu Frumoasa, Solont- Cucuieti, Moinesti.

6.Gazele naturale

Centrala de cogenerare cu ciclu combinat 240 MW - Savinesti Romania

Combustibilul utilizat este gazul natural, preluat din reteaua de distribuŃie existenta la presiunea de 10-14 bar. Turbinele cu gaze sunt prevazute cu compresoare de gaz care vor asigura presiunea necesara.

Pentru o funcŃionare sigura si fiabila, turbina cu gaze va fi echipata cu urmatoarele sisteme auxiliare:

- sistem de admisie a aerului, cu echipamente cu eficienŃa ridicata de filtrare;

- sistem de racire, care include schimbatorul de caldura racit cu apa, atenuator de

zgomot, conducte si suporŃii aferenŃi;

- sistem de alimentare cu combustibil;

- sistem de reducere emisii de NOx prin injecŃie de apa (demineralizata) ;

- sistem de lubrifiere cu ulei, care consta din doua subsisteme separate, unul cu ulei

sintetic (turbina cu gaze & corpul de medie presiune al turbinei cu abur) si unul cu ulei mineral (pentru generator, compresor de joasa presiune & turbina);

- sistem de pornire electro-hidraulic;

- sisteme de detecŃie si protecŃie impotriva incendiului.

- sistem de reglare generator turbina cu gaze;

- sistemul de baterii, pentru protecŃia impotriva incendiului, pentru sistemul de reglare generator si pentru alimentarea sistemului de ungere cu ulei mineral al motorului de antrenare a pompei de rezerva.

Gazul natural este livrat din magistrala de distributie cu o presiune de circa 10 -14 bari, masurata la statia de receptie.

Fiecare din cele doua turbine cu gaz cu care este dotata centrala va produce in condiŃii normale circa 103,8 MWe brut la bornele generatorului.Gazele de ardere provenind din fiecare turbina cu gaze intra intr-un cazan recuperator .

Cazanul recuperator, transfera caldura gazelor de ardere evacuate din turbina cu gaze apei de alimentare, care este transformata in abur.

Gazele de ardere vor fi evacuate in atmosfera prin intermediul cosului de fum al cazanului recuperator, prevazut cu sistem de monitorizare online a emisiilor de substanŃe poluante, NOx si CO.

In comparaŃie cu cazanele recuperatoare obisnuite si utilizate curent, acest cazan recuperator este un exemplu de echipament performant a carui reglare este facila datorita dotarii lui cu un circuit simplu de apa/abur. In cazul noului tip de cazan, singurul element de reglare este debitul de apa de alimentare, care asigura reglarea temperaturii si presiunii aburului produs.

Datorita faptului ca zona de supraincalzire poate fi oriunde intre intrare si ieșire, se poate obŃine o gama variata de debite de abur, presiune si temperatura pentru pornire, funcŃionare normala, optimizand astfel procesul tehnologic.

Gazele de evacuare din turbina cu o temperatura de 409,7 0C, patrund in cazanul

recuperator unde sunt racite in urma schimbului de caldura pana la 140-150 0C dupa care sunt evacuate in atmosfera printr-un cos de inalŃime de 28 m.

Aburul produs de fiecare cazan de abur este amestecat si intra in turbina de abur comuna.

Turbina cu abur are doua intrari si o singura iesire, la presiunea de 15 bari.

Ca urmare a utilizarii drept combustibil a gazului natural, principalele emisii rezultate vor fi cele de oxizi de azot. Controlul NOx este obŃinut prin injectare de apa demineralizata in camera de ardere, pentru care sunt necesare circa 15 t/h. Compresorul turbinei cu gaz este racit cu apa si caldura totala extrasa este de circa 13 MWt.

Datorita specificului si dotarilor tehnice deosebite, centrala poate funcŃiona in doua regimuri distincte la parametrii de inalta performanŃa tehnologica oferind consumatorilor in funcŃie de cerinŃe, energie electrica si termica.

Regimurile de functionare ale ciclului combinat sunt urmatoarele:

- functionare in condensatie pura;

- functionare in cogenerare.

Functionare in condensatie pura

In acest regim de funcŃionare, prizele de abur sunt inchise si tot aburul intra in turbina de abur, care va produce astfel energie electrica la capacitate maxima.

Funtionare in cogenerare

In acest regim de funcŃionare, prizele de abur sunt deschise si la consumator este livrat debitul maxim de abur, in funcŃie de solicitarile acestuia, iar energia electrica produsa de turbina cu abur este mai redusa. Durata de funcŃionare in cogenerare este de 2000 ore/an.

Poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul

Pe teritoriul centralei de cogenerare nivele mai mari de zgomot se inregistreaza in zona cu echipamente care au sub-ansamble in miscare (turbine cu gaze, cazane recuperatoare, compresoare de gaz, ventilatoare, pompe).

Pentru reducerea nivelului de zgomot se utilizeaza soluŃiile clasice aplicate instalaŃiilor industriale si anume amortizoare de zgomot, izolari fonice, carcasari, instalarea utilajelor in cladiri izolate cu materiale fonoabsorbante.

IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

Prin profilul sau tehnologic ca producator de energie electrica si termica, centrala este un consumator de apa, de diferite categorii necesare diferitelor faze ale proceselor tehnologice. De asemenea se poate vorbi de faptul ca centrala evacueaza apa de diferite categorii.

Principalele alimentari cu apa pentru noua centrala sunt alimentarile cu apa tehnologica si cu apa potabila.

Apele uzate din centrala de cogenerare vor fi evacuate prin intermediul reŃelelor similare de conducte existente pe platforma: apele uzate convenŃional curate din procesele de racire si apele pluviale vor fi evacuate prin intermediul reŃelei de canalizare convenŃional curata existent.

Masuri de diminuare a impactului

Noua centrala de cogenerare dispune de o tehnologie moderna de producere a energiei

electrice si termice pentru care se folosesc instalaŃii si echipamente de ultima generaŃie, care in funcŃionarea lor s-au dovedit a avea un impact nesemnificativ asupra mediului.

Poluarea aerului

In condiŃiile in care centrala utilizeaza drept unic combustibil gazul natural, cele mai importante emisii vor fi cele de oxizi de azot si monoxid de carbon.

Utilizarea instalaŃiilor de turbine cu gaze cu formare redusa de NOx cuplate cu cazane recuperatoare, in condiŃii de fiabilitate ridicata in exploatare datorate performanŃelor ce le pot realiza in procesul de ardere, vor conduce la o stabilitate a procesului de ardere si controlului acestuia. Modul de funcŃionare a acestor turbine cu gaze va conduce la valori constante de emisii atat pentru oxizii de azot cat si pentru monoxidul de carbon, valorile lor de emisii fiind in limitele valorilor impuse de reglementarile in vigoare, atat pentru prezent cat si pentru viitor.

Impactul asupra solului si subsolului

Noua platforma industriala Savinesti este situata, din punct de vedere geologic si structural, in panza pericarpatica.

Substratul geologic este mascat de terasele de albie majora de varsta cuaternara ale raului BistriŃa.

Cuaternarul din terasa BistriŃei este alcatuit in exclusivitate din depozitele de terasa

(nisipuri, bolovanisuri si depozite loessoide), de varsta pleistocen si holocen pe un fundament format din flis paleogen.

Obiectivul este amplasat pe terasa de lunca de pe partea stanga a BistriŃei de 10 -17 m altitudine relativa. Pietrisurile care alcatuiesc terasa sunt constituite din gresii diferite, gnaise, cuarŃite, menilite, calcare si andezite. Caracteristica lor o dau elementele de sisturi cristaline.

Prognozarea impactului asupra solului, subsolului si masuri de diminuare

Utilizarea cu rigurozitate a echipamentelor energetice si a regulamentelor tehnologice de exploatare a instalaŃiilor poate conduce la un impact minor chiar nesemnificativ asupra solului si subsolului.

Terenul pe care va fi amplasata centrala va fi betonat sau asfaltat in zona instalaŃiilor si echipamentelor tehnologice. Rezervoarele cu reactivi vor fi amplasate in zone protejate cu amenajari speciale in vederea protejarii mediului ca urmare a oricaror scurgeri accidentale sau posibile situaŃii de avarie.

Peisajul

Prin amplasarea centralei pe actuala platforma industriala se considera ca nu se poate pune problema afectarii directe a asezarilor umane sau a altor obiective de interes public si ca nu va influenŃa si modifica peisajul existent.

Uraniul.Prorietati si utilizare

Este un metal care face parte dintre elementele chimice care au jucat un rol deosebit la dezvoltarea energeticii nucleare prin proprietatea acestuia de a fi fisionabil i a elibera energie. Uraniul este destul de raspandit in natura sub forma diferitelor tipuri de minereuri (pehblenda, uraninit, torbernit, carnotit etc). Uraniul este folosit, actualmente, drept combustibil nuclear sub forma Uraniului Metalic sau a unor compu i chimici. In reactoarele atomice este folosit uraniul ca sursa de energie pentru producerea curentului electric. In reactorul atomic este produsa, de fapt, o explozie atomica controlata, prin intermediul unor bare absorbante de neutroni (con inand bor sau cadmiu care au rolul de a absorbi neutronii in exces. In toate cazurile se pune problema ob inerii, fie a uraniului, fie a unor saruri ale acestuia de puritate nucleara. Impurita ile (chiar urme, de exemplu, bor, element cu sec iune de captura foarte mare) pot duce la deranjamente grave, din cauza unor sec iuni de captura mari. Datorita acestui lucru apare necesitatea utilizarii unei tehnologii de purificare a substan elor.

Are densitate foarte mare, lucru care-l face sa fie utilizat (izotopul U238) la fabricarea unor greuta i mici (de exemplu pentru giroscoape), dar cu masa mare, de asemenea, izotopul men ionat se poate utiliza la fabricarea blindajelor pentru tancuri, dar i pentru fabricarea muni iei (proiectile cu varf de uraniu). Dezavantajul muni iei de uraniu este contaminarea terenului la momentul exploziei, un lucru nedorit, praful de uraniu putand ajunge in organisme vii unde va provoca muta ii in celule i deci cancer (uraniul i toate radioelementele sunt cunoscute pentru proprieta ile lor mutagene i cancerigene). In anumite cazuri, uraniul se utilizeaza la ecranarea unor surse foarte puternice de radia ie (de exemplu Cobalt 60, Cesiu 137) utilizate in radioterapie sau defectoscopie. Oxidul U3O8 are culoarea galbena, lucru ce l-a facut utilizat la colorarea vaselor de por elan i a sticlei (sticla de uraniu). In anumite cazuri, oxidul de uraniu a fost utilizat la fabricarea danturilor false. Uraniul era adaugat pentru ca din ii fal i sa aiba fluorescen a celor adevara i. In general, oxizii uraniului au fost folosi i ca i coloran i. Chiar i oxidul negru de uraniu a fost folosit pentru emailarea anumitor vase de por elan. Sarurile de uraniu (azotat) erau folosite in tehnica fotografica, pentru realizarea fotografiilor in ton sepia.

In anul 2009, produc ia mondiala de uraniu a fost de circa 50.000 de tone, cea mai mare cantitate fiind extrasa din Kazahstan. Australia este i ea un jucator important pe pia a uraniului: nu numai ca de ine 23% din rezervele mondiale, dar pe teritoriul sau exista cel mai mare zacamant din lume, celebrele mine Olympic Dam, din sudul arii.

Uraniul este folosit pe post de colorant in sticla de uraniu, producand diferite tente de culoare, de la portocaliu-ro u pana la galben-lamai. A fost de asemenea folosit i pentru a umbri i a da tente de culoare in arta fotografica.

In Romania au fost multe galerii de exploatare a minereului de uraniu, insa dupa 1989 multe dintre ele au fost dezafectate, lasand in urma lor halde de steril, neecologizate

In aproape toate locurile din Romania din care a fost extras uraniul, au ramas deseuri radioactive ce trebuie izolate cu roci argiloase sau cu ajutorul materialelor sintetice ori compozite. Daca nu este facuta ecologizarea haldelor de steril, exista riscul poluarii radioactive, iar impactul asupra mediului si asupra oamenilor este de temut si se manifesta pe termen indelungat.

In judetul Neamt, spre Muntele Grinties pe valea paraului Primatar in perimetrul Preluca Ursului, este situat un zacamant uranifer cu doua zone de exploatare experimentala: Primatar I si II - actual aflate in conservare.. In prezent mina este inchisa.

Argile

Argila se deosebe te de alte soluri cu granulatie fina prin diferen ele in marimea i mineralogice. Namolurile (soluri cu granulatie fina) care nu includ minerale argiloase, tind sa aiba dimensiuni mai mari decat particule de argila. Dar exista unele suprapuneri in dimensiunea particulelor, cat i in ceea ce priveste alte proprieta i fizice, i exista multe depozite aparute in mod natural care includ atat namoluri cat i zgura.

In judetul Neamt se gasesc acumulari uriase de argila utilizabile la fabricarea caramizilor si a blocurilor ceramice si sunt distribuite proportional pe raza judetului astfel:

1. Cariera de argila Ciritei, la periferia municipiului Piatra Neamt, rezervele ajung pe o perioada

de 40 ani;

2. Cariera de argila Sagna - cantitati extrase 10-20 mii tone / an, rezerve 5-10 milioane tone, se folosesc la fabricarea caramizilor si blocurilorceramice;

3. Cariera de argilade la Raucesti - se folosesc la fabricarea caramizilor si blocurilor ceramice iar rezervele insumeazamai multe milioane de mc.

4. Alte zone cu acumulari de argila: Gidinti, Tasca-Bicaz, Roman, Vinatori-Tg.Neamt,etc