Accidente tehnice si complicatii de foraj

Accidente tehnice si complicatii de foraj

Accidentele tehnice si complicatiile intrerup procesul de foraj, cresc durata forajului (din cauza timpului neproductiv), cresc cheltuielile si exista posibilitatea abandonarii sondei.

Accidentele presupun intreruperea procesului de foraj, ca urmare a blocarii gaurii de sonda (nu exista acces la talpa sondei).

Complicatiile sunt evenimente la care gura si talpa sondei sunt accesibile, cel putin in stadiul initial.

8.1. Clasificarea accidentelor tehnice si complicatiilor

Accidentele sunt extrem de diverse si complexe, dar criteriul cel mai sugestiv, este cel care are in vedere natura accidentului si elementul care a produs accidentul. Accidentele se impart in:

• Prinderi   sape

garnitura de foraj

coloana de tubare

• Ruperi si smulgeri din filete  prajini de foraj

burlane

• Deformari transversale  turtiri si papusiri

spargeri

• Ramaneri la talpa   sape

diverse

Complicatiile se impart in: aflux de fluide in sonda (manifestari si eruptii)

Influx de fluid de foraj (pierderi de circulatie)

8.2. Cauzele accidentelor si complicatiilor

Exceptand cauzele obiective, de tipul unor pierderi de circulatie in roci fisurate, sau foarte poroase, cauzele sunt subiective.

• Calificarea necorespunzatoare a personalului;
• Stabilirea unor programe de lucru incorecte, sau nerespectarea unui program corect;
• Utilizarea unor fluide de foraj neadaptate conditiilor concrete din sonda;
• Utilizarea unor scule si instrumente neadecvate operatiilor ce trebuiesc executate;
• Lipsa unei aparaturi de control a procesului, sau lipsa acesteia.

8.3. Prinderi in gaura de sonda

Pot fi prinse sape, garnitura de foraj, coloana de tubare, sau dispozitivele de investigare a gaurilor de sonda. Cauzele sunt numeroase:

1. fluide de foraj necorespunzatoare
• in zone cu roci neconsolidate;
• in strate cu inclinare mare, rocile sunt deranjate, instabile si tind sa inchida sonda;
• reducerea diametrului gaurii de sonda (umflarea rocilor si turta de colmataj groasa);
• lucrul cu debite insuficiente duce la incarcarea cu detritus si mansonarea sapelor;
• utilizarea unor fluide de foraj cu rezistenta de forfecare si tixotropie redusa provoaca depunerea detritusului la oprirea circulatiei;
• garnitura de foraj si coloana de tubare lasate in sonda nemiscate - apare fenomenul de prindere ca urmare a lipirii coloanei de perete;
2. forma gaurii de sonda
• gauri de sonda cu diametrul mai mare decat diametrul sapei - se formeaza gauri ocnite si gauri telescopice;
• traversarea unor roci cu abrazivitate ridicata - impanarea sapei;
• zone deviate - gaura de cheie.

8.4. Ruperi si smulgeri

Cauzele acestor accidente sunt:

• Solicitari care depasesc limitele admisibile;
• Uzura si oboseala materialelor;
• Defecte ale materialelor in procesul de fabricatie a produselor finite, defecte ca urmare a utilizarii gresite, sau in procesul de transport, manipulare si depozitare.

Rezolvarea ruperilor si smulgerilor de prajini se face cu ajutorul unor instrumente adecvate. Se ia modelul capatului ramas in sonda cu modelul cu plumb. Functie de acesta se utilizeaza instrumente cum sunt: tuta, dornul (cu palarie), corunca, carlig de indreptat.

Pentru extragerea unor piese din sonda se folosesc: paianjenul si freza magnetica.

8.5. Manifestari si eruptii

Complicatiile grave sunt eruptiile necontrolate, generate de afluxul de fluide in gaura de sonda. Pana fluidul in surplus poate fi evacuat cu odata cu fluidul de foraj, avem o manifestare eruptiva. In momentul cand din sonda iese doar fluid provenit din stratele traversate se trece la faza unei eruptii libere. Daca la gura sondei, iesirea fluidului nu poate fi tinuta sub control, eruptia se numeste eruptie libera necontrolata. Acest tip de manifestare se poate sesiza prin:

Scaderea densitatii fluidului de foraj;

Aparitia de gaze la suprafata;

Cresterea nivelului fluidului de foraj in haba sau rezervor;

Reducerea presiunii de lucru la pompe, fluidul fiind antrenat de fluidele din strat.

8.6. Pierderi de circulatie

Pierderea de fluid in diferite strate poate fi : mica (pana la 10%), mijlocie (10-50%) si mare (> 50%). Cauzele pot fi geologice, sau tehnologice (utilizarea unor fluide cu densitate mare, lucrul cu debite mari, reluarea brusca a circulatiei dupa o pauza).

Combaterea unor astfel de fenomene se face prin reconditionarea fluidului de foraj si prin metoda blocarii. In ultima metoda se folosesc materiale de blocare, amestecate in fluid. Acestea pot fi: materiale fibroase (coaja de copac, deseuri de bumbac, azbest), lamelare (fulgi de mica, fasii de celofan sau polietilena, deseuri de piele), granulare (granule de perlit, materiale plastice, coji de nuca). La aceasta metoda este dificila curatirea fluidului de materiale blocante. O metoda eficienta este cimentarea zonei cu pierderi.