Rezistenta de contact, parametrul principal al oricarui contact electric, este rezistenta suplimentara care apare la locul de contact fata de rezistenta caii de curent respective in cazul in care nu ar fi intrerupta in locul de contact.
CONSTRUCTIA CONTACTELOR
Materiale pentru contacte:
Materialele pentru pieselede contact trebuie sa asigure buna functionare a acestora atat la trecerea indelungata a curentului electric, cat si in cazul arcului electric care se formeaza la deschiderea contactelor care intrerup curentul electric.
Aceste materiale trebuie sa fie bune conductoare, sa se oxideze cat mai putin, sa aiba temperatura de topire cat mai ridicata (in special pentru contactele care intrerup curentul). Cele mai folosite materiale sunt prezentate mai jos:
Cuprul are conductibilitatea electrica si termica foarte buna, rezistenta buna la arc (dar nu la curenti de scurtcircuit), cost relativ redus, dar se oxideaza in aer, mai ales la temperaturi ridicate, formand un strat rau conductor si rezistent din punct de vedere mecanic.De aceea, folosirea sa este limitata la contactoarelor de curent continuu, asigurandu-se autocuratarea prin constructie, si la aparatele cu contacte in ulei.
Argintul are cea mai mare conductibilitate electrica si termica, cea mai mica rezistenta de contact, oxidul care se formeaza la suprafata se indeparteaza usor, dar in atmosfera de sulf formeaza un strat de sulfit rau conductor, rezistenta sa mecanica si la arcul electric este redusa si deci nu poate fi utilizat pentru anumite contacte de rupere, este foarte scump si, mai ales in ultimul timp, foarte deficitar.
