Lucrare de licenta geografie - comunele suburbane (pana in 1990) ale municipiului ploiesti-studiu de geografie umana

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

LUCRARE DE LICENTA

COMUNELE SUBURBANE (PANA IN 1990) ALE MUNICIPIULUI

PLOIESTI-STUDIU DE GEOGRAFIE UMANA

CUPRINS

0. INTRODUCERE

1. ISTORICUL CERCETARILOR

PARTEA I

2. CADRUL NATURAL 

2. 1 POZITIA GEOGRAFICA SI LIMITELE 

2. 2 GEOLOGIA SI RESURSELE DE SUBSOL

2. 3. RELIEFUL

2. 4 ELEMENTE CLIMATICE

2. 5 HIDROGRAFIA  

2. 6 ELEMENTE BIOPEDOGEOGRAFICE

2. 7 POLUAREA SI DEGRADAREA MEDIULUI

2. 8 RISCURI NATURALE SI TEHNOGENE

3. ELEMENTE DE GEOGRAFIE ISTORICA.

PARTEA a II-a

4. GEOGRAFIA UMANA

4. 1 POPULATIA

4. 1. 1EVOLUTIA NUMERICA SI DENSITATEA POPULATIEI.

4. 1. 2 MOBILITATEA.

4. 1. 3. STRUCTURA.

4. 2 RETEAUA DE LOCALITATI- NUMAR, STRUCTURA, FUNCTIUNI.

4. 3 ECONOMIA

4. 3. 1 AGRICULTURA.

4. 3. 2. INDUSTRIA.

4. 3. 3 SERVICIILE.

4. 4 DOTARI PUBLICE CU ROL DE SERVIRE TERITORIAL

4. 5 ECHIPARE TEHNICO-EDILITARA

5. RELATIILE CU MUNICIPIUL PLOIESTI

CONCLUZII

0. INTRODUCERE

Orasul Ploiesti, centrul polarizator al campiei cu acelasi nume-de factura industriala de mai bine de un secol si jumatate, a determinat o transformare a mediului inconjurator, de cele mai multe ori neorientata si necontrolata. Fiind un oras important, intreaga regiune inconjuratoare a fost sub influenta sa. Comunele studiate in aceasta lucrare au fost sub directa sa influenta, inca din momentul infiintarii. Pozitia intr-o regiune de campie, in jurul unui important nod de comunicatii, conditiile climatice favorabile si apropierea de resursele Subcarpatilor au fost premisele dezvoltarii lor. Apropierea prea mare de Ploiesti nu le-a permis sa atinga statutul de oras, desi unele ar indeplini conditiile. Astfel sunt zone rurale, puternic dezvoltate, aflate in relatii de interdependenta cu orasul Ploiesti.

Fostele comune suburbane ale municipiului Ploiesti sunt : Targsoru Vechi, Brazi, Barcanesti, Berceni, Bucov, Blejoi, Paulesti. Sunt dispuse de jur imprejurul Ploiestiului, fiind legate intre ele si de oras prin importante cai de comunicatie.

Prezenta lucrare are scopul de a prezenta aceste comune si specificul lor, de a evidentia legaturile cu orasul sub influenta caruia se afla.

Am ales aceasta tema pentru lucarea de licenta deoarece sunt originara din Ploiesti si este necesara o buna cunoastere a zonei pentru a realiza un studiu corect ; consider ca este interesant de urmarit evolutia zonei inconjuratoarea orasului, poate si ca viitoare componenta a acestuia. Deoarece acesta se extinde, inspre aceste zone si trebuie cunoscuta zona, sub toate aspectele, pentru a putea afla avantajele si dezavantajele acestei extinderi si a inglobarii acestor localitati.

Fig. 1 Pozitia geografica in cadrul judetului

In elaborarea acestui studiu am urmat cele trei etape de intocmire ale unei lucrari: documentare, cercetare, redactare.

Lucrarea prezinta elemente ale cadrului natural si specificul populatiei, urmarind si relatia cu orasul Ploiesti, cu care comunele au stranse legaturi.

Pentru realizarea lucrarii am folosit date prelucrate de la Institutul Judetean de Statistica Prahova, precum si informatii culese din carti si articole provenite de la Biblioteca Centrala Universitara si de la Biblioteca Facultatii de Geografie.

In incheiere, dar nu in ultimul rand, vreau sa multumesc domnului profesor univesitar doctor Ion Nicolae, fara ajutorul si indrumarea caruia nu as fi reusit sa realizez aceasta lucrare.

Fig. 2 Harta generala

1. ISTORICUL CERCETARILOR

Campia Ploiestiului a facut obiectul unor studii, fiind tratata in cursuri universitare, monografii si tratate. Primele referiri la regiunea studiata apar in teza de doctorat a geografului francez Emm. de Martonne, intitulata La Valachie. Essai de monographie régionale, aparuta in 1902. Desi este o opera vasta, se fac referiri la particularitati ale regiunilor morfologice si ale cursurilor de apa ce si-au lasat amprenta in campie.

Studiul foarte detaliat al lui G. Valsan, aparut in 1915, cuprinde si referiri la campia Ploiestiului- ca patrunde ca un golf in dealuri, dar trebuie alipita morfologiceste campiei, atat prin fizionomia sa de depresiune recenta, cat si prin depozitele sale orizontale cuaternare, inecand insule neogene, resturi de cute periferice ale Subcarpatilor. Etajarea teraselor, avand mai ales infatisarea unui glacis, face ca in acest bazin trecerea sa nu fie pretutindeni brusca intre regiunea cutata si campie’’(M. Gheorghe, 2005).

In lucrarea lui Petre Cotet, Campia Romana. Studiu de geomorfologie integrata, Campiile Targoviste si Ploiestiului sunt definite ca fiind campii piemontane, rezultat al actiunii complexe de eroziune si acumulare a Dambovitei, Ialomitei si Prahovei.

La o mai buna cunoastere a campiei, atat ca peisaj, cat si componentele socio-economice, au contribuit Gh. Niculescu si I. Velcea, prin lucrarile Judetul Prahova , Ed. Acad. R. S. R. , 1973, Judetul Prahova, Ed. Sport-Turism, 1981 si Prahova-ghid turistic al judetului, Ed. Sport-Turism, 1979.

Referiri la alte caracteristici fizico-geografice ale Campiei Ploiestiului apar si in alte lucrari, printre care : Monografia orasului Ploiesti (M. Sevastos, 1937 ), Valea Prahovei

(V. si I. Velcea, 1965), Geografia fizica a Romaniei (Al. Rosu, 1973), Relieful Romaniei (Gr. Posea si colab, 1974), volumul I al Tratatului de Geografia Romaniei (1983), Geografia fizica a Romaniei (V. Velcea, 2001), volumul V al Tratatului de Geografia Romaniei (2005)-unde este tratata alaturi de Campia Targovistei.

Despre populatia, asezarile omenesti si economia Campiei Ploiestiului apar referiri in lucrari precum Romania, sinteza geografica (Al. Savu, 1975), Romania, geografie economica, (I. Sandru, 1976). Referiri despre suburbanismul ca fenomen in zona Ploiesti apar in lucrarea Suburbanismul ca fenomen geografic in Romania (I. Nicolae, 2002).

Se evidentiaza cu lucrari in domeniul geografiei umane, incluzand si comunele studiate, M. Chitu. Printre acestea se numara teza de doctorat Orasul Ploiesti-studiu de geografie economica si articolul Deplasarile zilnice ale fortei de munca in orasul Ploiesti, publicat in revista Terra, in anul 1967.

Deosebit de importanta este lucrarea Campia Ploiestiului : studiu geografic complex, cu privire speciala asupra riscurilor naturale si tehnogene (M. Gheorghe, 2005), unde sunt prezentate cadrul natural si cel antropic al Campiei Ploiestiului.

PARTEA I

2. CADRUL NATURAL

2. 1 Pozitia geografica si limite

Comunele care fac studiul acestei lucrari sunt situate in Campia Ploiestiului, in partea de nord a acesteia.

Campia Ploiestiului este situata in partea de nord-est a Campiei Romane, la contactul acesteia cu Subcarpatii de Curbura. Are o suprafata totala de aproximativ 500 km˛; altitudinea scade de la 350 m, la poalele dealurilor subcarpatice la aproximativ 100 m, la confluenta Prahova-Teleajen. Este ultima unitate de relief strabatuta de raul Prahova, inainte de varsarea ei in Ialomita. In partea de nord-vest, la contactul cu Subcarpatii de Curbura, campia este mai inalta, ajungand la ±350 m altitudine, coborand treptat spre sud-est, la contactul cu campia de subsidenta a Gherghitei, la circa 100 m.

Fig. 3 Campia Romana si pozitia Campiei Ploiestiului

Are forma tipica unui con de dejectie, fiind ingusta in partea de nord 2-2. 5 km latime (la sud de localitatea Banesti), unde culoarul Prahovei se adanceste cu 30-35 m, este dominat de terasa Campina (50-70 m) si se largeste treptat pana la limita sudica unde atinge circa 25 km. Limita de nord este o zona de contact intre Subcarpati si campie, o fasie mai ingusta sau mai lata, in functie de modul transant sau tranzitoriu in care se realizeaza trecerea de la o varietate de forme de relief si relief, la alta. Spre nord-vest Campia Ploiestiului patrunde ca un golf, pana la marginea depresiunii Mislea, la sud de localitatea Banesti. In continuare limita nordica se continua pe la poalele dealurilor:Tintea (404. 6 m), Paulesti-Poiana Mare (337. 5), Pleasa-Seciu (406. 4 m) pe aliniamentul localitatilor Urleta, Baicoi, Tintea, Gageni-Paulesti, Blejoi, Ploiestiori. In vest si est limitele se insinueaza pe interfluviile Prahova-Provita, in vest si Prahova-Teleajen in est. Sunt fasii inguste care corespund unor terase joase si unor generatii de vai torentiale. Limita sudica este marcata de interfluviul Prahova-Cricovul Dulce, la sud de localitatea Manesti, de unde Prahova isi schimba directia de curgere spre est, devenind paralela cu Ialomita. In continuare, limita sudica se traseaza pe interfluviul Ialomita-Prahova, pana la confluenta acesteia din urma cu Teleajenul.

Pe raza localitatii Blejoi se intalnesc paralela de 45 ° latitudine nordica cu meridianul de 26 ° longitudine estica.

Fig. 4 Pozitia orasului Ploiesti si a zonei inconjuratoare in cadrul judetului (sursa:www. rotravel. com)

2. 2 Geologia si resursele de subsol

Din punct de vedere geologic spre nord formatiunile pliocene cutate ale dealurilor intra in contact cu cele pleistocene si holocene ale campiei.

Campia Ploiestiului se identifica cu vastul con de dejectie al Prahovei, la baza fiind o zona de cutare in domuri si cuvete. Aceasta zona reprezinta prelungirea spre sud a Subcarpatilor, denumita ‘Subcarpatii ascunsi’. Cutele sunt tinere, in curs de formare, manifesta tendinta de inaltare, ceea ce demonstreaza continuarea pana in actual a orogenului carpatic. Cercetarile geologice au dovedit ca aluviunile pleistocene superioare larg raspandite acopera o structura cutata, legata de procesul de migrare a sarii catre suprafata. Popp, in 1939, considera Campia Ploiestiului o falsa campie. Marea grosime a depozitelor aluvionare la vest de Ploiesti (60-80 m ) demonstreaza o lasare a cutelor. Geneza campiei are legatura cu miscarile de inaltare in bloc a Subcarpatilor in Pleistocen. Mentinerea si chiar accentuarea in Pleistocen a denivelarii dintre dealuri si campie a facut ca in permanenta la poalele Subcarpatilor sa aiba loc acumulari de pietris. Astfel conul de dejectie este format din pietrisuri fluviatile cu intercalatii discontinue de nisipuri, argile si luturi. (M. Gheorghe, 2005)

Din punct de vedere geologic, Campia Ploiestiului se afla la contactul dintre zona mio-pliocena a Depresiunii Precarpatice (avanfosa carpatica) si Platforma Moesica (sau Valaha). De-a lungul faliei pericarpatice ‘depozitele miocene inferior si chiar cele paleogene ale Depresiunii Pericarpatice incaleca peste depozitele Sarmatianului inferior sau ale Tortonianului Platformei Moesice’ (C. Beca, D. Prodan, 1983, Geologia zacamintelor de hidrocarburi). Istoria geologica a campiei incepe in era Neozoica. Oligocenul este constituit din mase enorme de noroi bogate in materii organice, care au reprezentat roca mama pentru majoritatea resurselor de hidrocarburi subcarpatice. In timpul Acvitanianului, clima desertica determina depunerea unei serii de marne argiloase, nisipuri, micacee. Se remarca o grosime mare a stratelor din Burdigalian si Dacian-Romanian. Dacianul este constituit din nisipuri, marne, argile cu carbuni, pietrisuri, iar Romanianul este marno-argilos sau marno-nisipos.

La inceputul Cuaternarului, Campia Ploiestiului se infatisa ca o zona puternic adancita (colmatata ulterior). Marea sedimentare din Campia Ploiestiului coincide cu formarea vastului con de imprastiere al Prahovei, unde cuaternarul atinge valoarea sa maxima-120 m. Pleistocenul inferior este reprezentat printr-un complex de pietrisuri, nisipuri, bolovanisuri, cu intercalatii de argile, cunoscute sub denumirea de ‘pietrisuri de Candesti’. Extensiunea acestor strate in zona de campie a fost demonstrata prin forajele executate in sesul aluvionar Prahova-Teleajen. Pietrisurile apar si la zi, in profilele unor torenti sau in santurile ce insotesc reteaua de drumuri;sunt alcatuite din roci apartinand stratelor de Sinaia, Comarnic, Cornu sau Brebu. Acest lucru dovedeste prezenta Prahovei inca de la inceput pe traseul actual si preluarea prin transport a formatiunilor strabatute de ea sau de afluentii sai.

Fig. 5 Sectiune geologica prin zona cutelor diapire (dupa M. Gheorghe, 2005)

Depozitele aluvionare apartinand terasei inalte, respectiv ‘terasei Baicoi’, au fost atribuite Pleistocenului superior; sunt alcatuite din pietrisuri, acoperite de depozite loessoide reprezentate pein argile nisipoase, roscate. Aluviunile terasei Campina, impreuna cu depozitele loessoide care le acopera, au grosime de 10-25 m. In zona de contact morfologic dintre Subcarpati si campie, apar in Pleistocenul superior argile rosii cu intercalatii de nisipuri argiloase sau argile de culoare cenusie-galbuie. Aluviunile terasei joase , cu grosimi intre 5 si 10 m, sunt constituite din pietrisuri si nisipuri si sunt atribuite partii inferioare a Holocenului.

Pe o suprafata destul de intinsa, corespunzand sesului aluvial Prahova-Teleajen, s-au depus in Holocenul superior o serie de depozite tinere, in general uniforme. Sunt alcatuite la baza din pietrisuri cu stratificatie torentiala, cu lentile subtiri de nisipuri grosiere si marunte, iar spre suprafata din nisipuri fine, argiloase. Grosimea depozitelor atinge 20-30 m. Acestea dovedesc o miscare de subsidenta destul de intensa. Ea explica si oscilatiile largi ale Prahovei si Teleajenului.

La suprafata este de remarcat prezenta unei benzi de pietris de 2-3 m latime, pe alocuri foarte stearsa sau chiar disparuta de tot, cunoscuta sub numele de ‘brazda lui Novac’. Aspectul actual este de movile razlete, depasind cu putin 0. 5-0. 7 m. Au o orientare generala care a permis reunirea intr-o linie continua din apropierea Craiovei, trecand Argesul, Ialomita. In Campia Ploiestiului se afla aproape de localitatea Manesti, la nord de Targsoru Vechi, zona Garii de Sud din Ploiesti. S-au emis mai multe ipoteze asupra originii sale, dintre care se remarca cea a lui Tocilescu, care ii atribuie origine antropica:“aceasta mare opera de intarire este datorata Imparatului Traian, care marca prin ea hotarul Imperiului Roman”. Aceasta poate fi o dovada a originii mult mai vechi a orasului Ploiesti.

Paturile sedimentare tertiare de fundament si cuaternare nu s-au pastrat in pozitia orizontala in care s-au depus. Dimpotriva, ele sunt cutate si deformate, ceea ce atesta producerea unor miscari tectonice de mare amplitudine. Etajele surprinse prin foraje nu formeaza o serie absolut continua; ele sunt separate prin discordante-explicate prin faptul ca regiunea s-a deformat in intervalul dintre aceste etaje, ca reflex al miscarilor ce au provocat ridicarea catenei carpatice. Rezultatul a fost dislocarea si cutarea intensa a tuturor straturilor care constituie subsolul regiunii.

Miscarile tectonice din timpul Cuaternarului au stimulat acumulari de materiale din conurile de dejectie ale Prahovei si Teleajenului, determinand si dese schimbari ale cursurilor raurilor. Prahova a curs pe actuala vale a Dambului, dovada fiind si valea mult prea mare fata de puterea paraului, dar si pe actuala vale a Cricovului Dulce; se varsa in Ialomita, la 45 km amonte de actuala confluenta. Provita a fost impinsa de aluviunile aduse de Prahova, devenind afluent al Cricovului Dulce, initial fiind afluent al acesteia. Campia este la nivelul terasei 2 (terasa Campina), acesta reprezentand al doilea nivel aluvionar ca faza din acumularea campiei piemontane.

Resursele de subsol din zona studiata sunt reprezentate de hidrocarburi la Chitorani si Targsoru Vechi, nisip si pietris in albia raurilor Prahova si Teleajen (balastiere sunt la Bucov si Blejoi), argile comune in Bucov.

2. 3 Relieful

Relieful major este de campie piemontana-subcarpatica (de tip conuri-terase). S-a format pe fundament carpatic, puternic subsident in Romanianul superior-Pleistocenul inferior si moderat subsident in Pleistocenul mediu, peste care s-au depus sedimente corespunzatoare a doua nivele de conuri piemontane, echivalente teraselor 3 si 2 din Subcarpati;ultimul nivel este imbucat in cel anterior (M. Gheorghe, 2005).

Formele de relief prezente sunt: luncile, terasele si interfluviile.

Luncile sunt influentate de revarsarile si inundatiile provocate de rauri. Sunt total inundabile, raurile prezentand tendinte de divagare. Se caracterizeaza prin brate parasite, balti si mlastini. Luncile Prahovei si Teleajenului sunt asimetrice, aceasta caracteristica fiind specifica raurilor la trecerea din zona subcarpatica spre campie, din cauza diferentei de panta. In lunca Prahovei apar despletiri, acumulari sub forma de ostroave, grinduri si plaje. In cazul Teleajenului, malurile sunt scunde, iar lunca este larga. Sunt alternante sectoarele de despletire cu cele cand apa curge pe un singur fir; si in lunca acestuia sunt prezente acumularile.

Terasele au forma de evantai larg deschis spre sud; ele dovedesc sensuri diferite ale scurgerii apelor fata de cele actuale.

Interfluviul reprezinta spatiul geomorfologic dintre doua vai. Important este interfluviul Prahova-Teleajen, pe care sunt situate majoritatea localitatilor studiate; exceptie fac Bucov si Paulesti, comune situate la contactul cu Subcarpatii.

Zona in care se afla localitatile studiate se incadreaza din punct de vedere hipsometric in doua categorii:

-intre 150 si 200 de metri, localitatile Blejoi si Targsoru Vechi;

-intre 100 si 150 de metri, localitatile Barcanesti, Berceni si Brazi.

Procesele geomorfologice actuale sunt eroziunea si acumularea fluviatila. Eroziunea se manifesta pe malurile concave si in zonele de meandrare, iar acumularea pe malurile convexe si in albie. La acestea se adauga prabusirile de mal, pe malul drept.

2. 4 Elemente climatice

Factorii genetici care determina clima unei regiuni sunt: radiatia solara, circulatia generala a atmosferei si suprafata subiacenta activa.

Radiatia solara

Campia Ploiestiului este strabatuta in jumatatea sa nordica de paralela de 45° latitudine nordica si de aceea beneficiaza de un regim termic moderat. Radiatia solara globala ­(ca insumare a celei directe si difuze) are valoarea de 1. 10 cal/cm˛/min in timpul verii. Media anuala este de 127. 5 kcal/cm˛ si un numar de zile de stralucire a soarelui de aproximativ 2200 ore. In timpul anului valoarea maxima a radiatiei solare este in iulie, iar cea minima in ianuarie. Vara, la amiaza, se inregistreaza 0. 70-0. 72 cal/cm˛/min. Bilantul radiativ reprezinta diferenta dintre suma radiatiilor primite si cele cedate de Pamant. In cazul Campiei Romane are valoarea de peste 45 kcal/cm˛. Ziua, radiatia absorbita este mai mare decat cea cedata pentru ca noaptea bilantul radiativ sa fie negativ. De asemenea valori negative sunt inregistrate si in timpul iernii.

Circulatia generala a atmosferei

Aceasta evidentiaza dinamica maselor de aer. La nivelul intregii tari predominanta este cea vestica, la care se adauga specifice Campiei Ploiestiului, cele sudice si nordice.

Circulatia vestica are frecventa cea mai mare (peste 45 % din situatii), se face din vest, fiind activa in orice luna a anului. Da precipitatii bogate, zile placute iarna ( zapada) si instabilitate vara.

Circulatia polara are frecventa destul de mare ( 30%) si se inregistreaza iarna (da zapezi importante, vanturi intense ce provoaca viscole) dar este activa si in celelalte sezoane cand determina vreme rece in intervale de cateva zile si precipitatii.

Circulatia dinspre sud poate da fie zile calduroase cu averse (cand masele de aer tropical traverseaza Marea Mediterana), fie zile cu temperaturi ridicate ce provoaca uscaciune si seceta (masele provin din Orientul Apropiat). Sunt frecvente in sezonul cald, dar uneori se manifesta si in lunile reci.

Circulatia generala a atmosferei constituie cauza principala a variatiilor neperiodice a vremii care imprima climei un caracter dinamic.

Suprafata subiacenta activa

Relieful Campiei Ploiestiului este monoton, cu usoare denivelari convexe, cu o panta mica si expozitie sudica, care nu induc modificari semnificative ale principalelor elemente climatice.

O mica diferenta ar fi intre fruntile teraselor Prahovei si Teleajenului, care in general au expozitie vestica sau estica-dimineta cele vestice raman umbrite pentru ca dupa-amiaza sa primesca o cantitate mai mare de caldura decat cele estice;acest lucru se reflecta si in durata stratului de zapada sau inghetului.

Vegetatia, prin palcurile de padure ramase (Romanesti, Crangul Lui Bot, Beizdadel, Paulesti) determina un topoclimat specific: regim termic moderat (vara temperaturi cu 1-2° C mai scazute si iarna cu 1-2° C mai ridicate decat in zonele invecinate, umezeala mare a aerului si solului, predominarea calmului in interior).

Suprefetele acoperite cu apa sunt reduse in aceasta zone (Prahova, Teleajen, cateva rauri mai mici cu caracter temporar si cinci lacuri mai reduse) dar determina particularitati topoclimatice, prin proprietatile fizice ale apei.

In functie de particularitatile principalelor elemente climatice, Campia Ploiestiului a fost incadrata in sectorul de provincie climatica de tranzitie, de la influentele climatice oceanice si submediteraneene, la cele de ariditate.

Particularitatile geografice determina o individualitate climatica:

-expunerea sudica;

-relativa omogenitate a suprafetei topografice, cu mici denivelari determinate de culoare de vale si de terase;

-lipsa unor obstacole orografice si deschiderea larga catre toate directiile de vant;

-particularitatile sezoniere ale vegetatiei naturale si ale culturilor agricole.

Temperatura medie anuala in perioada 1973-1993 la statia meteo Ploiesti a fost de 10. 6° C, iar in perioada 1994-2003 a fost de 10. 8° C, sensibil mai ridicata. Daca am compara cu temperatura medie anuala la Campina, care a fost de 9. 3° C si cu cea de la Bucuresti Filaret, care a fost de 10. 9° C, putem observa ca temperatura creste de la nord la sud, odata cu scaderea altitudinii (diferenta de latitudine este mica si implica modificari ale temperaturii cu cateva zecimi de grad). Comparativ cu temperaturile medii multianuale se observa variatii neperiodice, influentate de frecventa si intensitatea advectiilor diferitelor mase de aer. Amplitudinea termica este de 21. 6° C.

Temperaturile lunilor ianuarie si  iulie desemneaza valorile specifice pentru cea mai rece si cea mai calda luna a anului. In ianuarie temperatura medie este de -2. 1° C, in perioada 1994-2003 fiind mai ridicata, ajungand la -1. 7° C. Caracteristice pentru sezonul rece sunt inversiunile termice, Campia Ploiestiului “functionand” ca o depresiune in care aerul, alunecand descendent pe pantele din nordul regiunii, se raceste in continuare radiativ. Astfel se explica o temperatura medie anuala mai ridicata la Campina, de -1° C, decat la Ploiesti. In iulie temperatura medie a fost de 22° C, in perioada 1973-1993, si de 22. 8° C, in perioada 1994-2003.

Durata medie a intervalului cu temperaturi medii zilnice pozitive este cuprinsa intre 276 si 302 zile. Temperatura maxima absoluta este de 41. 2° C, inregistrata la 5 iulie 2000, iar cea minima absoluta este de -24° C, inregistrata la 26 ianuarie 2000. Numarul noptilor geroase, cu temperatura minima sub -10° C, determinate de advectiile de aer rece, polar este intre 3 si 21 de zile. Zilele cu inghet se inregistreaza din noiembrie pana in martie si sunt de regula 92-121 de zile. Zilele de vara, cu temperatura maxima peste 25° C, se produc din martie pana in octombrie, dar mai mult de 70% se inregistreaza din iunie pana in august. Se inregistreaza un numar de 91-118 zile, ca urmare a frecventei mai mari a advectiilor de aer cald, tropical si continental.

Fig. 6

Fig. 7

Precipitatiile medii anuale sunt de 588 mm. In intervalul 1994-2003 se observa o usoara crestere a cantitatii de precipitatii, ajungand la valoarea de 604. 3 mm. Cele mai mari cantitati de precipitatii se inregistreaza datorita unei activitati ciclonice si a unor invazii de aer umed (de exemplu in anul 1997 s-au inregistrat 914. 5 mm). Cele mai mici cantitati de precipitatii se inregistreaza datorita activitatii anticiclonice, cu advectii de aer tropical sau estic (cele mai mici valori s-au inregistrat in 2000-323. 8 mm).

Maximul pluviometric se inregistreaza in mai-iunie (60-80 mm), iar minimul pluviometric in februarie-martie (20-40 mm). Cea mai mare parte din cantitatea de precipitatii se inregistreaza in semestrul cald al anului, din aprilie pana in septembrie. Cele mai mari cantitati lunare de precipitatii au avut caracter exceptional si au provenit din averse, de exemplu-230. 2 mm in august 1997 sau 155. 9 mm in iunie 2001. [1]

Fig. 8

Fig. 9

Vanturile

Sunt conditionate de deplasarea maselor de aer deasupra tarii noastre si implicit in zona studiata. Dominante sunt vanturile din directia nord-estica (17. 5%) si nordica (15. 1%), canalizate pe culoarul Prahovei. Vanturile din celelalte directii au urmatoarele ponderi: vestica-12. 4%, sudica-3%, estica-10. 7%. Viteza medie anuala este conditionata de relieful neted al campiei, dar mai ales de temperatura si presiunea maselor de aer. Cele mai mari valori sunt iarna, iar cele mai mici valori vara. Viteza medie este de 2-4 m/s, media multianuala (1994-2003) fiind de 3. 2 m/s. Cele mai mari viteze au vanturile de est-3. 7 m/s, urmate de cele din sud-vest, cu 3. 4 m/s. Dintre vanturile neperiodice isi fac simtita prezenta vanturile de tip foëhn, in nordul si nord-estul campiei si crivatul, iarna, in estul si sudul campiei.

Uscaciunea si seceta sunt fenomene climatice complexe, principalul factor fiind lipsa precipitatiilor. Numarul mediu anual de luni cu fenomene de uscaciune si seceta este de 2 luni. Perioadele de uscaciune sunt frecvente iarna (ianuarie-februarie), vara (iunie-iulie), toamna (noiembrie) si primavara (aprilie). Perioadele de seceta sunt:august-septembrie, noiembrie-decembrie, martie-aprilie. Indicele de ariditate de Martonne are valoarea 30. In perioada 1993-2004 nu au fost perioade de uscaciune sau seceta care sa afecteze major productia agricola.

2. 5 Hidrografia

Apele subterane si izvoarele

Apele subterane constituie sursa permanenta in alimentarea raurilor, avand un rol esential in perioadele secetoase. Prin pozitie sunt aproape de suprafata sau la adancimi variate. Mai sunt clasificate si ca zonale sau azonale. In Campia Ploiestiului cele zonale sunt cantonate in conul de dejectie Prahova-Teleajen, iar cele azonale sunt situate in lunci. In conul Prahova-Teleajen sunt strate acvifere libere (in partea superioara) si captive in partea inferioara, datorita materialului sedimentat neomogen si a pemeabilitatii diferite a depozitelor cuaternare. Adancimile sunt de 20-60 m in nord si 2-5 m la contactul cu campia de divagare.

Stratul acvifer superior este alcatuit din mai multe orizonturi de pietrisuri intercalate cu depozite argiloase, cu o grosime de 10-35 m, cantonat sub sol. Se desfasoara la zi, formand un aliniament de izvoare, care alimenteaza cateva parauri mici, cum ar fi Ghighiu, Rece etc. Apele de adancime sunt ape fosile, in parte de zacamant, care insotesc stratele petroliere, in partea de nord si la mari adancimi, potabile, in partea de sud.

Izvoarele apar la baza conurilor de dejectie, la contactul cu campia de subsidenta (Viroaga, Puturosu, Soava, Paraul Rece), sau din depozitele aluviale ale luncilor principalelor rauri-Prahova, Teleajen, Cricovul Dulce, aparand de obicei la contactul dintre albiile majore si minore ale vailor raurilor. Cele mai multe sunt temporare, secand in sezonul cald.

Apele de suprafata

Densitatea retelei hidrografice este de 0. 2-0. 4 km/km˛. In nord-vestul campiei se intalnesc suprafete relativ intinse unde densitatea retelei hidrografice este 0, datorita grosimii mari a depozitelor aluviale si implicit a adancimii mari la care se gasesc apele subterane. La sud-est de Ploiesti densitatea creste la 0. 8-1. 0km/km˛, datorita unei linii de izvoare de-a lungul curbei de nivel de 120 m.

Scurgerea maxima are loc la topirea zapezilor, ploi torentiale, ploi de lunga durata sau actiunea lor combinata. Primavara scurgerea este mare datorita topirii zapezilor, ploilor, vegetatiei slab dezvoltate, care nu poate retine apa, evaporatia redusa si solul saturat cu apa care franeaza infiltratiile. Vara si toamna apele mari apar datorita unor ploi de lunga durata sau cu caracter torential, cand urmeaza unor perioade umede. Iarna acestea apar mai ales in februarie, datorita topirii zapezilor si ploilor. Primavara este sezonul cu frecventa cea mai ridicata a scurgerii maxime.

Scurgerea minima apare iarna datorita precipitatiilor sub forma de zapada si temperaturilor scazute, care favorizeaza inghetul apei in rauri, la sfarsitul verii si inceputul toamnei, datorita precipitatiilor reduse si evapotranspiratiei ridicate. Scurgerea minima se reflecta si in degradarea calitatii apelor, volumele prea mici din albie neputand asigura o dilutie si o autoepurare eficienta.

Prahova si Teleajen sunt principalele axe de drenaj ale apelor, la care se adauga Cricovul Dulce, care aduna apele din sud-vestul campiei. Toate aceste rauri fac parte din bazinul hidrografic al Ialomitei.

Prahova izvoraste in aval de Predeal, formandu-se dupa confluenta cu Polistoaca, Joita si Rasnoava, la altitudinea de 1020 m. In zona de campie strabate 125 km; in sud-estul campiei conflueaza cu Teleajenul. In aceasta zona, caracteristic este coeficientul ridicat de sinuozitate.

Fig. 10 Valea Prahovei la Stancesti (mai 2009)

Teleajenul izvorareste la cca. 1720 m, pe versantul sudic al Ciucasului. In campie are ca afluenti: Dambu, Ghighiu, Leaotu, Bucovel. Albia este larga, cu multe ostroave si despletiri.

In Campia Ploiestiului sunt 2 canale antropice: Iazul Morilor, despletire importanta, cu o lungime de 26 km, care porneste din dreptul localitatii Magurele, primeste Bucovelul si revine in Teleajen la Berceni si Leaotul-canal de aductiune pe stanga Prahovei, cu o lungime de 51 km, care porneste de la Podul Floresti. Asigura apa pentru irigatii dar si apa necesara zonei industriale Ploiesti Sud.

Fig. 11 Valea raului Teleajen la Bucov (oct 2008)

Lacuri

Lacuri naturale nu exista in Campia Ploiestiului doar antropice.

Lacurile din zona studiata sunt:

-Paulesti-complex de 3 lacuri, in comuna Paulesti, cu o suprafata de 27. 10 ha;

-Pleasa, in comuna Bucov, cu o suprafata de 20. 92 ha;

-Targsoru Vechi, in comuna Targsoru Vechi, cu o suprafata de 16. 62 ha;

-Bucov, in comuna Bucov, cu o suprafata de 10. 76 ha;

-Plumpes, in comuna Targsoru Vechi, cu o suprafata de 1. 46 ha.

Toate lacurile sunt utilizate pentru piscicultura.

2. 6 Elemente biopedogeografice

Campia Ploiestiului face parte din zona nemorala (a padurii de stejar), subzona padurilor de stejari submezofili-termofili. In sud-est apare contactul cu silvostepa. Vegetatia intrazonala este cea de lunca, acvatica, palustra, segetala si ruderala.

Predominant este stejarul pedunculat (Quercus robur), care formeaza asociatii vegetale in luncile raurilor, impreuna cu gorunul (Q. petraea), carpenul (Carpinus betulus), alunul (Corylus avellana). Subarboretul este format din mar paduret (Malus silvestris), paducel (Crataegus pentagyna), cornul (Cornus mas). Apare si teiul (Tilia cordata, Tilia platyphyllos), de exemplu la Crangul lui Bot. Padurile de lunca sunt formate din anin negru (Alnus glutinosa), plopul alb (Populus alba), plopul negru (Populus nigra), salcii (Salix triandra, S. pentandra, S. fragilis).

Pe locul padurilor defrisate si la contactul cu zona de silvostepa apar, pe locurile necultivate, pajisti de campie. Pajistile care apar in locul padurilor de stejar sunt formate din Poa pratensis si alte graminee-Festuca valesiaca, Agropyrum repens, Trifolium. In sud-est, spre zona de silvostepa pajistile sunt formate din Festuca valesiaca, graminee-Poa bulbosa, Agropyrum repens si dicotiledonate.

Vegetatia palustra este formata din:Phragmites (stuf), Typha (papura), Scirpus, Juncus, Carex, formand fitocenoze ierboase in luncile raurilor.

Vegetatia segetala insoteste culturile agricole, iar cea ruderala asezarile omenesti si caile de comunicatie.

Fauna este formata din lup, iepure, vulpe, mistret, pisica salbatica, veverita, cerb, rozatoare, sarpele de alun, iar dintre pasari gaita, grangurele.

Fauna azonala apare in lunci si este formata din pasari-acvila de camp, gaita de padure, mierla, pitigoiul, cucuveaua.

Dintre pesti apar mreana, cleanul, scobarul, linul. Numeroasele unitati industriale si exploatarile petroliere, prin reziduurile deversate in aceste ape, duc la poluarea accentuata si implicit reducerea sau chiar disparitia faunei acvatice.

Formatiunile forestiere sunt:

-sleauri de campie de stejar;

-plopisuri amestecate, cu plop alb si negru;

-stejarete pure;

-sleauri de lunca;

-frasinete.

Sleaurile de campie de stejar ocupa o suprafata intinsa pe dreapta Prahovei (Varnita, Misleanca, Tinosu). Sunt formate din stejar pedunculat, frasin, plop alb. Etajul inferior este format din tei, carpen, ulm, jugastru. Subarboretul cuprinde specii de paducel, sanger, maces, soc, lemn cainesc, alun, iar cel ierbos cuprinde specii de mull.

Fig. 12 Vegetatie de lunca, in zona localitatii Stancesti (raul Prahova)

In regiunea Campiei Ploiestiului, solurile sunt reprezentate de clasele molisolurilor (cernisoluri) si argiluvisolurilor (luvisoluri). Molisolurile sunt reprezentate de soluri freatic umede, situate pe terasa inferioara de pe stanga Teleajenului, alaturi de care se gasesc cernoziomuri argiloiluviale, pe terasa de pe dreapta aceluiasi rau. Pe interfluviul dintre Teleajen si Prahova predomina cernoziomurile cambice rendzinice si cernoziomurile rendzinice, formate pe pietrisuri calcaroase la mica adancime, urmate de asociatii de cernoziomuri cambice vertice, cernoziomuri vertice si vertisoluri in extremitatea de sud-est.

Solurile argiloiluviale sunt reprezentate de solurile brun-roscate, desfasurate sub forma a doua fasii pe interfluviul dintre Teleajen si Prahova, urmate de solurile brun-roscate luvice amplasate pe dreapta raului Dambu.

Din clasa solurilor cambice apar soluri brune eu-mezobazice, care ocupa cea mai mare parte a interfluviului dintre Prahova si Cricov.

Solurile hidromorfe apar in partea de sud a campiei, in apropiere de confluenta raurilor Teleajen si Prahova. Acestea sunt reprezentate de lacovisti si soluri gleice, legate in mare masura de zona de subsidenta existenta aici.

In luncile raurilor Prahova si Teleajen predomina solurile neevoluate, constituite din soluri aluviale si protosoluri aluviale, care in extremitatea de sud-est sunt solonetizate.

2. 7 Poluarea si degradarea mediului

Zone critice din punctul de vedere al calitatii apelor subterane

Poluarea principala, cu produse petroliere, a subsolului si apei subterane se afla in zona de sud a municipiului Ploiesti, datorita concentrarii in aceasta regiune a unitatilor de prelucrare petroliera. Se delimiteaza 3 nuclee de origine a poluarii, corespunzand celor 3 mari unitati de prelucrare petroliera: Petrotel-Lukoil, Astra-Romana si Petrobrazi. In zona rafinariilor Astra si Brazi, poluarea se extinde pe 3478 ha. Poluarea petroliera are o lunga istorie, paralela cu inceputurile extractiei si prelucrarii titeiului. Adancimea stratului imbibat cu produse petroliere este de 4-6 m de la suprafata; iar grosimea stratului petrolifer variaza de la 0, 01m la 1 m. Produsul petrolier curge pe suprafata panzei freatice in directia sud-est, cu o viteza de cca. 10-50 m/an. Produsul petrolier are compozitie diferita, in general cu componenti grei. Deasupra stratului imbibat cu produs petrolier exista o zona de sol poluat cu produs petrolier (prin variatia nivelului panzei freatice) si zona de gaze grele. In comunele Berceni, Barcanesti si Tatarani, produsul petrolier a patruns in fantanile locuitorilor.

Contaminarea solului in stratul acvifer este rezultatul unei poluari in timp, ce se datoreaza in principal defectiunilor aparute in timpul exploatarii la unele retele de conducte sau de canalizare de pe teritoriul rafinariilor, la conductele de transport titei si produse prelucrate intre rafinarii, depozite sau de transport in tara. La aceasta au mai contribuit cutremurele, accidentele din timpul razboiului etc.

Se constata in ultima vreme micsorarea grosimii stratului de produs petrolier precum si a vitezei de inaintare a poluarii in stratul freatic din zona de sud a municipiului Ploiesti, aceasta datorandu-se diminuarii aportului de la unitatile de prelucrare a titeiului si de transport a produselor prin: reparatii capitale la conducte, punerea in functiune a instalatiilor de epurare, incinerare, scaderea cantitatii prelucrate, recuperarile din subteran artizanale si in sistem organizat de catre marile unitati precum si datorita supravegherii permanente a activitatii unitatilor.

Astfel, in zona rafinariilor s-a impus monitorizarea calitatii apelor subterane, atat in incinta, cat si in vecinatati, fiecare rafinarie creandu-si propria retea de monitorizare in zona de influenta.

Fig. 13 Extinderea poluarii cu produse petroliere in 2003

Fig. 14 Extinderea poluarii cu produse petroliere in 2006

- in zona Berceni, dupa o stagnare a valorii medii in 2003 si 2004 (2, 59 mg/l si respectiv 2, 45 mg/l), se constata o scadere semnificativa in 2004 (0, 78 mg/l), valoare ce se reduce la mai mult de jumatate in anul 2006 (0. 32 mg/l);

-in zona Barcanesti se constata o scadere a valorii medii a concentratiei de hidrocarburi totale din 2003 pana in 2005, de la 4, 18 mg/l, la 2. 04 mg/l, in anul 2006 (valoarea medie ramanand la acelasi nivel –2. 33 mg/l) ; din punct de vedere al valorilor maxime se constata o scadere semnificativa de la 103. 73 mg/l (2003), la 17. 08 mg/l (2006);

-in zona Brazi concentratia medie de hidrocarburi totale a scazut de 4 ori, de la 10. 33 mg/l, in 2003, la 2. 57 mg/l, in 2006.

Se poate observa ca la nivelul anului 2003 poluarea este accentuata, nivelul de hidrocarburi avand valori foarte mari, cea mai afectata localitate din zona analizata fiind Barcanesti. Aceasta poluare s-a redus la nivelul anului 2006 la nivelul intregii regiuni, insa s-a extins suprafata afectata.

Zone critice din punct de vedere al poluarii apelor de suprafata

Pricipalii poluatori ai apei sunt: industria, agricultura, depozitarea necontrolata a deseurilor pe malul raurilor, deversarea apelor uzate insuficient epurate, deversari accidentale de produse petroliere. Un indicator al poluarii apelor este calitatea acestora.

Se poate observa ca in regiunea montana apele sunt de categoria I, pentru ca in regiunea de campie sa fie de categoria II, III si degradate. Pe cea mai mare parte a lungimii sale Prahova este de calitatea a II-a, pentru ca in aval de Brazi apele sale sa devina de categoria a III-a, iar dupa confluenta cu Teleajen intra in categoria ape degradate.

Incepand din regiunea deluroasa, apele raului Teleajen fac parte din categoria a II-a de calitate, pentru ca dupa confluenta cu Dambul, apele sale sa devina degradate.

Fig. 15 (sursa:www. apmph. ro)

Municipiul Ploiesti este marele poluator al Dambului, acesta avand ape de    

categoria a III-a pe teritoriul municipiului. Dambul devine colectorul tuturor apelor uzate ale rafinariilor situate in partea de SE a orasului si a deseurilor care se depoziteaza pe malurile sale. In concluzie, in comuna Berceni sunt cele mai poluate ape de suprafata, facand parte din categoria apelor degradate.

Poluarea aerului

Datorita concentrarii activitatilor de prelucrare a titeiului in jurul muncipiului Ploiesti, aceasta zona a fost tinuta sub observatie in ceea ce priveste evacuarea de poluanti in atmosfera. Desi de-a lungul perioadei de masuratori s-au constatat atat cresteri cat si scaderi ale concentratiilor unor poluanti, nivelul acestora se mentine in zona limitelor admise, ceea ce face ca societatile ce isi desfasoara activitatile in zona Ploiestiului sa ia masuri imediate si eficiente pentru reducerea cantitatilor noxelor evacuate si a riscului de accidente majore. Aceste masuri au fost cuprinse in programele de conformare al marilor companii si sunt in curs de implementare, dar costurile ridicate ale unora dintre ele conduc la esalonarea lor in timp.

Poluantii chimici ca SO2, NO, NO2, CO, CO2, hidrocarburi, Pb si pulberile in suspensie sau sedimentabile, au concentratii mai ridicate in incinta platformei petrochimice Petrobrazi, cu depasiri ale concentratiilor maxime admise in anumite conditii climatice.

Deseuri

Pe teritoriul judetului au fost identificate 106 depozite de deseuri menajere (inclusiv in zone rurale) neamenajate, care ocupa o suprafata totala de 48, 5 ha. Cantitatea de deseuri menajere (sau asimilabile) produsa a fost in anul 2001 de aproximativ 400. 000 tone.

La nivelul judetului Prahova, singurul depozit autorizat pentru depozitarea atat a deseurilor menajere cat si a celor industriale inerte este depozitul ecologic de la Banesti.

La Petrobrazi exista bataluri de stocare a deseurilor industriale (namoluri de la rafinare, slamuri, gudroane acide) care necesita depozitare permanenta si ecologizarea zonei de depozitare.

Fig. 16 Deseuri in lunca raului Prahova (Stancesti)

Zmogotul

Sursele de zgomot si vibratii sunt reprezentate de activitatile din zonele industriale, precum si mijloacele de transport ce tranziteaza comunele studiate.

2. 8 Riscuri naturale si tehnogene

Riscuri naturale

Riscurile naturale la care sunt supuse comunele studiate sunt reprezentate de inundatii, in zona satelor Stancesti si Stejaru (revarsarea raului Prahova) si satului Bucov (revarsarea raului Teleajen).

In satele Targsoru Vechi, Zahanaua, Romanesti si Puscasi terenurile sunt supuse riscului de supraumezire prin ridicarea nivelului freatic sau prin irigare, pentru care sunt necesare lucrari de desecare si drenaj. In satele Stancesti, Stejaru, Berceni, Catunu si Tantareni terenurile sunt relativ stabile, cu risc variat de inundatie si colmatare, pentru care sunt necesare lucrari de indiguire si intretinere a albiilor, regularizarea cursurilor de apa. In toate celelalte sate terenurile sunt stabile, fara risc de degradare.

Regiunea studiata se incadreaza in zona seismica B, cu Ks (gradul seismic de calcul) egal cu 0. 25 ; se caracterizeaza printr-o seismicitate destul de pronuntata (7-8 grade pe scara Richter).

Riscuri tehnogene

Batalurile folosite pentru depozitarea deseurilor de la prelucrarea titeiului si iazul de decantare aprartinand I. E. Brazi, de pe stanga raului Prahova, reprezinta risc accidental de deversare sau infiltrare in apele subterane si sol. In afara de batalurile din industria petroliera, in 2004 au fost identificate tone de pesticide la diferite societati agricole, din care 4, 8 t au fost transferate la Ploiestiori, la Directia Fito-Sanitara Prahova, din cauza degradarii lor si a faptului ca nu mai prezentau garantii de securitate.

Conductele de petrol, ca instalatii si prin trasee, pot prezenta fenomene de coroziune, uzura, fisurari, spargeri generatoare de infiltratii. O situatie care poate fi folosita drept exemplu a fost cea din august 2002, cand mai multe tone de titei au ajuns in raul Prahova, dupa ce o conducta ce transporta produse petroliere a fost rupta de apa, in zona Manesti, din cauza ploilor din ultimele zile, care au facut ca debitul raului sa creasca; a existat pericolul ca unda de petrol sa ajunga si in Dunare. Raul a fost acoperit pe o lungime de zeci de kilometri, dupa ce conducta care transporta titei de la Ticleni catre Combinatul Petrobrazi a fost sparta. In Stancesti se simtea patrunzator mirosul de combustibil.

Apele de suprafata sunt influentate de balastiere, care pot schimba linia talvegului

si chiar cursul albiilor si indirect prin deversarile apelor industriale.

In zona studiata sursele potentiale de risc sunt reprezentate de Petrobrazi si Matizol Berceni. Petrobrazi prezinta risc de poluare a aerului, a apelor subterane si Prahovei, risc de explozie si incendiu. Poate polua cu produse petroliere, fenoli, sulf, sulfati, suspensii, acetona si cloruri. Matizol Berceni prezinta risc de incendiu si de poluare cu deseuri, detergenti, suspensii, substante organice, hartie, produse petroliere si cianuri.  

3. ELEMENTE DE GEOGRAFIE ISTORICA

In regiunea studiata, exista dovezi ale locuirii inca din paleolitic si neolitic. Treptat, asezarile si-au marit suprafata si numarul de locuitori, in relatie directa cu dezvoltarea spatiului inconjurator si implicit a Ploiestiului

Barcanesti 

Primul document care atesta asezarile de azi nu se refera la Barcanesti, ci la satul Ghighiu. La 25 ianuarie 1471, Radu cel Frumos semna la Gherghita un hrisov, prin care consfintea unui anumit One, ocina la Ghegheu. Nu trec decat cinci ani si, la 4 iulie 1476, Basarab (cel Batran) Laiota emite, tot la Gherghita, un alt hrisov, prin care ratifica lui Ona si fiilor sai Stan si Stancul ocina in Barcanesti, de asta data, pe care cel dintai o cumparase de la Corlat si Nan cu 500 aspri.  In anul 1526, un alt voievod, Radu de la Afumati, intarea marelui vistier Neagoe si rudelor sale, mai multe sate, printre care si Barcanesti, in urma unor judecati. In 1555, din nou la Gherghita, Patrascu cel Bun confirma stapanului Dragan o mosie la Barcanesti.  Prin 1884, M. Birngerg deschidea la Tatarani o 'Fabrica de gaz si exploatare padure', cu o capacitate de productie de 1402 tone, iar in 1899 se construieste, tot la Tatarani, o 'fabrica de gaz' deservita de un director si doi lucratori. Dupa unii autori existau, inca din 1899, trei fabrici de gaz la Tatarani.

Berceni

Se crede ca numele asezarii Berceni, vine de la cuvantul 'birciu' care inseamna perceptor, strangator de taxe. Prima atestare documentara care face referire la asezarile de pe teritoriul actual al Berceniului dateaza din 1515. Datorita catorva epidemii severe de holera locul original este distrus si reasezat in locatia lui actuala intre 1814 si 1816. Satul Berceni este atestat in 5 septembrie 1578. Satul Catunu a fost inregistrat in 1608, iar Corlatesti in 1626. Satele Dambu si Moara Noua sunt comparativ sate noi. Asezarea fiind o zona petroliera, a fost bombardata puternic de bombardierele americane in timpul celui de-al doilea razboi mondial, cu scopul de a distruge aprovizionarea cu combustibil a germanilor.

Blejoi

Prima mentiune documentara care atesta existenta localitatii dateaza din perioada 1 septembrie 1486 – 31 august 1487, intr-un hrisov al lui Vlad Calugarul. In ianuarie 1688, se vorbeste despre impartirea unei mari mosii, intre jupaneasa Stanca, ce ia Blejoiul si paharnicul Pana, care ia mosia Ploiestiori. Numele de Ploiestiori este strans legat de targul cu acelasi nume, din vremea domnitorului Mihai Viteazul. Satul Tintareni isi trage numele de la romanii macedoneni stabiliti o data cu bulgarii din orasul Silven, in anul 1831, pe mosia boierului Cantili, romani porecliti , , tintari’’ pentru ca pronuntau , , te” in loc de , , ce”.

Brazi

 In 1974 pe teritoriul comunei Brazi s-au descoperit vestigii din neolitic (in satul Negoiesti), din prima treapta a fierului (in satul Popesti) si din perioada geto-dacilor si din cea a formarii poporului roman (in satul Batesti).

Atestarea documentara dateaza si ea de pe la inceputul secolului al XV-lea, cand Mircea cel Batran intareste, prin 1400-1403, locurile numite 'la Mociurite' (care prin influenta antroponimica vor deveni cu timpul Batesti), scutind locuitorii acestor zone de dari si slujbe. Satul Negoiesti apare si el atestat la mijlocul aceluiasi veac, la 30 septembrie 1454, cand Vladislav al II-lea ratifica unui anume Dragomir Coman o 'ocina' la Negoiesti. Satul Popesti apare atestat documentar pentru prima oara la 28 mai 1691 , cand printre martorii unui proces figureaza si un anume Stan, logofat din Popesti.

Bucov

Asezarea tracica (bronz), dacica (Latene) si straromaneasca (sec V- VII e. n) de la fosta Ferma 11 Chitorani constituie un sit important pentru atestarea continuitatii vietuirii pe Valea Orlei. De asemenea, descoperirile arheologice din punctele Rotari, Ghespari si Tioca, aflate intre lunca Teleajenului si paraul Bucovel au stabilit ca cele trei asezari isi incep existenta in secolul al VIII-lea si dureaza pana spre sfarsitul veacului al X-lea, continand 'numeroase elemente de o pregnanta traditie autohtona daco-romana, care, in ciuda contactelor cu alte populatii, s-au pastrat de-a lungul veacurilor, constituind baza culturii materiale vechi romanesti' (M. Comsa, Cultura materiala).

Evolutia asezarilor dovedeste ca, spre sfarsitul perioadei lor de existenta, ele se reunisera in jurul unui punct fortificat, alcatuind o formatiune politica, punct amplasat in mod prezumtiv 'undeva pe teritoriul satului Bucov, poate pe terasa inalta dintre Garla Morii si Bucovel, din epoca feudalismului dezvoltat'. Similititudinile 'dintre modul de trai al dacilor si cel al locuitorilor din asezarile de la Bucov', elementele de traditie daco-romana din cultura materiala si spirituala a bastinasilor, conjugate cu apropierea drumului roman ce lega Transilvania de Dunare, urmand in mare masura cursul Teleajenului, al 'drumului sarii', conduc la concluzia ca 'populatia de la Bucov este nu numai mostenitoarea unor bunuri apartinand culturii materiale, ci si pastratoarea unor bunuri spirituale de traditie dacica si romana provinciala, care reprezinta un element de continuitate in plus si deosebit de important”.

Prima mentiune documentara a asezarii(daca luam in seama localizarea aici a targului Sacuienilor facuta de C. C. Giurescu in 1943), aflata pana in prezent, ar data de pe la 1431, cand Dan al II-lea scrie tuturor targurilor si vamilor tarii ca a reinnoit privilegiul comercial dat de Mircea cel Batran brasovenilor.

Targsoru Vechi

In aceasta localitate s-au gasit urme de locuire ce definesc toate epocile din paleolitic si pana in secolul al XIX-lea.  

  Epoca romana este una dintre cele mai bine reprezentate in cuprinsul rezervatiei arheologice, aici fiind documentate urmele unui castru si ale termelor amplasate extra-muros ale acestuia.

Perioada post-romana este foarte bine reprezentata in cadrul obiectivelor arheologice cercetate la Targsoru Vechi fiind studiate trei asezari suprapuse, apartinand secolelor al-II-lea- al III-lea, al V-lea – al VII-lea si al VIII-lea – al X-lea d. Chr. , constituind singura suprapunere de acest tip cunoscuta pana in prezent pe teritoriul Munteniei.

Necropola din secolele al III-lea-al IV-lea d. Chr. descoperita si cercetata la Targsoru Vechi, se afla situate la est si sud-est de incinta Curtii Domnesti, insumand pana in prezent un numar de 470 de morminte. Din cercetarile intreprinse in aceasta necropola a putut fi observata existenta a doua orizonturi funerare: primul este reprezentat de necropola sarmatica, al doilea fiind reprezentat de necropola birituala de tip Cerneahov, datata in secolele al III-lea- al IV-lea d. Chr. , cel mai mare ansamblu funerar cercetat

pana in prezent pe teritoriul Munteniei.
    Targul medieval de la Targsoru Vechi este atestat documentar la 6 august 1413 intr-un privilegiu acordat de voievodul Mircea cel Batran brasovenilor. La inceputul secolului al XV-lea Targsorul este mentionat in documente sub numele de Novum Forum.

Paulesti

Localitatea nu e atat de veche, primele asezari fiind facute prin anul 1950 cand si-au construit case doi frati, si anume,   Diaconul Paulescu stabilindu-se aici, celalalt frate locuind in Bucuresti.

Zona suburbana a orasului Ploiesti s-a conturat pe baza densitatii apreciabile a asezarilor, resurselor de subsol, traseele comerciale si de specificul propriei dezvoltari teritoriale. Transformarea orasului dintr-unul mestesugaresc intr-unul industrial in perioada anilor 1900, prin aparitia marilor rafinarii a avut influenta directa asupra zonei suburbane generand deplasari pentru munca, de tipul navetismului, dar si reconvertirea acesteia la activitati industriale. In acest sens se evidentiaza satul Ploiestiori, cel care va fi declarat suburbana al Ploiestiului in 1929, care in 1912 avea patru rafinarii si fabrici de caramida. La Blejoi se afla o fabrica de var si o cariera de piatra, la Bucov fabrici de ceramica, faina, mori de apa (I. Nicolae, 2002).

Nu lipseau din acest spatiu gradinile de zarzavat si targurile saptamanale.

Saptiul suburban a fost unul de expansiune a orasului, care a fost concomitenta cu modernizarea orasului.

Se poate aprecia ca inca de la inceputul secolului zona suburbana a Ploiestiului era una dintre cele mai complexe, cu o structura moderna. Alaturi de asezari dormitor (ale populatiei navetiste), comunele erau adevarati sateliti industriali (Bucov, Ploiestiori), spatii cu destinatie agricola preoraseneasca (Barcanesti, Bucov), o densa retea a cailor de comunicatii, puncte comerciale de interes local si spatii de depozitare. Functia de agrement se va dezvolta mai tarziu, insa apropierea de zona montana a impiedicat valorificarea mai consistenta a spatiului suburban.

In perioada interbelica, traditia si marimea orasului Ploiesti au fost cele care a mentinut statutul acestor comune, fiind decretate ca suburbane in perioada anterioara razboiului. Inca din aceasta perioada cele sapte comune studiate au fost comune suburbane.

Dupa 1990 comunele au fost ‘redate’ spatiului rural, disparand denumirea si statutul de comuna suburbana. Capatand autonomie, comunele s-au dezvoltat in functie de posibilitatile, resursele si competentele locale. Se poate spune ca de-abia incepand de acum se vede influenta orasului asupra zonei inconjuratoare. Astfel evolutia comunelor a fost asemanatoare cu a orasului polarizator.

Analiza evolutiei indicatorilor demografici (natalitate, spor migratoriu, spor natural) prezinta similitudini cu mediul urban. Este vorba de asemanari si nu de un comportament identic, existand mari deosebiri in spatiul social urban de cel suburban. Forta economica, policalificarea fortei de munca, infrastructura adecvata, cat si pozitia geografica a orasului Ploiesti, au conferit zonei suburbane stabilitate, elemente de progres si o adaptare fara greutati la noua situatie social-economica (I. Nicolae, 2002).

PARTEA A II A

4. GEOGRAFIA UMANA

4. 1 Populatia

4. 1. 1 Numarul si densitatea populatiei

Comunele suburbane municipiului Ploiesti aveau in 2007 o populatie totala de 57117 locuitori. Cea mai numeroasa populatie se inregistreaza in Bucov (peste 10. 000 loc. ), iar cea mai mica in Paulesti (aproximativ 5. 000 loc. ).

Fig. 17

Evolutia numerica a populatiei in perioada 1991-2003 releva situatii diferite pentru comune astfel:

-in Barcanesti populatia a crescut pana in 1995, pentru ca apoi sa scada;

-in Berceni, maximul numeric al populatiei este in 1991, pentru ca apoi sa scada; incepand din 1996 numarul a crescut usor;

-in Blejoi, populatia a scazut treptat pana in anul 1996, pentru ca apoi sa creasca usor;

-in Brazi, populatia a cunoscut mici variatii in perioada analizata;

-in Bucov, populatia a fost intr-o usoara crestere pana in 2001, dupa care a scazut usor;

-in Paulesti, populatia a scazut usor, tendinta generala fiind cea descendenta;

-in Targsoru Vechi, scaderea numarului populatiei s-a manifestat pana in 1993, pentru ca dupa acest an sa cunoasca o crestere continua.

Comun pentru toate comunele este ca nu exista variatii bruste.

O analiza comparativa a anilor 2002 si 2007 releva cresterea numarului populatiei in toate comunele.

In Ploiesti, in perioada 1991-2003 se observa variatii usoare a numarului de locuitori, pana in 1998, pentru ca dupa aceasta perioada sa fie in continua scadere. Astfel asemanari in privinta evolutiei numarului de locuitori exista intre Ploiesti si Barcanesti, Bucov si Paulesti.

Fig. 18

Tabel nr. 1 Numaul de locuitori in comunele studiate la nivelul anului 2007

(sursa: www. enciclopediaromaniei. ro)

Densitatea populatiei in mediul rural, la nivelul judetului, era de 197, 7 loc/km˛  in 2002, superioara mediei judetene de 175, 5 locuitori/km, Prahova fiind din acest punct de vedere judetul cu cea mai mare densitate medie pe tara. O concentrare importanta a populatiei se inregistreaza pe axul Blejoi, Barcanesti, cu o densitate a populatiei intre 209, 6-390 locuitori/km˛, iar o locuire mai scazuta se observa in Paulesti.

Fig. 19

O comparatie a anilor 2002 si 2007 releva o crestere a densitatilor populatiei in toate comunele. In continuare cele mai populate comune sunt Blejoi (401, 6 loc/km˛) si Barcanesti (254 loc/km˛). Paulesti ramane comuna cu cea mai mica densitate, de 96, 9 loc/km˛.

4. 1. 2 Mobilitatea

Miscarea naturala

Corespunzator situatiei existente la nivel national, rata natalitatii este redusa, valorile inregistrate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale in 2002 osciland intre 8, 2 ‰ –comuna Brazi si 12, 5 ‰ locuitori in comuna Targsoru Vechi. Fata de 1992, in majoritatea comunelor natalitatea a inregistrat scaderi importante ;in Paulesti se inregistra cea mai mica natalitate, de 8, 1‰ iar cea mai ridicata, in Targsoru Vechi, de 16, 2‰. Blejoi este singura comuna in care s-a inregistrat o crestere a natalitatii, de la 10, 7‰ in 1992 la 11, 3 ‰ in 2002. O scadere a natalitatii s-a inregistrat si in Ploiesti, de la 9, 1‰ la 8, 1‰.

Mortalitatea inregistreaza valori superioare natalitatii, cu impact direct asupra evolutiei numarului de locuitori si a structurii populatiei pe grupe de varsta. La nivelul comunelor suburbane, in 2002, aceasta oscila intre 9, 3 ‰ in comuna Targsoru Vechi si 14, 3 ‰ in comuna Blejoi. Cu valori intermediare se plasa comuna Berceni 10, 2 ‰. La nivelul anului 1992, cea mai mare mortalitate se inregistra in Barcanesti (13, 1‰) iar cea mai mica in Berceni, de 10, 7‰. O comparatie a anilor 1992 si 2002 releva faptul ca mortalitatea a avut tendinte diferite in comunele studiate ; astfel in Blejoi, Brazi si Paulesti, mortalitatea a crescut, cu valori intre 0, 4‰ si 2, 3‰, iar in celelalte comune valorile au scazut, cu pana la 1, 9‰. In Ploiesti mortalitatea a crescut, de la 9, 3‰ la 10, 7‰.

Mortalitatea infantila este un indicator care pune in evidenta existenta unor conditii sanitare adecvate, dar si intensitatea procesului de natalitate. Daca in anul 2002, in comuna Paulesti valorile au fost de 0 ‰, in comuna Targsoru Vechi a atins 22, 5 ‰.

Fig. 20

Fig. 21

Fig. 22

In mediul rural are loc un proces mai lent de depopulare decat in mediul urban, in ultimii 10 ani, tendinta remarcata si la nivel judetean. Declinul demografic se inregistreaza in localitatile in care potentialul economic si resursele existente nu pot asigura ocuparea resurselor de munca ; alte cauze pot fi migratiile, care implica persoane tinere sau timpul mare investit in scolarizare si perioada mare petrecuta la locul de munca, care determina o intarziere a mariajului si a momentului in care familile decid sa aiba copii, ca de altfel si numarul copiilor, preferandu-se in general unul sau doi copii.

In anul 1992 inregistrau spor natural pozitiv Berceni (1, 2‰), Bucov (1, 2 ‰) si Targsoru Vechi (5 ‰). Cel mai scazut spor natural se inregistra in Paulesti, de -3, 6‰.

In 2002 se constata valori negative foarte mari ale sporului natural in comuna Brazi (-5, 5 ‰). Cea mai mare valoare pozitiva a sporului natural, s-a inregistrat in comuna Targsorul Vechi cu 3, 2 ‰. Berceni are de asemenea un spor natural pozitiv, de 1, 2‰.

In perioada 1992-2002 se observa importante scaderi ale numarului de locuitori in comunele Paulesti (-4, 2%), Brazi (-2, 4%), Barcanesti (-2%). Cresteri mai mari de populatie s-au inregistrat in comunele Targsoru Vechi (9, 7%) si Blejoi (4, 3%).

Miscarea migratorie

Migratiile determina redistribuirea teritoriala a populatiei. Au implicatii in schimbarea structurii populatiei pe sexe si grupe de varsta, atat in localitatile de origine, cat si cele de destinatie. Astfel in localitatea de destinatie creste raportul de masculinitate si ponderea populatiei tinere. In localitatea de plecare se manifesta o tendinta de imbatranire a populatiei si de feminizare a acesteia.

Migratiile fara schimbarea domiciliului (nu sunt definitive) sunt deplasarile zilnice la locul de munca, deplasarile sezoniere legate de anumite activitati (mai ales agricole), deplasarile turistice etc.

Miscarea migratorie a inregistrat o evolutie interesanta o data cu declansarea procesului de restructurare a economiei, in sensul schimbarii fluxurilor migratorii. Daca perioadei anterioare specifica ii era migratia sat-oras, dupa restructurarea industriei acest flux se produce de la oras la sat. Cei care se intorc in mediul rural au ales in general sa desfasoare activitati agricole pe baza retrocedarii terenurilor agricole, dar nivelul tehnologic practicat este de multe ori primitiv, cu impact asupra productiei si nivelurilor veniturilor. O tendinta la nivelul judetului este aceea de migrare spre sate. In perioada 2001-2006 mediul rural a inregistrat un spor migratoriu pozitiv, iar cel urban un spor migratoriu negativ. Din aceasta perioada, in anul 2004 se inregistreaza cele mai mari valori (+1278).

In anul 2002 cu exceptia comunei Berceni, toate comunele au inregistrat valori pozitive, de la 0. 1‰ in Paulesti la 9, 3 ‰ in Brazi. Astfel cel mai mare grad de atractivitate, dintre comunele studiate, il are comuna Brazi, iar cel mai mic, comuna Berceni.

O tendinta actuala sunt migratiile externe. Dupa 1990 au avut valori din ce in ce mai ridicate, pentru ca in ultima perioada sa aiba o amploare foarte mare. La nivel national nu exista multe date in privinta acestui fenomen, dat fiind faptul ca migratia ilegala nu se poate masura, doar estima.

Fig. 23

Navetismul

Disponibilizarea unui numar important de salariati ca urmare a declinului activitatilor economico-sociale s-a repercutat si asupra amplitudinii navetismului. Insa amplificarea fenomenului s-a redus din anul 1990 si pana in prezent.

La nivelul anului 2000, in judetul Prahova, s-au inregistrat aproximativ 44. 400 de navetisti care plecau din localitate, cu precadere din mediul rural spre municipii si orase (26. 400 persoane) si aproximativ 33. 500 de navetisti care vin in localitate. Continua sa ramana ca centru important de polarizare a fortei de munca din teritoriul inconjurator municipiul Ploiesti.

Amploarea deosebita a navetismului a fost favorizata de functia de mare nod feroviar si rutier pe care o detine orasul Ploiesti, ceea ce permite rapide legaturi in toate directiile.

In anul 1967, in articolul Deplasarile zilnice ale fortei de munca in orasul Ploiesti, M. Chitu a surprins cateva aspecte ale navetismului in acea perioada. Astfel 18% din salariatii orasului proveneau din alte zone. Desi mai slabe ca intensitate, existau si miscari dinspre Ploiesti spre zonele inconjuratoare, 8% din populatia activa a orasului deplasandu-se spre comunele suburbane. Acest flux de navetisti se explica prin atractivitatea orasului, prin functiile sale predominant industriale, la care se adaugau cele de transport, culturala si politico-administrativa. Din numarul total al celor care se deplasau spre Ploiesti circa 75% lucrau in industrie. Comunele suburbane aveau de asemenea functii industriale-Brazi, Paulesti, ceea ce a dus la aparitia fluxurilor centrifuge si scaderea numarului celor care se deplasau spre oras. La acestea a contribuit reteaua de cai de comunicatie, puternic dezvoltata, ce asigura transportul rapid inspre si dinspre oras. Din comunele studiate, cele care aveau un numar mare de navetisti care se indreptau spre Ploiesti, sunt Tatarani (75 %), Barcanesti si Bucov-aproape 50 %, Corlatesti (50 %) Dintre comunele suburbane cea mai mare putere de atractie o exercita Brazi-51% dintre cei care se deplasau din Ploiesti, Paulesti-5 %, indeosebi femei. Transportul fortei de munca spre si dinspre comunele suburbane se realiza in special pe caile rutiere, timpul necesar parcurgerii distantelor fiind mai mic de o ora.

La nivelul anului 2000, Brazi ramane o comuna care atrage forta de munca, intre 5000-9999 persoane facand naveta spre aceasta localitate. Celelalte comune sunt furnizoare de forta de munca, cele mai multe persoane care fac naveta provin din Paulesti si Targsoru Vechi (1000-1999 persoane), urmate de Berceni si Barcanesti (500-999). Cele mai putine persoane fac naveta din Blejoi, Brazi si Bucov (100-499) datorita numeroaselor firme care au sediul in aceste comune si care ofera numeroase locuri de munca.

4. 1. 3 Structura

Structura populatiei pe grupe de varsta

Cunoasterea structurii populatiei pe grupe de varsta reprezinta o baza de planificare a necesarului de locuri de munca, de scoli, servicii sanitare si de cunoastere a potentialului de forta de munca la un moment dat.

Fata de recensamantul din 1992, in anul 2000 se inregistreaza modificari semnificative in distributia populatiei pe grupe de varsta puse in evidenta de instalarea unui proces de imbatranire demografica, indeosebi a persoanelor adulte (15-59 ani) si varstnice (60 ani si peste) concomitent cu scaderea numarului si proportiei populatiei tinere (sub 15 ani). O populatie tanara numeroasa (0-14 ani) caracterizeaza structura pe grupe de varsta a comunelor Berceni si Targsoru Vechi unde ponderea acestei grupe depaseste 20% din totalul populatiei. In zona rurala, fata de judet, se observa ponderea mai mare a populatiei tinere, de pana la 14 ani, dar si ponderea mai mare a populatiei varstnice. Acest lucru se explica printr-un spor natural mai ridicat in mediul rural decat in cel urban si prin migrarea din sate la oras, inca actuala in anumite zone.

Tabel. nr 2 Structura pe grupe de varsta la nivelul judetului Prahova

(sursa:Anuarul statistic al judetului Prahova- anul 2007)

Fig. 24

Cand grupa varstnica depaseste 7%, populatia este considerata imbatranita.

O analiza a situatiei din 2000 releva faptul ca in comunele studiate predomina populatia apta de munca. In Targsoru Vechi, se inregistreaza un numar mai mic al populatiei cuprinse intre 15 si 59 de ani, insa se mentine ridicata ponderea acestei grupe de varsta. In Berceni si Targsoru Vechi, populatia de 0-14 ani este numeroasa.

Situatia anilor 1992 si 2002 se prezinta cu modificari astfel:

-in Barcanesti se manifesta fenomenul de imbatranire demografica, prin marirea ponderii populatiei varstnice de la 4% in 1992 la 19% in 2002 si misorarea ponderii celorlalte doua grupe de varsta; populatia adulta a suferit cea mai mare scadere, de la 75% la 63%, ca rezultat al migratiilor definitive;

-in Berceni s-a marit ponderea populatiei adulte, de la 57% la 63%, procentele celorlalte doua micsorandu-se;

-in Blejoi, s-a micsorat ponderea populatiei adulte si celei tinere si s-a marit ponderea populatiei varstnice, de la 15% la 20%, ceea ce duce la o accentuare a fenomenului de imbatranire demografica;

-in Brazi, s-a marit ponderea populatiei adulte si au scazut ponderile celorlalte doua grupe de varsta;

-in Bucov s-au marit ponderile populatiei adulte (de la 64% la 65%) si celei imbatranite (de la 13% la 16%), miscsorandu-se ponderea populatiei tinere;

-in Paulesti, s-a marit ponderea populatiei imbatranite, de la 19% la 29% si s-a micsorat ponderea populatiei adulte (de la 64% la 56%) si a celei tinere, de la 17% la 15%;

-in Targsoru Vechi s-a marit ponderea ponderea populatiei imbatranite, de la 13% la 17%, populatile tanara si adulta micsorandu-si ponderea.

Ponderea cea mai mare a populatiei imbatranite este in Paulesti, de 29% iar cea mai mica este in Berceni si Targsoru Vechi, de 17% si in Bucov 16%. Ponderea cea mai mare a populatiei tinere este in Targsoru Vechi, de 23% iar cea mai mica este in Paulesti, de 15%.

In Ploiesti, in 2002 s-a marit ponderea populatiei adulte, ajungand la 79% si s-a micsorat ponderea populatiei varstnice, de la 14% la 7% si a celei tinere, care avea valoarea de 14%. O pondere mare a populatiei adulte reprezenta o pondere mare a viitorilor pensionari;in conditiile in care sporul natural se mentine scazut, situatia trebuie planificata pentru a asigura un sistem de pensii corect.

In concluzie, toate localitatile studiate trec printr-un fenomen de imbatranire demografica. Micsorarea ponderii populatiei tinere se manifesta in toate comunele, ca efect direct al scaderii sporului natural.

Structura pe sexe a populatiei prezinta o pondere mai ridicata a femeilor in medie 50, 1 %, usor inferioara mediei pe tara (51, 2 %), maximul inregistrandu-se in comuna Paulesti-51, 9%. In unele comune sunt diferente foarte mici intre cele doua sexe (de exemplu, in Targsoru Vechi in anii 1996 si 1997 femeile erau mai numeroase cu doua persoane decat barbatii). Brazi este singura comuna in care exista o perioada in care barbatii sunt mai numerosi- in perioada 1991-1997. In Ploiesti, populatia feminina este superioara numeric celei masculine in tot intervalul 1991-2003, ca si in comunele studiate, acesta fiind de altfel o tendinta la nivel national.

Structura etnica si confesionala

Populatia de nationalitate romana reprezinta majoritatea covarsitoare a populatiei judetului 97, 7 % (8. 104, 8 mii persoane) celelalte nationalitati insumeaza 18. 740 persoane (2, 3 % din total populatie) si cuprinde 16. 768 romi, 654 maghiari, 291 germani etc.

Populatia dupa religie se prezinta astfel: 806. 159 persoane (97, 2 % din totalul populatiei) si-au declarat apartenenta la religia crestin ortodoxa. La alte religii si-au declarat apartenenta 5. 604 persoane la religia adventista de ziua a saptea, 4. 953 persoane la penticostali, 4. 476 persoane la biserica crestina dupa evanghelie, 2. 328 persoane la romano-catolica, 1. 161 persoane la biserica baptista etc.

In privinta structurii etnice in comunele studiate (2002) se observa o pondere de peste   95 % din populatie a romanilor. In Targsoru Vechi se inregistreaza cea mai mare pondere a romanilor, de 99, 95 % , iar in Bucov este cea mai mica pondere -95, 11 %. In Bucov se inregistreaza cea mai mare pondere a rromilor, de 4, 76 % din totalul populatiei. Cele mai mici ponderi ale acestei etnii se inregistreaza in Targsoru Vechi si Berceni, de 0, 01 % din totalul populatiilor comunelor. Celelalte etnii sunt reprezentate de germani, maghiari, turci, greci, toate avand ponderi de sub 1 % in cadrul fiecarei comune.

Fata de anul 1992, nu apar deosebiri ale structurii etnice. In anul 1992, cea mai mare pondere a romanilor era in Targsoru Vechi (99, 9%), iar cea mai mica in Bucov (96, 8%). In Bucov se inregistra cea mai mare pondere a etniei rrome.

Structura religioasa, la nivelul anului 2002, se prezenta astfel:

-majoritatea populatiei este ortodoxa, in toate comunele studiate, cu peste 87 % din populatie;

-cea mai mare pondere a populatiei ortodoxe este in Berceni, cu 98, 63 %, iar cea mai mica pondere este in Targsoru Vechi, de 87, 96 %;

-in afara religiei ortodoxe, in aceste comune se mai intalnesc urmatoarele religii:

Crestina dupa Evanghelie-ponderi mari in Targsoru Vechi-8, 16 %, Brazi-4, 64 % si Blejoi-3, 67 %;

Adventista de ziua a Saptea-Brazi-2, 19 %, Bucov-2, 06 %, Paulesti-1, 21 %;

Penticostala-Targsoru Vechi-3, 31 %.

Restul religiilor care mai apar (evanghelica, romano-catolica) au ponderi de sub 1 %.

Comparativ fata de situatia din 1992, procentul populatiei ortodoxe a scazut (in anul 1992, in toate comunele procentul minim era de 90, 4%, in Targsoru Vechi) si a crescut procentul populatiei de religie penticostala in Targsoru Vechi (1, 2% in 1992), adventista in Bucov (1, 47% in 1992) si a scazut procentul crestinilor dupa evanghelie in Brazi.

Populatia ocupata

Tabel nr. 3 Structura populatiei ocupate (sursa:Patico-Zona Metropolitana Ploiesti)

Analiza populatiei ocupate releva urmatoarele:

-in Barcanesti, Berceni, Brazi, Bucov si Targsoru Vechi a scazut ponderea populatiei ocupate, pentru ca in celelalte comune sa creasca;

-in comunele cu profil agricol ponderea populatiei ocupate este foarte mica (Barcanesti-6, 4% si Targsoru Vechi-3% in 2005), iar in cele cu profil industrial este foarte mare, ca de exemplu in Brazi-82, 2% in 2005;constituirea celor doua parcuri industriale, la care se adauga mentinerea combinatului Petrobrazi au amortizat rata somajului in aceasta perioada;

-in Blejoi se remarca o crestere foarte mare intre 2002 si 2005, de la 45, 5% la 70. 9%, in aceasta perioada infiintandu-se Kaproni (in 2003) si alte firme, care si-au marit treptat numarul de angajati;

-in Targsoru Vechi a fost cea mai mica scadere a populatiei ocupate, cu 0, 3%, iar cea mai mare in Brazi, cu 5, 2%; cu toate acestea Brazi are cel mai mare procent al populatiei ocupate, iar Targsoru Vechi cel mai mic.

Populatia ocupata pe sectoare de activitate:

-in 2002, in Barcanesti, cea mai mare pondere o avea sectorul primar, insa se observa ca valorile pentru cele trei sectoare de activitate sunt foarte apropiate; in 2005 ponderea o are sectorul secundar, urmat de sectorul primar si apoi cel tertiar, cu diferente foarte mici;

-in 2002, in Berceni ponderea o are sectorul secundar, cu o valoare foarte mare, de peste 80%; in 2005 in continuare sectorul secundar are valoarea cea mai mare, cu toate ca a scazut ponderea sa, insa cu o diferenta mica fata de 2002;

-in Blejoi, in cei doi ani de referinta, cea mai mare pondere are sectorul secundar, peste 86% in 2002 si peste 90% in 2005;

-aceeasi situatie si pentru Brazi, cu diferenta ca procentele sunt mai mari: 94, 2% in 2002 si 94, 6% in 2004; sectorul primar are o pondere nesemnificativa, de 0, 1%;

-in Bucov, ponderea sectorului secundar a avut o usoara acadere, de la 75, 9% in 2002 la 73, 1% in 2005;

-in Paulesti, ponderea sectorului secundar este cea mai mare si a avut o usoara crestere, de la 90, 4% in 2002 la 90, 8% in 2005;

-in Targsoru Vechi cea mai mare pondere revine sectorului tertiar (55% in 2002), urmat de cel primar (28, 4% in 2002);in 2005 se observa o usoara crestere a sectorului tertiar si o scadere a celui primar;

In concluzie, in cele mai multe comune este predominant sectorul secundar, cu ponderi de peste 70%; exceptie fac Barcanesti, in care in 2002 ponderile erau aproape egale, usor mai ridicata fiind ponderea sectorului primar, pentru ca in 2005 sectorul secundar sa devina predominat, cu 41, 8% si Targsoru Vechi, in care este predominant sectorul tertiar.

Somajul

In anul 2000, la nivelul judetului, rata somajului era de 12, 4%. Cele mai mici valori, pana la 10, 0%, se inregistrau in Brazi si Paulesti, iar in restul comunelor intre 10, 1-15%. In aprilie 2009, in toate comunele rata somajului era mai scazuta decat cea de la nivelul judetului, care era de 5, 5%. Astfel se inregistrau urmatoarele valori: Barcanesti-2, 7%, Berceni-2, 9%, Blejoi-2, 8%, Brazi-3, 2%, Bucov-3, 4%, Paulesti-3, 3%, Targsoru Vechi-3, 0%. In Ploiesti rata somajului era mai scazuta decat in comune, avand valoarea de 2, 2%. Valorile mici demonstreaza stabilitatea economiei si agentilor economici din zona, criza economica inca neavand repercursiuni.

Perspective in evolutia populatiei si a potentialului demografic

Optiunile privind evolutia populatiei, resurselor de munca si a populatiei ocupate au in vedere:

stoparea declinului demografic si a procesului de degradare a structurilor demografice;

imbunatatirea structurilor demo-economice si dezvoltarea pietei muncii in vederea realizarii treptate a unei structuri ocupationale apropiata de cea existenta in tarile cu economie de piata dezvoltate.

Premisele care stau la baza implementarii optiunilor strategiei sunt:

sporul natural, prin valorile sale negative, va determina intr-o prima etapa o scadere a numarului de locuitori, urmand ca in perspectiva, prin imbunatatirea valorilor lui, sa conduca la o usoara tendinta de crestere a numarului de locuitori in conditiile mentinerii sau chiar diminuarii ratelor actuale ale sporului migratoriu;

mentinerea echilibrului demografic intre municipiul Ploiesti si localitatile componente ale viitoarei zonei metropolitane, necesitatile de forta de munca din principalele centre economice asigurandu-se din resursele locale sau din localitatile situate in aria lor de influenta prin deplasari pentru munca si nu pe baza migratiei definitive a populatiei;

imbunatatirea structurii populatiei ocupate, prin cresterea numarului si ponderii fortei de munca din sectorul tertiar, spre care se vor fi dirijate resursele de munca disponibilizate prin restructurarea sectoarelor primar si secundar;

cresterea ratei de ocupare a populatiei tinere;

reducerea ratei somajului.

4. 2 Reteaua de localitati-numar, structura si functiuni

Marimea medie a unei comune, in ceea ce priveste numarul de locuitori este de 7. 500 persoane, mai mare decat media pe tara (3. 820 persoane). Grupele de marime ale comunelor ce detin intre 7. 000 – 10. 000 de locuitori au o pondere de peste 80% din totalul acestora, avand in total un numar de locuitori de peste 75% din populatia rurala a zonei. Comunele mari, din categoria peste 10. 000 locuitori, sunt reprezentate numai de Bucov, in timp ce restul localitatilor se inscriu in grupa de marime medie. Amplasarea in imediata apropiere a municipiului Ploiesti a constituit un alt factor determinant pentru marimea si evolutia localitatilor, dispunerea spatiala a acestora fiind de altfel caracteristica pentru localizarea comunelor de marime medie si mare si la nivelul judetului Prahova si reprezentand arii cu un potential important din punct de vedere demografic.

Asezarile sunt foarte mari, satele sunt specifice regiunii de campie-de tip adunat si in general au vechime mare. Vetrele sunt bine conturate, in care suprafata construita se detaseaza net de teritoriul mosiei. Gruparea gospodariilor in vetre bine individualizate are scopul de a lasa cat mai mult loc liber culturilor.

Forma satelor este:

-geometrica: Paulesti, Blejoi, Berceni, Strejnicu;

-monoliniara: Romanesti, Barcanesti-de-a lungul drumului european E60

Tabel nr. 4 Satele componente comunelor studiate

Tipologia functionala a localitatilor

Profilul economic al localitatilor este generat de tipul principalelor functiuni economice, de marimea si complexitatea activitatilor economice si de distributia fortei de munca pe principalele sectoare economice de activitate.

Tipologia functionala a satelor componente comunelor studiate se prezinta astfel:

-sate cu functii agricole:satele din componenta comunelor Barcanesti si Targsoru Vechi;

-sate cu functii industriale:satele din comunele Brazi si Paulesti;

-sate cu functii mixte:

-functii agro-industriale:satele din comunele Blejoi si Berceni;

-functii industrial-agrare:satele din comuna Bucov.

4. 3 Economia

4. 3. 1 Agricultura

Agricultura este al doilea sector ca importanta in economia judetului si primul in regiunea studiata. Conditiile pedoclimatice favorabile asigura posibilitati de dezvoltare a culturii cerealelor si legumelor. Productia in agricultura se bazeaza pe porumb si grau in Targsoru Vechi, Brazi, Barcanesti. In Berceni se cultiva in special porumbul, in Bucov cartoful, iar in Paulesti grau, porumb si cartof (la nivelul anului 2000). La aceste culturi se adauga cea a rapitei. In toate comunele, cu exceptia comunelor Brazi si Berceni, se practica legumicultura, iar in Barcanesti si Bucov agricultura este mecanizata. Localitatile sunt furnizoare de legume pentru pietele municipiului Ploiesti. Legumicultura a inregistrat o evolutie interesanta:cele mai mari suprafete cultivate cu legume sunt dispersate spatial fara a contura areale de concentrare in jurul Ploiestiului si fara a defini o specializare legumicola. Dinamica recenta a ponderii suprafetelor legumicole a fost chiar negativa (Brazi, Berceni, Blejoi, Targsoru Vechi), contrar situatiei din alte zone metropolitane. La Tatarani au existat sere, care nu au mai fost rentabile dupa 1989 ;o perioada au fost lasate in paragina, pentru ca in momentul de fata terenul sa nu mai fie ocupat cu nimic.

Cresterea animalelor este asociata de multe ori cu cultura cerealelor si se realizeaza in ferme specializate (avicola la Blejoi, porcine la Stancesti). La Bucov exista suprafete intinse acoperite cu pasuni, datorate situarii in zona de contact cu Subcarpatii. Utilizarea pomicola se evidentiaza in Paulesti, iar cea viticola la Bucov, ca o prelungire a podgoriilor subcarpatice.

4. 3. 2 Industria

Industria continua sa constituie o ramura de baza in economia judetului, datorita in principal capacitatii sale ridicate de a asigura locuri de munca si o contributie importanta la crearea produsului intern brut.

In cea mai mare parte a perioadei de dupa 1989, industria este in declin, cu exceptia unor scurte etape de stagnare si crestere usoara a volumului productiei industriale inregistrata intre anii 1994 – 1996 si 2000 si dupa.

In comunele studiate ramurile industriale perdominante sunt:

-industria energiei electrice-Brazi;

-industria prelucratoare:

-prelucrarea petrolului-Brazi;

-alimentara-Bucov;

-textila-Paulesti ;

-prelucrari nemetalifere-Berceni, Blejoi.

Dupa numarul de salariati se detaseaza comuna Brazi cu un numar de 6500 salariati, in anul 2000, urmata de Bucov si Paulesti, cu 1600, respectiv 1100 salariati. In Blejoi si Berceni functioneaza sociatati cu capacitate mica, cu 290, respectiv 680 salariati.

Se pot contura aglomeratii industriale care se caracterizeaza prin existenta unor mari platforme industriale apartinand municipiului Ploiesti-Brazi (450 ha), Paulesti (23 ha), Bucov (98, 40 ha).

Petrobrazi este o unitate industriala ce apartine grupului Petrom. In anul 2005 acesta a fost privatizat si preluat de catre societatea austriaca OMV. Acest lucru a presupus, printre altele disponibilizarea unui mare numar de angajati. Petrobrazi este privita ca fiind cea mai importanta rafinarie din cadrul grupului, urmand sa fie realizate investitii de un miliard de euro pana in 2012, scopul fiind obtinerea celei mai performante rafinarii din Europa de Sud-Est.

Principalele unitati industriale de pe teritoriul comunei Brazi sunt:

-S. C. Petrobrazi S. A. , cea mai importanta unitate industriala de pe teritoriul comunei, amplasata in partea de nord a comunei si ocupa o suprafata de 383 ha ; obiectul sau de activitate cuprinde fabricarea si comercializarea, atat pe piata interna cat si la export, a produselor petroliere si petrochimice ;

-Statia de transformare CET Brazi, amplasata in partea de nord-vest a comunei, ocupa o suprafata de 6, 2 ha si apartine Sistemului Energetic National Conel ; are ca obiect de activitate alimentarea cu energie electrica a societatii Petrobrazi ;

-CET Brazi - amplasat in partea de nord-vest a comunei, in apropierea incintei Petrobrazi ; are ca obiect de activitate alimentarea cu energie termica a societatii Petrobrazi ;

-Statie imbuteliere Shell este amplasata intre satele Popesti si Negoiesti, in partea de sud a incintei Petrobrazi ;

-S. C. TCIND S. A. Ploiesti si S. C. Comet S. A. Ploiesti, societate de constructii montaj – organizari de santier a societatii Petrobrazi, amplasate pe latura de est a incintei Petrobrazi ;

-Depozit lemn – Mercur ;

-Depozit Piritex.

In anul 2002 s-a infiintat Parcul Industrial Dibo, iar in anul 2004 Brazi Industrial Parc.

Brazi Industrial Parc este situat pe un teren de 40 de hectare in zona fostei Termocentrale Brazi, ale carei active au fost impartite in 2004 intre trei firme – respectiv Termoelectrica, Dalkia si Parcul Industrial. Chiar daca nu a fost promovat cu mai multa insistenta, a trezit, totusi, interesul investitorilor, astfel ca, in prezent, circa 70% din teren este ocupat. Si aceasta pentru ca in instalatiile preluate initial s-au facut mari investitii pentru a tine pasul cu pretentiile potentialilor beneficiari.

Printre primii investitori la Brazi Industrial Parc se numara firma portugheza 'Pragosa' – specializata in materiale de constructii, 'Mont Plast' – care produce tamplarie termopan, sau Gravos Print – care se ocupa cu lucrari tipografice.

Printre societatile care functioneaza in parcul industrial, in afara celor deja mentionate,  se numara: S. C. Dalkia Termo Prahova S. R. L. ( activitate-productia si distributia energiei termice si a apei calde), S. C. Remero Fil S. A. (activitate-fabricarea de motoare si turbine), S. C. Cargo Steel S. R. L. (activitate-recuperarea deseurilor metalice si nemetalice), S. C. Tehnosig S. A. (activitate-lucrari de instalatii tehnico-sanitare) etc.

Dibo S. A. este un parc industrial privat, olandez, cu obiect de activitate principal inchirierea de hale si birouri; in momentul de fata sunt prezente doar firme straine. Printre firmele care au inchiriat se numara: Eltec (produce piese de cauciuc), Abzac (fabricarea hartiei si a cartonului ondulat si ambalajelor), Oke Koffie (ambalaje din material plastic), Rhenac (componente si materiale electrice), Picco Bello (produse din ciocolata) etc.

Fig. 25 Pozitia Parcului Dibo in cadrul comunei Negoiesti

(sursa:www. eltec. ro)

Printre societatile care isi desfasoara activitatea in Blejoi se numara: Tedeco Gizeh Olanda, care are ca domeniu de activitate fabricarea ambalajelor din material plastic, Kaproni, care este o societate specializata in prelucrarea firelor metalice, producand cuie, diverse tipuri de sarma, confectioneaza fier fasonat si comercializeaza materiale de constructii, Ray Construct si Skor.

In Berceni exista Matizol S. A. , care produce materiale hidroizolante pentru fundatii si acoperisuri si Eternit, care se ocupa cu distributia materialelor de constructii, acoperisuri, fatade cu placi Eternit.

In Bucov se afla Petrocor (produse chimice), Soceram si Caramida Prod Impex, care produc caramizi si tigle, Lipkol Prod (mortar) s. a.

In Paulesti, Aranicu Paulesti se ocupa cu fabricarea mobilei. Intex Paulesti si-a inceput activitatea in 1959. In 1999 a intrat in lichidare, iar dupa 2000 pe locul fostei fabrici textile functioneaza trei societati cu capital strain, profilate pe confectii (K Zips Ro, Petronas Embroideries, Eurotrim ) si un depozit de materiale.

Societati private pentru fabricarea de imbracaminte si lenjerie de corp exista si in Blejoi-3, Brazi-1, iar in Targsoru Vechi se confectioneaza imbracaminte de lucru.

Din cadrul industriei alimentare in comunele studiate exista intreprinderi de morarit-in Blejoi, Brazi, Paulesti (doua), Targsoru Vechi (doua). In Bucov exista o fabrica de biscuiti, piscoturi si alte produse asemanatoare- Alkam General Trading. Produse din carne se fabrica la Barcanesti (Algrim Center), Paulesti, Targsoru Vechi.

Fig. 26 Vedere partiala a S. C. Petrobrazi S. A.

4. 3. 3 Serviciile

Transporturile

Regiunea studiata este strabatuta atat de reteaua de transporturi rutiere cat si cea de transporturi feroviare.

Ploiestiul si implicit zona inconjuratoare s-au dezvoltat treptat pe baza transporturilor din regiune, astfel incat si in momentul de fata acestea au rol important.

Reteaua de transporturi rutiere este formata din E 60-drum de importanta europeana, care traverseaza comunele Barcanesti si Paulesti. Printre drumurile nationale care tranziteaza zona se numara:

DN1-Bucuresti-Brasov, prin Valea Prahovei, care se suprapune traseului E 60;

DN1A-Bucuresti-Brasov, prin Valenii de Munte, care trece prin Brazi si Blejoi;

DN1B-Bucuresti-Buzau, care trece prin Bucov

DN 72-Bucuresti-Targoviste, care trece prin Targsoru Vechi.

Cel mai important drum judetean este DJ 102 Ploiesti, care leaga Slanicul de Ploiesti si trece prin Paulesti. Exista mai multe drumuri comunale care fac legatura intre sate.

Reteaua de transporturi feroviare

Magistralele care traverseaza comunele studiate sunt: 300-Bucuresti-Brasov, 302-Bucuresti-Targoviste, 500-Bucuresti-Buzau si 304-Ploiesti Sud-Maneciu.

In Ploiesti nu exista aeroport civil, insa la Strejnicu exista un aerodrom, Aeroclubul Gheorghe Banciulescu - care permite desfasurarea de activitati recreative cum ar fi aviatia sportiva, aeroplanorismul sau parasutismul.

Conform PATJ 2002 DN 1 este neadaptat unui trafic rutier eficient, iar DN1B necesita marirea capacitatii de transport. In Paulesti si Blejoi existau in anul 2000 drumuri comunale nemodernizate, iar in Targsoru Vechi exista un drum judetean nemodernizat.

Autostrada Bucuresti-Brasov va trece prin Barcanesti. La km 60±450, autostrada Bucuresti-Ploiesti se intalneste cu DN 1, unde va fi construita o intersectie pentru a permite accesul la si de la autostrada. Un pasaj superior va fi construit pentru a traversa DN 1, aceasta necesitand demolarea Primariei Barcanesti si a aproximativ zece case care vor fi construite pe parcele de terenuri din apropiere, ca parte din proiect.

In mai a. c. lucrarile au fost oprite deoarece mai multi locuitori din Barcanesti au contestat in instanta despagubirile oferite de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania S. A. , dupa ce au aflat ca aceasta companie a oferit preturi mai bune pentru expropierea terenurilor in vederea largirii Centurii de Vest. In cazul exproprierilor pentru autostrada, pretul oferit a fost de 14 €/m˛ de teren, iar pentru Centura de Vest a fost de 30 €/m˛. In primul rand a fost o greseala de oferta, fiindca terenurile se aflau tot in intravilanul localitatii, iar in al doilea rand pretul oferit a fost sub nivelul pietei (in Barcanesti pretul terenurilor este de 50-60 €/m˛).

Fig. 27 Drumul european 60 la Barcanesti (iulie 2008)

Turismul

Fiind situata intr-o zona de campie, regiunea studiata nu dispune de un potential turistic ridicat. Interesul turistic este legat de valorile cultural-istorice prezente:

- Targsorul Vechi, cuprinde o rezervatie arheologica cu un castru si terme romane,

vestigii medievale, ruinele a doua biserici (sec. XV – XVI), muzeu in aer liber,

ruinele fostei manastiri Targsor-nemenajate; manastirea Turnu;

- Ghighiu – cu manastirea Ghighiu si ultimii stejari seculari care au facut parte din codrii Vlasiei.

Manastirea Ghighiu a fost ridicata in 1817, pe locul unei manastiri mai vechi, datand din secolul XVI. Intre 1858-1866 a fost inaltata actuala biserica. Din cauza cutremurului din 1940 si a bombardamentelor din 1944, intregul ansamblu s-a deteriorat foarte mult, suferind in perioada 1954-1958 ample lucrari de restaurare.

In zona studiata exista mai multe structuri de cazare:

-in comuna Barcanesti, satul Romanesti -motel de o stea, Romcoop; fost infiintat in 1993 si cuprinde si un restaurant; are 6 camere si 8 locuri;

-in satul Barcanesti-pensiune turistica de trei stele, Soimul; are 4 camere si 11 locuri;

-in Blejoi-pensiune turistica de trei stele, Cassa Bella, cu 10 locuri si 20 locuri;

-hotel de trei stele, Regina Noptii, cu 21 camere si 42 locuri.

Fig. 28 Manastirea Turnu

Zonele unde se practica un turism local si agrement sunt :

-Bucov, cu : Parcul Constantin Stere, Gradina zoologica, Aleea Scriitorilor, Casa Memoriala Constantin Stere, strandul Bucov ;

-Paulesti, cu : Padure Parc Paulesti, Zona Lacurilor, Satul de vacanta.

Regiunea studiata s-a remarcat in ultima perioada prin festivaluri, ca de exemplu Iarmaroc fest- in perioada 23-24 mai a. c. , un eveniment muzical sau Heavy Riders Bike Fest, in perioada 29-31 august 2008.

4. 4 Dotari publice cu rol de servire teritorial

Dotari in domeniul invatamantului

Tabel nr. 5 (sursa:Anuarul statistic al judetului Prahova-anul 2007)

Unitatile de invatamant cuprind : gradinite, scoli in invatamantul primar si gimnazial si licee. O comparatie a situatiei in anii scolari 2001/2002 si 2006/2007 releva faptul ca populatia scolara a scazut la nivelul tuturor comunelor, in comuna Brazi inregistrandu-se cea mai mica scadere, de un elev. Cea mai mare scadere s-a inregistrat in Barcanesti, de 519 elevi. Diminuarea constanta a numarului de elevi se datoreaza imbatranirii populatiei. In toate comunele, numarul de unitati de invatamant a scazut, in general cu doua unitati, maximul inregitrandu-se in Berceni si Brazi, de 7 unitati scolare. Personalul didactic a cunoscut de asemenea o scadere, Barcanesti fiind singura localitate unde acest numar s-a marit.

La nivelul anului 2002, in comunele studiate, numarul total de sali de clasa a fost de 174, cel mai mare numar, de 42, inregistrandu-se in Barcanesti, lucru explicat prin prezenta unui liceu, care gazduieste si elevi din zonele inconjuratoare, inclusiv Ploiesti.

Din analiza numarului de elevi care revin unui cadru didactic reiese faptul ca, intre cei doi ani scolari, situatia s-a modificat astfel:

-in comunele Barcanesti, Blejoi si Brazi a scazut numarul de elevi ce revin unui cadru didactic, cea mai mare scadere inregistrandu-se in Barcanesti, de la 15, 3 la la 10, 3;

-in restul comunelor a crescut acest indicator, o crestere mica inregistrandu-se in Paulesti si Targsoru Vechi (cu 0, 2, respectiv 0, 4 elevi/cadru didactic).

In ceea ce priveste numarul de elevi pe sala de clasa datele au fost disponibile doar la nivelul anului scolar 2001-2002, care au relevat o incarcare sub 30 de elevi pe clasa in Paulesti si o incarcare peste 40 de elevi pe clasa Bucov, Blejoi, Barcanesti, Berceni si Targsoru Vechi.

Dotari in domeniul sanitar

Tabel nr 6 (sursa: Anuarul statistic al judetului Prahova-anul 2007)

In comunele studiate nu exista spitale, doar dispensare in fiecare comuna. In 2006, fata de 2001, se observa faptul ca numarul medicilor s-a micsorat, doar in Berceni ramanand constant. La nivelul intregului judet, indicatorii din domeniul sanitar au suferit o scadere in 2006 fata de 2001.

Dotari culturale

Dotarile culturale sunt reprezentate de caminele culturale si bibliotecile din fiecare comuna.

4. 5 Echipare tehnico-edilitara

La nivelul anului 2000, dintre satele componente comunelor studiate, aveau alimentare cu gaze : Barcanesti , Tatarani, Romanesti (comuna Barcanesti), Brazii de Sus, Brazii de Jos, Negoiesti, Batesti (comuna Brazi), Moara Noua (Berceni), Bucov, Pleasa, Chitorani (Bucov), comuna Blejoi, Paulesti, Gageni, Cocosesti (comuna Paulesti), Strejnic (comuna Targsoru Vechi).

In anul 2007, in Paulesti, Blejoi - exista alimentare cu gaze in toate satele componente. In Berceni, din cinci sate, numai in doua exista alimentare. O situatie ceva mai buna se intalneste in comunele in care conductele mai trebuie extinse doar intr-un singur sat, in acest caz regasindu-se: Barcanesti, Brazi, Bucov. In Targsoru Vechi exista alimentare cu gaze doar in Strejnic.

In privinta alimentarii cu apa, in anul 2000 aveau alimentare cu apa Berceni si Targsoru Vechi prin serviciul public, iar prin cel privat Barcanesti, Blejoi, Paulesti, Bucov. Ulterior s-au efectuat lucrari de reabilitare a retelei de distribuire a apei.

Retea pentru canalizarea apelor uzate exsta la nivelul anului 2000 in comunele Brazi si Barcanesti. La Barcanesti exista o statie de epurare cu treapta mecanica, iar la Brazi fose septice pentru zona de blocuri.

La nivelul anului 2000, nu erau electrificate gospodarii in satele:

-Barcanesti- 12 gospodarii:

-Ploiestiori- 28 gospodarii;

-Tantareni- 3 gospodarii;

-Gageni-2 gospodarii;

-Popesti-40 gospodarii;

5. RELATIILE CU MUNICIPIUL PLOIESTI

Asa cum am mai mentionat, municipiul Ploiesti se afla in stranse relatii cu zona inconjuratoare, relatii care se manifesta in mai multe situatii.

In primul rand accesul locuitorilor comunelor la servicii sanitare. In aceste comune nu exista spitale, doar dispensare, care asigura nevoile sanitare minime pentru populatie. Astfel, pentru investigatii amanuntite si cazuri grave, locuitorii trebuie sa se deplaseze in oras, unde exista 12 spitale si 11 policlinici.

Dotarile existente din invatamant permit accesul elevilor la invatamantul primar si gimnazial. Existenta unui singur liceu, in Barcanesti, determina „migrarea“ elevilor spre oras, care de multe ori se manifesta prin navetism (durata mica de timp necesara parcurgerii drumului permite acest lucru). De asemenea, pentru studii superioare, Ploiestiul reprezinta un punct de atractie, avand doua institutii de invatamant universitar: UPG-Universitatea de Petrol si Gaze si Spiru Haret. Prin facultatile cuprinse, UPG ofera posibilitatea specializarii in mai multe domenii: extractia si prelucrarea petrolului, economie, informatica, limbi straine etc. Existenta liceului in Barcanesti determina un flux de elevi din Ploiesti, insa de dimensiuni mici.

Distributia inegala a fortei si locurilor de munca determina aparitia unor fluxuri de navetism. Multitudinea de societati din Ploiesti, aparitia Parcului Industrial Ploiesti determina crearea unor locuri de munca, care pot si sunt ocupate si de personalul calificat din fostele comune suburbane. Navetismul este usurat de transporturile dezvoltate si distanta mica de oras. Profilul industrial al majoritatii comunelor studiate asigura calificarea personalului in domenii asemanatoare celor din oras. Fluxul de navetisti se manifesta si dinspre oras spre comune. Cei mai multi se indreapta spre Brazi (Parcul Industrial Dibo, Brazi Industrial Parc, Petrobrazi), urmat de Paulesti (societati textile) si Blejoi. Aparitia investitorilor in ansamblurile rezidentiale din aceste comune determina aparitia temporara a unei nevoi de forta de munca in domeniul constructiilor.

Dupa 1990, fluxul de migratii sat-oras si oras-sat a cunoscut variatii:intai s-a intensificat fluxul sat-oras, datorita libertatii de a se stabili in oras, apoi dupa 2000 a devenit mai intens cel oras-sat, in general prin schimbarea domiciliului. Dezvoltarea Ploiestiului aduce cu sine numeroase probleme, printre care supraaglomerarea, poluarea atmosferica, care se adauga unei probleme mai vechi-lipsa spatiilor verzi. Acest lucru a determinat o parte din populatie sa isi schimbe domiciliul si sa aleaga sa-si construiasca locuinta in zona suburbana, aproape de oras, dar si intr-un mediu linistit si mai curat. Astfel se pot contura areale cu vile in unele sate din comunele studiate: Strejnic, Tantareni, Bucov. In cazul comunei Bucov, arealul de vile se suprapune complexului rezidential Mica Roma.

Mica Roma este un cartier cu 96 locuinte unifamiliale. Fiecare casa are o suprafata construita de 200 m˛. Este amplasat in imediata vecinatate a Parcului de Agrement Bucov, distanta din centrul Ploiestiului pana la cartier fiind de doar 4 km; in octombrie 2008 erau realizate constructiile;30 din cele 112 vile sunt finalizate, fiind in faza de inchiriere.

In Tantareni, in afara locuintelor individuale nou construite, este in faza incipienta un alt ansamblu rezidential-Novicio. Cuprinde 28 case si apartamente, finalizarea fiind preconizata la sfarsitul anului viitor.

Paulesti a devenit tinta investitorilor pentru doua ansambluri rezidentiale: Metropol si Forest Hills.

Metropol- in zona comerciala Metro-Carrefour, prima faza de constructie presupune finalizarea constructiei unui numar de 2 blocuri complet finisate, in luna aprilie 2010.

Forest Hills, cu 21 case, care este in stadiul de proiect.

O situatie controversata este constituirea zonei metropolitane. Constituirea acesteia pleaca de la premisa ca limita intravilanului municipiului Ploiesti nu reprezinta o granita pentru societatea urbana. Municipiul Ploiesti are nevoie de teritoriul inconjurator pentru functiuni care solicita teren pentru nevoi de transport, locuinte, spatii de recreere, etc. Comunele Barcanesti, Berceni, Bucov, Blejoi, Paulesti si Targsorul Vechi au nevoie de serviciile culturale, medicale, comerciale, etc. oferite si finantate de municipiul Ploiesti.

Localnicii din comunele limitrofe se opun extinderii orasului din cauza taxelor mari pe care considera ca ar trebui sa le plateasca. La referendumurile organizate in 2004, in cateva dintre comunele respective, satenii au respins propunerea. Nici edilii comunelor nu sunt prea entuziasmati de proiectul zonei metropolitane. Primarul comunei Blejoi sustine ca Blejoiul este o comuna in plina dezvoltare, cu un buget suficient de mare pentru a face investitii masive in infrastructura, fara a depinde de Ploiesti. In plus, se pot accesa fonduri europene astfel incat satenii sa aiba aceleasi conditii ca in mediul urban. Daca proiectul zonei metropolitane ar deveni realitate, primele schimbari s-ar resimti la nivelul pietei imobiliare. Pentru ca Ploiestiul este un oras inchis, fara terenuri disponibile investitiilor, singura posibilitate de dezvoltare o reprezinta extinderea catre comunele invecinate. Daca acestea vor obtine un statut de zone urbane, preturile terenurilor si constructiilor din actualele comune vor creste cu pana la 50% (www. ziare. com).

Necesarul de produse alimentare din pietele agroalimentare este asigurat de fostele comune suburbane, in special Barcanesti si Targsoru Vechi, cele doua comune cu profil predominant agricol. In ultima perioada, necesarul legumelor a fost acoperit de import, astfel incat ponderea acestora din localitatile mentionate s-a diminuat.

In orasul Ploiesti, spatiul verde ce revine unui locuitor are valoarea de 3, 2 m˛, insuficient pentru nevoile locuitorilor. Astfel spatiile verzi din cadrul comunelor studiate devin “tinta„ locuitorilor la sfarsit de saptamana, mai ales ca in arealul studiat apar si areale cu paduri. Turismul practicat este de odihna si recreere. Se poate practica si pescuitul, la Paulesti si Bucov.

Concluzii

Orasul Ploiesti, centrul polarizator al campiei cu acelasi nume-de factura industriala de mai bine de un secol si jumatate, a determinat o transformare a mediului inconjurator, de cele mai multe ori neorientata si necontrolata. Fiind un oras important, intreaga regiune inconjuratoare a fost sub influenta sa. Comunele studiate in aceasta lucrare au fost sub directa sa influenta, inca din momentul infiintarii.

Fostele comune suburbane ale municipiului Ploiesti sunt : Targsoru Vechi, Brazi, Barcanesti, Berceni, Bucov, Blejoi, Paulesti. Sunt dispuse de jur imprejurul Ploiestiului, fiind legate intre ele si de oras prin importante cai de comunicatie.

Cu privire la cercetarile asupra zonei exista referiri in monografii dar si lucrari de ansamblu asupra Campiei Romane, in care apar mentionari si despre Campia Ploiestiului. Lucrari importante care cuprind referiri la zona studiata sunt Suburbanismul ca fenomen geografic in Romania sau Campia Ploiestiului: studiu geografic complex cu privire speciala asupra riscurilor naturale si tehnogene.

Campia Ploiestiului este situata in partea de nord-est a Campiei Romane, la contactul acesteia cu Subcarpatii de Curbura. In partea de nord-vest, la contactul cu Subcarpatii de Curbura, campia este mai inalta, ajungand la ±350 m altitudine, coborand treptat spre sud-est, la contactul cu campia de subsidenta a Gherghitei, la circa 100 m.

Din punct de vedere geologic spre nord formatiunile pliocene cutate ale dealurilor intra in contact cu cele pleistocene si holocene ale campiei. Campia Ploiestiului se identifica cu vastul con de dejectie al Prahovei, la baza fiind o zona de cutare in domuri si cuvete. Aceasta zona reprezinta prelungirea spre sud a Subcarpatilor, denumita ‘Subcarpatii ascunsi’.

Resursele de subsol din zona studiata sunt reprezentate de hidrocarburi la Chitorani si Targsoru Vechi, nisip si pietris in albia raurilor Prahova si Teleajen (balastiere sunt la Bucov si Blejoi), argile comune in Bucov.

Relieful major este de campie piemontana-subcarpatica (de tip conuri-terase). Formele de relief prezente sunt:luncile, terasele si interfluviile. Luncile Prahovei si Teleajenului sunt asimetrice, aceasta caracteristica fiind specifica raurilor la trecerea din zona subcarpatica spre campie, din cauza diferentei de panta. Terasele au forma de evantai larg deschis spre sud;ele dovedesc sensuri diferite ale scurgerii apelor fata de cele actuale. Interfluviul reprezinta spatiul geomorfologic dintre doua vai. Important este interfluviul Prahova-Teleajen, pe care sunt situate majoritatea localitatilor studiate; exceptie fac Bucov si Paulesti, comune situate la contactul cu Subcarpatii.

Temperatura medie anuala in perioada 1973-1993 la statia meteo Ploiesti a fost de 10. 6° C, iar in perioada 1994-2003 a fost de 10. 8° C, sensibil mai ridicata. Precipitatiile medii anuale sunt de 588 mm. In intervalul 1994-2003 se observa o usoara crestere a cantitatii de precipitatii, ajungand la valoarea de 604. 3 mm. Vanturile dominante sunt din directia nord-estica (17. 5%), nordica (15. 1%), canalizate pe culoarul Prahovei.

In Campia Ploiestiului apele zonale sunt cantonate in conul de dejectie Prahova-Teleajen, iar cele azonale sunt situate in lunci. Prahova si Teleajen sunt principalele axe de drenaj ale apelor, la care se adauga Cricovul Dulce, care aduna apele din sud-vestul campiei. Toate aceste rauri fac parte din bazinul hidrografic al Ialomitei. Lacuri naturale nu exista in Campia Ploiestiului, ci doar antropice.

Campia Ploiestiului face parte din zona nemorala (a padurii de stejar), subzona padurilor de stejari submezofili-termofili. In sud-est apare contactul cu silvostepa. Vegetatia intrazonala este cea de lunca, acvatica, palustra, segetala si ruderala.

Fauna zonala este formata din lup, iepure, vulpe, mistret, pisica salbatica, veverita, cerbul, rozatoare, sarpele de alun iar dintre pasari gaita, grangurele. Fauna azonala apare in lunci si este formata din pasari-acvila de camp, gaita de padure, mierla, pitigoiul, cucuveaua.

In regiunea Campiei Ploiestiului solurile sunt reprezentate de clasele molisolurilor (cernisoluri) si argiluvisolurilor (luvisoluri).

Poluarea afecteaza apele subterane, apele de suprafata, aerul si solul.

Riscurile naturale la care sunt supuse comunele studiate sunt reprezentate de inundatii, iar batalurile si conductele de petrol prezinta risc tehnogen ; surse potentiale de risc sunt Petrobrazi si Matizol Berceni.     In regiunea studiata, exista dovezi ale locuirii inca din paleolitic si neolitic. Treptat, asezarile si-au marit suprafata si numarul de locuitori, in relatie directa cu dezvoltarea spatiului inconjurator si implicit a Ploiestiului. Inca de la inceputul secolului zona suburbana a Ploiestiului era una dintre cele mai complexe, cu o structura moderna. In perioada interbelica, traditia si marimea orasului Ploiesti au fost cele care a mentinut statutul acestor comune, fiind decretate ca suburbane in perioada anterioara razboiului. Dupa 1990 comunele au fost ‘redate’ spatiului rural, disparand denumirea si statutul de comuna suburbana. Capatand autonomie, comunele s-au dezvoltat in functie de posibilitatile, resursele si competentele locale.

In privinta numarului de locuitori, o analiza comparativa a anilor 2002 si 2007 releva cresterea numarului populatiei in toate comunele. In privinta structurii pe sexe , mai numeroase sunt femeile, insa in unele comune sunt diferente foarte mici intre cele doua sexe. Dintre localitatile studiate, cea mai mare densitate a populatiei este in Blejoi si Barcanesti, iar cea mai mica in Paulesti. In 2002 se constata valori negative foarte mari ale sporului natural in comuna Brazi (-5, 5 ‰). Cea mai mare valoare pozitiva a sporului natural s-a inregistrat in comuna Targsorul Vechi cu 3, 2 ‰. Berceni are de asemenea un spor natural pozitiv, de 1, 2‰.

In anul 2002 cu exceptia comunei Berceni, toate comunele au inregistrat valori pozitive ale sporului migratoriu, de la 0. 1‰ in Paulesti la 9, 3 ‰ in Brazi. Astfel cel mai mare grad de atractivitate, dintre comunele studiate, il are comuna Brazi, iar cel mai mic, comuna Berceni. O componenta importanta a migratiilor, in aceasta zona, este navetismul.

Fata de recensamantul din 1992, in anul 2000 se inregistreaza modificari semnificative in distributia populatiei pe grupe de varsta puse in evidenta de instalarea unui proces de imbatranire demografica. In privinta structurii etnice, peste 95% din populatie este reprezentata de romani. Structura confesionala releva un procent al ortodocsilor intre 87, 96% si 98, 63%. In cele mai multe comune este predominat sectorul secundar, cu ponderi de peste 70%, cu exceptia comunei Barcanesti, unde predominant este sectorul agricol si comunei Targsoru Vechi, unde predominant este sectorul tertiar.

Se pot contura aglomeratii industriale care se caracterizeaza prin existenta unor mari platforme industriale apartinand municipiului Ploiesti-Brazi (450 ha), Paulesti (23 ha), Bucov (98, 40 ha).

Reteaua de transporturi este foarte dezvoltata, formata din transporturi rutiere si feroviare si leaga atat Ploiestiul de Bucuresti, Brasov, Buzau si Slanic, cat si comunele intre ele. Distanta mica fata de Ploiesti asigura un timp scurt transportului. Turismul are valoare locala si de agrement.

Relatiile intre municipiul Ploiesti si comunele studiate se manifesta in mai multe situatii: domeniul sanitar, invatamant, locurile de munca, turism. Constituirea zonei metropolitane ramane o controversa.

BIBLIOGRAFIE

Chitu, M. , (1967), Deplasarile zilnice ale fortei de munca in orasul Ploiesti, Natura, nr. 5, pag. 133-136, Bucuresti

Chitu, M. , (1970), Orasul Ploiesti-studiu de geografie economica, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi

Erdeli, G. , (2000), Diferentieri geografice in dinamica satului romanesc contemporan, Terra, nr. 1, pag. 9-14, Bucuresti

Erdeli, G. , Cucu, V. , (2005), Romania. Populatie. Asezari umane. Economie, Editura  Transversal, Bucuresti

Gheorghe, M. , (2005), Campia Ploiestiului. Studiu geografic complex cu privire   speciala asupra riscurilor naturale si tehnogene, Universitatea din Bucuresti

Nicolae, I. (2002), Suburbanismul ca fenomen geografic in Romania, Editura Meronia, Bucuresti

Trufas, C, (1998), Bazinul hidrografic al Prahovei. Calitatea apelor, Bucuresti

***, (1972), Judetele Romaniei Socialiste, Editura Politica, Bucuresti

***, (2005), Geografia fizica a Romaniei , vol V

Anuarul Statistic al judetului Prahova - anul 2007

www. mdlpl. ro

www. anpm. ro

www. cjph. ro

www. enciclopediaromaniei. ro

www. ghidulprimariilor. ro

www. histmuseumph. ro

www. ploiesti. ro/patico. pdf

www. wikipedia. ro